Amita Bhose

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Amita Bhose
Date personale
Născută 9 februarie 1933
Calcutta, India
Decedată 24 octombrie 1992,
București, România
Părinți Pratima și Sudhir Kumar Bhose
Frați și surori Pulak Bhose
Căsătorită cu Dipak Kumar Ray (până în 1971)
Naționalitate India India
Cetățenie Flag of Romania.svg România Modificați la Wikidata
Ocupație filolog, eminescolog, profesor, traducător, scriitor
Studii 1. Universitatea din Calcutta
Activitatea literară
Opere semnificative „Eminescu: Kavita” (poezii), traducere în bengali, Calcutta, „În afara lumii cunoscute” - Jurnal de călătorie în România, „Eminescu și India”, „Eminescu și Tagore”, ”Scrisori rupte” - traducere din bengali a lui Tagore. „Manual de limba sanscrită” - 3 volume, „Manual de limba bengali”, „Dicționar bengali-român”,
Note
1972- Primește Premiul Uniunii Scriitorilor pentru traducerea în bengali a lui Eminescu
Prezență online

Amita Bhose (n. 9 februarie 1933 Calcutta - d. 24 octombrie 1992) a fost un important eminescolog, prima traducătoare a lui Mihai Eminescu în Asia, în limba bengali, profesoară de bengali, sanscrită și civilizație indiană la Universitatea București (1972-1991), traducătoare și scriitoare.

Eminescu și India, Influența indiană asupra gândirii lui Eminescu - teza sa de doctorat susținută în 1975 la Universitatea Bucurrești, având-o pe Zoe Dumitrescu Bușulenga ca îndrumătoare științifică - este una dintre lucrările sale de referință.

Biografie pe scurt[modificare | modificare sursă]

Amita Bhose - prima traducătoare a lui Eminescu în Asia - 1969, cu volumul Eminescu: Kavita (Poezii).

Născută la Calcutta în 1933, absolventă a două facultăți în India - Facultatea de Chimie, Fizică și Matematică (1953) și Facultatea de Bengali-Engleză (1965) din cadrul Universității Calcutta, Amita Bhose descoperă cultura română în 1959, la Universitatea București, unde urmeaza un curs practic de limba română de doi ani. Poezia „Ce te legeni, codrule” din Manualul de limba română avea să-i schimbe viața, căci avea să se îndrăgostească de opera eminesciană. Reîntoarsă în India, în 1961, debutează în presă cu un articol despre receptarea lui Tagore în România iar din 1971, anul înscrierii la doctorat, cu tema „Influența indiană asupra gândirii lui Eminescu” va trăi la București, până la moarte, în 1992. Prin studiile sale despre Eminescu se situează printre cei mai importanți eminescologi iar prin traducerile sale din română în bengali și din bengali în română a stabilit o punte de legătură între cele două culturi. A susținut cursuri practice de limba bengali și limba sanscrită la Universitatea București (1972-1991), a conceput manuale de studiu pentru limbile respective (în limba română) și a susținut cursuri teoretice despre civilizația indiană.

Îndrumătoarea științifică a tezei de doctorat, publicată sub titlul „Eminescu și India” - Zoe Dumitrescu Bușulenga - nota: „A slujit cultura română, cu inteligența și condeiul ei, mai mult decât, poate, mulți români.”

Lucrări în limba română[modificare | modificare sursă]

  • Eminescu și India, Editura Junimea, Iași, 1978, p. 176. Prefață de Zoe Dumitrescu-Bușulenga
  • Lucrare de doctorat: Influența indiană asupra gândirii lui Eminescu, conducător științific Zoe Dumitrescu-Bușulenga, 1975
  • Proverbe si cugetari bengaleze, traducere, Editura Albatros, București, 1975
  • Povestea prințului Sobur, culegere de basme indiene, traducere, Editura Ion Creangă, București, 1975
  • Gramatica sanscrită mică, de Fr. Bopp, în calitate de colaborator, 1977
  • Curs de limbă bengali la Universitatea București, 1977
  • Manual de sascrită, rămas la stadiul de manuscris de circa 300 de pagini, Universitatea din București, 1978
  • Scrisori rupte. O antologie de scrisori ale lui Rabindranath Tagore, Editura Univers, București, 1978
  • Amita Bhose a redactat lucrări de sinteză; a tradus din bengali și sanscrită, iar unele din aceste traduceri au intrat in paginile unor cunoscute reviste culturale ale momentului, precum: Orizont, Ramuri, România literară, Convorbiri literare etc., 1980
  • Piesa de teatru: "Dragostea încurcă, dragostea descurcă", după piesa lui Rabindranath Tagore "Ses reksa", scrisă in bengali, 1981
  • Dicționarul bengali-român, de circa 15.000 cuvinte, Tipografia Universității București, 1985
  • Manualul de limba bengali, Tipografia Universității București, 1988

Manuscrise lăsate Universității din București pentru publicare:

  • Căruța de lut (Mrcchakatika), de Sudraka (sec. II î.e.n.), una dintre cele mai reprezentative piese sanscrite. E prima traducere a piesei respective în română și prima traducere a unei piese din limba sanscrită în limba română, 1982
  • Dragostea lui Radha si Krsna, de Candidas, unul dintre cele mai frumoase și mai sensibile poeme de dragoste din literatura bengali, traducere din bengali
  • Doi pui de cerb, antologie de poverbe pentru copii de Chitrita Devi - traducere din bengali

Lucrări neterminate:

  • Tagore, în Romania, (în limba bengali)
  • Manual de limba bengali, (în engleză)
  • Manual de limba sanscrită (în română)
  • studiul Proverbe indiene proverbe românești

Lucrări în bengali[modificare | modificare sursă]

  • Amrao svapna dekhi (Și noi visăm), traducere în bengali din poezia română contemporană, Calcutta, 1968
  • Cenasonar baire (În afara lumii cunoscute), jurnal de călătorie în România. La posturile de radio indiene, acest jurnal a fost considerat "cea mai bună carte despre o țară străină", Calcutta, 1968
  • Mattir Kutire (Bordeienii) de Mihail Sadoveanu, Editura Academiei Indiene de Litere (Sahitya Akademi), New Delhi, 1969
  • Chutir khela, adaptare după Jocul de-a vacanța, de Mihail Sebastian, Calcutta, 1970
  • Harano cithi, adaptare după O scrisoare pierdută, de I.L. Caragiale
  • Punerea în scenă: Home Guard, o adaptare după O noapte furtunoasă, de I.L. Caragiale, 1969
  • Alapinr alapani (Dialog intre femei), Calcutta, 1972
  • Piesa de teatru: Iona, de Marin Sorescu, Editura Academiei Indiene de Litere , New Delhi, 1988
  • Studiu comparativ și contrastiv al proverbelor române și indiene, 1992

Legături externe[modificare | modificare sursă]