Constantin Pițigoi

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Constantin Pițigoi
Constantin Pitigoi.jpg
Date personale
Nume la naștereConstantin Pițigoi
NăscutRomânia 10 august 1933, Târgu Cărbunești, județul Gorj
DecedatRomânia 2 mai 2010, Târgu Cărbunești, județul Gorj
CetățenieFlag of Romania.svg România Modificați la Wikidata
Ocupațieviolonist
Activitate
Alte numeAlită Pițigoi
Gen muzicalfolclor, populară, lăutărească
Instrument(e)vioară, bas

Constantin Pițigoi (n. 10 august 1933, Târgu Cărbunești, județul Gorj – d. 2 mai 2010, Târgu Cărbunești, județul Gorj) a fost un cunoscut lăutar și violonist gorjean.

Biografie[modificare | modificare sursă]

S-a născut la 10 august, în anul 1933 în Târgu Cărbunești. Începe să cânte la vioară de la vârsta de 8 ani, împreună cu tatălui său, Dumitru Pițigoi. Tatăl său cânta cu vioara și mama sa cu chitara. Astfel, a început să cânte în taraful părinților săi cu basul pe la nunți și la botezuri.[1] De la vârsta de 13 ani începe să cânte singur, având alături pe tatăl său, contrabasist. În perioada anilor 19531954 pleacă în armată, la Timișoara, unde învață să cânte notația muzicală datorită locotenentului major care era și comandantul muzicii.

La întoarcerea din armata este angajat la Sindicat, unde ține numeroase spectacole. Face parte din Ansamblul sindicatului din Târgu Cărbunești „Gilortul”, orchestră formată din 40 de instrumentiști. Aici ia contact cu cei mai buni lăutari gorjeni: Ion Bârsan și soția Gena Bârsan, Costică Dindiri, Victor Tîrleanu, Mitică Bolovan etc.[1]

Cântă apoi și la Ansamblul „Doina Gorjului” din Târgu Jiu, sub bagheta lui Gelu Barabancea până când acesta a murit. După moartea lui Barabancea, pleacă de la ansamblu, deoarece nu era lăsat să cânte la nunți (care începeau după Paști și țineau până la Sf. Nicolae). De la „Doina Gorjului” pleacă la Ansamblul „Altița” cu care cântă pe multe scene, după care iese la pensie. A susținut turnee cu Maria Lătărețu, Constantin Busuioc (dirijor la Ansamblul „Doina” al Armatei), Maria Apostol atât în țară cât și în străinătate (în Grecia și în Ungaria).[1]

Mai târziu își creează propria formație, din care mai făceau parte frații săi: Bebe Pițigoi și Gogă Pițigoi. Cântă în mai toată țara, iar prin Institutul Cultural Român și în străinătate, în diverse țări. După 1990, se pensionează.[1]

În 1991 este primit, împreună cu frații săi, la reședința din Elveția, de fostul suveran al României, regele Mihai I.[2]

În 2007 este descoperit de muzicianul Dr. Grigore Leșe, care realizează numeroase emisiuni „La Porțile ceriului”, avându-l ca protagonist pe Alită Pițigoi cu banda sa. Datorită lui Grigore Leșe, pe 30 aprilie 2008 apare pe scena Institutului Cultural Român la cea de-a patra întâlnire a proiectului inițiat de Leșe, „Ultimii rapsozi”.[3][4] Formația sa mai era alcătuită din: Dumitru (Bebe) Pițigoi (vioară), Gheorghe (Gogă) Pițigoi (braci), Gheorghe (Gioni) Pițigoi (vioară), Eugen Pițigoi (acordeon), Dumitru Pițigoi Jr. (contrabas) și Laurențiu Lătărețu (chitară).[5] Grigore Leșe îl i-a cu el la toate festivalurile si spectacolele ce vor avea loc.

Muzica lui Alită Pițigoi a fost imprimată și pe un CD, care a apărut într-o ediție specială a Jurnalului Național.[6]

Decesul[modificare | modificare sursă]

Moare la data de 2 mai 2010 la Târgu Cărbunești, la vârsta de 77 de ani, în urma unui infarct. La înmormântare a cântat o orchestră condusă de Adrian Luca.[7]

Aprecieri[modificare | modificare sursă]

„Nea Alita Pițigoi a fost un lăutar vechi, cunoștea muzică veche. A fost la Altița (ansamblul), 20 de ani a lucrat cu soțul meu, Nicu Ciulei la Târgu Jiu. Pe urmă s-a pensionat și și-a făcut aici o formație la Casa de Cultură. Mergeam la domnul Leșe Grigore pe la toate festivalurile, toți, pe noi, pe rapsozi, și pe Pițigoi îi chema acolo...”
Aurelia Ciulei - rapsod popular


