Sari la conținut

Margareta Pogonat

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Margareta Pogonat
Date personale
Născută[1][2] Modificați la Wikidata
Iași, România Modificați la Wikidata
Decedată (81 de ani)[2] Modificați la Wikidata
București, România Modificați la Wikidata
PărințiAlexandru Pogonat[*]​ Modificați la Wikidata
Căsătorită cuCornel Coman Modificați la Wikidata
Cetățenie România Modificați la Wikidata
Ocupațieactriță
actriță de teatru[*]​
actriță de film Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba română Modificați la Wikidata
Activitate
Alma materUniversitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „Ion Luca Caragiale” din București
Prezență online
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Margareta Pogonat (nume complet, la naștere Margareta-Caliopi Pogonat; n. , Iași, România – d. , București, România)[3] a fost actriță română de film, radio, teatru, televiziune și voce.

Biografie

[modificare | modificare sursă]

Tatăl, Alexandru Pogonat (fiul lui Petru Pogonat), a fost jurist și ofițer, mort în război în prima linie atunci când armata română a trecut Prutul. Mama sa a fost actriță, se numea Anastasia Ferichidis (la origine), cu nume de scena Sia Ferichide-Botez. Alexandru Pogonat nu a fost căsătorit cu mama Margaretei, însă a recunoscut-o drept copilul său.[4]

În perioada 1949 - 1955 își câștigă singură existența, desfășurând mai multe meserii: secretară de liceu, a fost mânuitor de păpuși, contabilă, casieră și desenator tehnic.[5] A absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică din București, clasa lui Alexandru Finți, în 1959.[3]

A debutat pe scena Teatrului de Stat din Botoșani și pe ecran în Două lozuri, ecranizare după Ion Luca Caragiale, în regia lui Aurel Mihăeș și Gheorghe Naghi (1957), în care l-a avut partener pe Grigore Vasiliu Birlic.[5]

Desfășoară o bogată activitate teatrală (Teatrul de stat din Botoșani - unde debutează scenic cu rolul Rosaura din „Mincinosul” în 1959,[6] Teatrul Național din Iași, Teatrul de stat din Ploiești, Teatrul Nottara [7]) și cinematografică (debut în 1957 în Pasărea furtunii, regia Dinu Negreanu).

Activitate didactică după 1990 la două facultăți particulare - Spiru Haret și Universitatea Ecologică, la care a predat Actoria[8]." Am căutat întotdeauna, ca om și ca artist, să-mi păstrez niște date inițiale de puritate, de sensibilitate sufletească, de înțelegere față de oameni și față fenomenele din jur. Și asta pentru a reuși să îmbătrânesc frumos în viață, și pentru a-mi păstra o anumită avere din care să înzestrez personajele pe care le joc".[9]

Distincții și premii

[modificare | modificare sursă]
  • Premiul de interpretare la Concursul tinerilor actori (1960) pentru rolul Ileana în “Ediție specială”
  • Medalia Meritul Cultural clasa I (6 noiembrie 1967) „pentru merite în domeniul artei dramatice”[10]
  • Premiul ACIN de interpretare în 1972 (pentru rolul Monica din Drum în penumbră, regia Lucian Bratu).
  • Premiul Asociației Cineaștilor din România, primit înainte de 1990[11], pentru Zestrea, regia Letiția Popa, Dragostea începe vineri, regia Virgil Calotescu(1973).[5]
  • Premiul UNITER pentru întreaga activitate (2009).[3]

Teatru

[modificare | modificare sursă]
Teatrul Nottara din București[12]

