Bistrița Bârgăului, Bistrița-Năsăud

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Bistrița Bârgăului
—  Sat  —
Bistrița Bârgăului se află în Romania
{{{alt}}}
Bistrița Bârgăului
Localizarea satului pe harta României
Bistrița Bârgăului se află în Județul Bistrița-Năsaud
{{{alt}}}
Bistrița Bârgăului
Localizarea satului pe harta județului Bistrița-Năsăud
Coordonate: Coordonate: 47°12′31″N 24°45′42″E / 47.20861°N 24.76167°E / 47.20861; 24.7616747°12′31″N 24°45′42″E / 47.20861°N 24.76167°E / 47.20861; 24.76167

Țară  România
Județ Actual Bistrita-Nasaud county CoA.png Bistrița-Năsăud
Comună Bistrița Bârgăului

Fus orar EET (UTC+2)
 - Ora de vară (DST) EEST (UTC+3)
Cod poștal 427005
Prefix telefonic +40 x59 [1]

Bistrița Bârgăului (în maghiară: Borgóbeszterce) este un sat în județul Bistrița-Năsăud, Transilvania, România. Este reședința comunei Bistrița Bârgăului.

Istoric[modificare | modificare sursă]

Meleagurile localității Bistrița-Bârgăului au fost locuite din timpuri străvechi, la „intrarea de camuflaj” din pădurea seculară dintre Munții Călimani și Munții Bârgăului. În perioada ocupației romane, existau „băi de aur” sub muntele Bistriciorul, fapt atestat de uneltele de tip roman găsite în galeriile stăvechi. Bistrița-Bârgăului a facut parte din cele 44 așezări grănicerești ale Imperiului Austro–ungar, din zona Năsăudului și Bistriței. Bărbații satelor au devenit grăniceri și faceau instrucție pentru serviciul de frontiera printr-o disciplină severă. Ei aveau puscă acasa, ținuta militară era alcatuită din hainele de acasă peste care purtau sumane din pănura neagră. De aceea soldații se numeau „cătanele negre”. În anul 1898 a fost finalizată construcția căii ferate pe distanța Bistrița – Bistrița-Bârgăului, care a facilitat transportul persoanelor și a mărfurilor, îndeosebi materialul lemnos exploatat din pădurile locale. În anii 1920–1924 s-a construit și calea ferată, îngustă, pe distanța Bistrița-Bârgăului – Colibița și până sub muntele Dalbidan și Colbu (cca 30 km) care asigură transportul lemnului exploatat din păduri spre fabrica de cherestea Bistrița-Bârgăului. Aceasta a fost desfiintată însă în anul 1968, transportul făcandu-se apoi, auto, numai pe drumurile pietruite. Astazi, Bistrița-Bârgăului face parte din cele 5 comune (Livezile-Bârgăului, Josenii-Bârgăului, Prundu-Bârgăului, Bistrița-Bârgăului și Tiha-Bârgăului) asezate pe o vale: Valea Bârgăului, denumita sugestiv uneori – „Țara Bârgăului”. [2]

Obiective turistice[modificare | modificare sursă]

Rezervațiile naturale:

  • “Valea Repedea” (222 ha),
  • “Tăul Zânelor” (15 ha),
  • “Cheile Bistriței Ardelene” (50 ha) și
  • “Stâncile Tătarului” (25 ha).

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
  2. ^ Asupra originii cuvantului „bârgău” exista doua puncte de vedere diferite care ascund acelasi sens: - din slavă, bargau = fundătură, văgăună, sau din germană bergen, barg = a ascunde; la deal, în sus.

Legături externe[modificare | modificare sursă]