Dializă

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare

Dializa reprezintă procesul de trecere a substanțelor lichide de o parte și de alta a unei membrane semipermeabile. Astfel componentele celor două amestecuri vor trece prin membrană in sensul gradientului de concentrație până la egalizarea concentrației pe ambele fețe ale membranei. Termenul de dializă a fost introdus de către chimistul scoțian Thomas Graham în anul 1861 care este și fondatorul chimiei coloidale.

Descriere cantitativă[modificare | modificare sursă]

Fenomenul de dializă se explică prin mărimea particulelor aflate în soluție. Substanțele coloide, care sunt macromolecule, nu pot străbate prin porii membranei, în timp ce particulele cristaloide (ioni, atomi sau molecule) fiind mici, pot trece cu ușurință.

Aplicații[modificare | modificare sursă]

Dializa este folosită ca mijloc de separare a soluțiilor de electroliți și neelectroliți[1], purificarea soluților coloidale[2] (de exemplu plasma sanguină). Purificarea soluților coloidale prin dializă se face folosind aparatele numite dializoare și are aplicații biochimice și medicale.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ R. Dima V. Pleșu C.L. Gîjiu Ingineria separărilor cu membrane Editura Bren București 1999
  2. ^ *M. Nicola T. Vișan Electrochimie Teoretică și Aplicații Editura Bren București 1999

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • M. Nicola T. Vișan Electrochimie Teoretică și Aplicații Editura Bren București 1999
  • R. Dima V. Pleșu C.L. Gîjiu Ingineria separărilor cu membrane Editura Bren București 1999

Vezi și[modificare | modificare sursă]