Filmografie

[modificare | modificare sursă]
An Film Rol Regizor Gen Note
1957 Pasărea furtunii Uliana (debut cinematografic) Dinu Negreanu război După roman omonim de Petru Dumitriu
1957 Două lozuri Țâca Gheorghe Naghi, Aurel Miheleș comedie După schița „Două loturi” de I.L. Caragiale
1963 Lumină de iulie Chira Samoilă, îngrijitoare de găini, iubita lui Victor Gheorghe Naghi dramatic
1965 Amintiri din copilărie țiganca Elisabeta Bostan aventuri
1967 Meandre Anda, soția lui Constantin, mama vitregă a lui Gelu Mircea Săucan psihologic
1968 Apoi s-a născut legenda Neta Crișu Andrei Blaier dramatic
1969 Tinerețe fără bătrînețe mama lui Făt-Frumos Elisabeta Bostan fantastic
1972 Drum în penumbră Monica Holban, dactilografă în redacția revistei Avîntul literar Lucian Bratu dramatic
1972 Papesa Ioana (Pope Joan) țărancă Michael Anderson istoric, dramatic [13]
1973 Zestrea ing. Livia Gavrilescu (n. Bocancea), iubita din tinerețe a lui Doru, care lucrează pe un șantier din Pitești Letiția Popa dramatic
1973 Dragostea începe vineri șefa de echipă Marieta Virgil Calotescu
1973 Pistruiatul mama Pistruiatului Francisc Munteanu propagandă serial TV
1974 Când trăiești mai adevărat Ion Cojar dramatic [14]
1974 Trei scrisori secrete Veronica, soția maistrului Ion Moruzan Virgil Calotescu dramatic
1975 Actorul și sălbaticii Elvira Caratase, soția lui Costică Manole Marcus comedie, dramatic
1975 Orașul văzut de sus prof. Maria Sorescu, directoarea Școlii de reeducare pentru minori nr. 1, aleasă în funcția de primar Lucian Bratu dramatic
1976 Gloria nu cântă Mama Alexandru Bocăneț muzical
1976 Pasărea speranței Domnița Munteanu dramatic TV[15]
1977 Regăsire Melania Ștefan Traian Roman dramatic
1978 E-atît de-aproape fericirea Mimi Raiu, mama Cristinei Andrei Cătălin Băleanu dramatic
1979 Clipa
1980 Visul unei nopți de iarnă D-na Panait, mama Mariei teatru TV
1981 Probleme personale Florescu, secretară de partid David Reu dramatic
1981 Convoiul Dna. Olteanu Mircea Moldovan dramatic
1981 Lumini și umbre: Partea I Maria Bălan Titus Popovici serial TV
1982 Lumini și umbre: Partea II Maria Bălan Titus Popovici serial TV
1993 Gaițele Lena Nae Cosmescu film TV[16]
1994 Crucea de piatră – Ultimul bordel mama lui Radu, profesoară, cunoscută anterior drept „Cilica” de la tanti Verde din Brăila Andrei Blaier dramatic
2002 Binecuvântată fii, închisoare Maria Antonescu Nicolae Mărgineanu istoric
2005 Amantul marii doamne Dracula Die Goia Constantin Dicu istoric 11 episoade, serial TV[17][18]
2005 Cuscrele Rodica Basca Nae Cosmescu sitcom serial TV
2006 Margo Ioan Cărmăzan dramatic
2010 Iubire și onoare bunica lui Coco Iura Luncașu dramatic serial TV

Note

[modificare | modificare sursă]
  1. ^ Margareta Pogonat, Česko-Slovenská filmová databáze 
  2. ^ a b „Margareta Pogonat”, Internet Movie Database, accesat în  
  3. ^ a b c Ana Obretin, Margareta Pogonat a murit. Actrița avea 81 de ani, mediafax.ro, 12 mai 2014, accesat 2014-05-12
  4. ^ „Cinemarx.ro - Margareta Pogonat”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  5. ^ a b c Chirulescu, Marian; Popescu, Paul D.; Radu, Mihaela (). Personalități prahovene. Dicționar biobibliografic. Darkoprint. p. 492. 
  6. ^ Sîrbu, Eva (). „Margareta Pogonat: Să fim noi înșine...”. Actorii noştri : Interviuri uitate – 33 dintr-un deceniu. 1. Bucureşti: Editura Ara. pp. 81–88. 
  7. ^ AMINTIRI - Margareta Pogonat - tipul femeii normale, 24 iunie 2006, Evenimentul zilei
  8. ^ Margareta Pogonat în rolul vecinei cârcotașe...[nefuncțională], 16 septembrie 2005, Adevărul
  9. ^ Marcu, George (). Enciclopedia personalităţilor feminine din România. Meronia. p. 515. 
  10. ^ Decretul Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România nr. 1017 din 6 noiembrie 1967 privind conferirea de ordine și medalii unor actori, regizori, pictori scenografi și tehnicieni de scenă, publicat în Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România, anul III, nr. 96, Partea I, marți 7 noiembrie 1967, pp. 770–771.
  11. ^ A murit actrița Margareta Pogonat. “Ca om era minunată, ca actriță era excepțională”, 12 mai 2014, Jurnalul Național, accesat la 22 aprilie 2016
  12. ^ [1]
  13. ^ SA, Imedia Plus Group, Pope Joan (1972), Cinemagia 
  14. ^ SA, Imedia Plus Group, Când trăiești mai adevărat (1974), Cinemagia 
  15. ^ SA, Imedia Plus Group, Pasarea sperantei (1976), Cinemagia 
  16. ^ Teatru la TVR 2: ″Gaițele″ de Alexandru Kirițescu (în Romanian), TVR.RO 
  17. ^ Amantul marii doamne Dracula la Internet Movie Database
  18. ^ SA, Imedia Plus Group, Amantul marii doamne Dracula (2005), Cinemagia 

Bibliografie

[modificare | modificare sursă]
  • Cristina Corciovescu, Bujor T.Rîpeanu - 1234 Cineaști români , Ed. Științifică 1996
  • Tudor Caranfil - Dicționar de filme românești , ed. Litera 2002
  • Marcu, George; Ilinca, Rodica. Enciclopedia personalităților feminine din România. București: Editura Meronia, 2012;

Lectură suplimentară

[modificare | modificare sursă]
  • Căliman, Călin. Istoria filmului românesc: 1897-2017. București: Contemporanul, 2022;
  • Sava, Valerian. Istoria critică a filmului românesc contemporan cu o Retrospectivă de la începuturi. București: Editura Meridiane, 1999
  • Toma, Iancu Napoleon. Dicționarul actorilor de film. București: Editura Științifică și Enciclopedică, 1977

Legături externe

[modificare | modificare sursă]
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Margareta_Pogonat&oldid=16869193