„Nea Alită Pițigoi a fost un bătrân lăutar, născut într-o familie de muzicanți. Împreună cu fratele său, Bebe, Nea Alită cântă așa cum l-au învățat părinții și transmite mai departe, în familie, un repertoriu urban, provenit în mare măsură din fondul muzical țărănesc gorjean. Cu toții improvizează cu ușurință, sunt imprevizibili, spontani, intuitivi, modificându-și repertoriul în funcție de publicul căruia i se adresează. Muzica lui e vie, se reinventează de fiecare dată, caracterizându-se printr-o mare diversitate a structurilor sonore și ritmice.
Banda lu' Nea Alită Pițigoi cântă la nunți, botezuri și înmormântări, iar cârciuma este spațiul în care se simte cel mai bine. Provocarea de a se prezenta la Institutul Cultural Român în cadrul proiectului «Ultimii rapsozi» a fost mare și pentru lăutari, și pentru organizatori, și pentru publicul prezent la eveniment. Acest lucru este mărturia faptului că după ce începe să cânte, Banda lu' Nea Alită Pițigoi uită complet unde se află, iar cei ce o ascultă au șansa să ajungă într-un Gorj încremenit în vremi, acolo unde ultimii mari lăutari așteaptă să fie descoperiți.[8] (...) ”
Grigore Leșe - rapsod popular


„Unul dintre cei mai buni lăutari ai acestui moment. Cumva premonitoriu, în urmă cu mai bine de doi ani, Grigore leșe organiza, la Ateneul Român, spectacolul «Ultimii Rapsozi» în care a cântat și Banda lui nea Alită Pițigoi, din Târgu-Cărbunești”
Viorel Gârbaciu - directorul Școlii Populare de Artă Tg-Jiu

Discografie[modificare | modificare sursă]

Alită Pițigoi a avut câteva apariții pe CD-uri, cu înregistrări efectuate în perioada 2008-2011. Discurile au apărut în România, excepție făcând unul dintre ele, care a apărut în Elveția.

An Casă de discuri Număr de catalog
și titlul albumului
Format Piese Acompaniament
2009 Intercont Music IMCD 1342
Ultimii rapsozi
compact disc 1. Cântec de ascultare
2. Sârbă
3. Ce otravă să-ți mai dau
4. Ferice codre de tine
5. Cu cloncănit
6. Cântec p'o coardă
7. Sârba lu' Celea
8. Pădure și iar pădure
9. Cine-a fost odată'n pe Gorj
10. Sârbă
11. Foaie verde trei granate
12. Hora lu' Alită Pițigoi
13. Sârbă
Banda lu Nea' Alită Pițigoi:
Alită Pițigoi - voce și vioara
Bebe Pițigoi - voce și vioară
Gioni Pițigoi - vioară
Dumitru Pițigoi - contrabas
Gheorghe Pițigoi - braci
Laurențiu Lătărețu - chitară
Eugen Pițigoi - acordeon
2009 VDE-Gallo Records VDE CD-1269
Musiques Festives Du Gorj
compact disc 4. Fir-ai tu să fii de deal
5. Sârbă „Ca la Scoarță”
Taraful Constantin și Dumitru Pițigoi
2012 Ethnophonie CD 22
Tarafuri și lăutari din Gorj
compact disc 12. Doină și Sârba lui Celea
13. Firi-al naibalui de deal
14. Salteaua
15. Suită de sârbe
Taraful Constantin și Dumitru Pițigoi

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Leșe, Grigore: Banda Lu' Nea Alită Pițigoi - Ultimii rapsozi (booklet-ul CD-ului), Jurnalul Național, Institutul Cultural Român, Intercont Music, 2009
  • Rădulescu, Speranța: Roumanie.Musiques Festives Du Gorj (booklet CD), Archives Internationales de Musique Populaire - AIMP XC, VDE-Gallo Records - VDE-CD-1269, 2008
  • Rădulescu, Speranța: Tarafuri și lăutari din Gorj (booklet-ul CD-ului), CD 21, Ethnophonie - Muzeul Țăranului Român, 2012
  • Șerban, Doru Al; Mischie, Nicolae: Lăutari gorjeni din secolul al XX-lea, Editura Ager, Târgu Jiu, 2001
  • Șerban, Doru Alexandru: Lăutari și soliști din Gorj, Editura Măiastra, Târgu Jiu, 2006

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b c d gorjeanul.ro. Alită Pițigoi, o vioară, o poveste. Accesat la 4 noiembrie 2012.
  2. ^ gds.ro. Frații Pițigoi, cei mai renumiți lăutari din Gorj. Accesat la 3 noiembrie 2012.
  3. ^ icr.ro. Banda lui Nea Alită Pițigoi. Accesat la 3 noiembrie 2012.
  4. ^ Leșe, p. 4
  5. ^ icr.ro. Banda lui Nea Alită Pițigoi descinde la “Ultimii rapsozi”. Accesat la 3 noiembrie 2012.
  6. ^ icr.ro. Ultimii rapsozi și Grigore Leșe, la TVR Cultural și pe CD. Accesat la 3 noiembrie 2012.
  7. ^ gorjtv.ro. Adio, maestre!. Accesat la 3 noiembrie 2012.
  8. ^ Leșe, p. 2