NSDAP

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Steagul regimentului de infanterie 271 din wehrmacht, reprezentând Germania pe aversul său, și respectiv partidul nazist, NSDAP, pe revers.
Zonele de administraţie de partid ale NSDAP în 1926, 1928, 1933 şi 1937

NSDAP (acronim de la numele german de partid „Nationalsozialistische Deutsche Arbeiterpartei”, pronunțat /en es de a pe/, v. AFI) a fost un partid german care a existat între 1919 și 1945; până în 1920 a fost numit Deutsche Arbeiterpartei, Partidul Muncitoresc German. În perioada 1933 - 1945 NSDAP-ul a fost unicul partid politic din Germania nazistă.

În românește se utilizează numele Partidul Muncitoresc Național-Socialist German [1] . Frecvent și uzual este denumit partidul nazist german. Forma scrisă a expresiei "nazist" (și "nazism") se leagă de modul cum se pronunță în germană cuvântul "nationalsozialistische", unde t se pronunță ca ț din limba română, sunet care însă în majoritatea cuvintele germane este redat prin litera z.

În ianuarie 1933 președintele Germaniei Paul von Hindenburg l-a numit cancelar (prim-ministru) al Germaniei pe șeful partidului nazist, Adolf Hitler. După decesul lui Hindenburg Hitler a accelerat instaurarea regimului totalitar nazist în Germania.

Ideologia „socialismului național” (ideologia nazistă) considera că puritatea etnică și rasială a poporului german este o realitate fundamentală. În baza acestei idei (pseudoștiințifice) regimul nazist și-a fundamentat ideologic programul de persecuție și exterminare sistematică a celor considerați de naziști drept „nedemni de a trăi” (lebensunwertes Leben), între care evreii, țiganii, homosexualii, Martorii lui Iehova, socialiștii, comuniștii precum și cei cu handicap mental, fizic sau afecțiuni genetice, criminalii de drept comun, prostituatele și alte persoane considerate de ideologia nazistă a fi „asociale”. Aplicarea acestei concepții ideologice a însemnat (în special în anii războiului, 1939 - 1945) asasinarea în masă, prin diverse metode de exterminare, a peste unsprezece milioane de oameni în genocidul numit holocaust (în elină „ardere completă”, în cadrul unor ceremonii religioase antice de sacrificare).

„Postulatul” nazist despre „spațiului vital”, (în germană Lebensraum), la care s-a adăugat ideea esențială a nazismului de creare a „Marii Germanii” (Großdeutschland) din 1938 și a „Marelelui Reich German” (Großdeutsches Reich) din 1943, a fost una din cauzele majore ale celui de-al Doilea Război Mondial, care a dus la moartea a peste 60.000.000 de oameni (care au putut fi cuantificați), căzuți pe câmpurile de luptă sau ca victime directe sau colaterale ale războiului.

Rangurile și însemnele în NSDAP în perioada 1939-1945[modificare | modificare sursă]

Gradele în partidul nazist german și (în paranteze) rangul echivalent în armată (Wehrmacht). În ordinea numerotării petlițelor cu însemnele rangului. La nr. 25 echivalență numai în organizația SS: Oberführer. (Acest rang în SS se situa între colonel și general; echivalat cu generalul de brigadă din armata britanică). La nr. 14, 15, 16, 17, 18, 21, 23 și 24: rang în partidul NSDAP fără echivalență în alte organizații (militare ori civile) din Germania nazistă.[2] NSDAP Reihe1.jpg
(1) Anwärter (Nichtparteimitglied) (candidat – nemembru de partid; soldat)
(2) Anwärter (candidat, cooptat în partid; soldat)
(3) Helfer (asistent; caporal)
(4) Oberhelfer (asistent major; caporal major)
(5) Arbeitsleiter (șef de operațiuni; caporal de stat major)
(6) Oberarbeitsleiter (șef major idem; subofițer)
(7) Hauptarbeitsleiter (șef principal idem; sergent)
(8) Bereitschaftsleiter (șef grup în alertă; plutonier)
(9) Oberbereitschaftsleiter (șef major idem; plutonier major)
(10) Hauptbereitschaftsleiter (șef principal idem; plutonier adjutant)
NSDAP Reihe2.jpg
(11) Einsatzleiter (șef grup de acțiune; locotenent)
(12) Obereinsatzleiter (șef major idem; locotenent major)
(13) Haupteinsatzleiter (șef principal idem; căpitan)
(14) Gemeinschaftsleiter (șef comunitar: comunal/districtual)
(15) Obergemeinschaftsleiter (șef major idem)
(16) Hauptgemeinschaftsleiter (șef principal idem)
(17) Abschnittsleiter (șef de secție: șeful org. municipale/districtuale; până în 1939 se numea Ortsgruppenleiter "șeful org. locale a NSDAP")
(18) Oberabschnittsleiter (șef major idem)
(19) Hauptabschnittsleiter (șef principal idem; căpitan sau căpitan de corvetă)
NSDAP Reihe3.jpg
(20) Bereichsleiter (șef regional; lt.-colonel sau căpitan de fregată)
(21) Oberbereichsleiter (șef major idem)
(22) Hauptbereichsleiter (șef principal idem; colonel sau căpitan de marină)
(23) Dienstleiter (șef serviciu)
(24) Oberdienstleiter (șef major idem)
(25) Hauptdienstleiter (șef principal idem; Oberführer – echivalat uneori cu generalul de brigadă)
(26) Befehlsleiter (comandant șef; general maior sau contraamiral)
(27) Oberbefehlsleiter (comandant șef major; general locotenent sau viceamiral)
(28) Hauptbefehlsleiter (comandant șef principal; general de armată sau amiral)
(29) Gauleiter (șef de provincie numită "Gau"; general colonel sau amiral general)
(30) Reichsleiter (șeful org. NSDAP pe țară; feldmareșal sau mare amiral)

Galerie de imagini[modificare | modificare sursă]

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Academia RPR, Dicționar Enciclopedic Român, Ed. Politică, Buc. 1965, p. 474
  2. ^ Zentner, Christian; Bedürftig, Friedemann (Herausgeber/editori), Das große Lexikon des Dritten Reiches (Marele lexicon al celui de-al treilea reich). Editura: Südwestverlag, München, 1985. ISBN 3-517-00834-6

Vezi și[modificare | modificare sursă]