Margareta Pâslaru

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Margareta Pâslaru
Eroare de expresie: operator < neașteptatpx
Informații generale
Data și locul nașterii 9 iulie 1943 (1943-07-09) (70 de ani), București, România
Naționalitate  România
Gen muzical muzică ușoară, pop
Ocupație solist vocal, compozitoare, textieră, actriță, realizator TV si Radio
Ani de activitate 1958-prezent
Soț Gheorghe (Gyuri) Sencovici[1]
(fiul lui Alexandru Sencovici)
Copii Ana-Maria Sencovici

Margareta Pâslaru (n. 9 iulie 1943, București) este o cântăreață, compozitoare și textieră română de muzică ușoară-pop, folclor, actriță de teatru și film, realizatoare TV și Radio. A scris cartea „Eu și Timpul”.

Biografie[modificare | modificare sursă]

Eleva Margareta Pâslaru a debutat în muzica ușoară la Casa de Cultură Grivița Roșie în 1958, acompaniată de Paul Ghentzer. Prima apariție in public, la vârsta de 4 ani și jumătate, a avut loc pe scena Operei în rolul copilului din Madame Butterfly de Puccini.

După o carieră de excepție, Margareta Pâslaru a fost sǎrbǎtorită la Uniunea Compozitorilor în 2008 cu prilejul aniversării a 50 de ani de la debutul său. Īn 2010, la împlinirea unei jumătăți de secol de la primul disc, artista lansează CD-ul „Lasă-mi toamnă, pomii verzi“ și i se oferă Trofeul Electrecord. Fundația Radio România editează în 2013 CD-ul aniversar „Margareta 70“ - 55 de ani de activitate artistica.

Vom puncta succint câteva etape, activitatea în muzică, teatru, film, compoziție, folclor, a legendarei personalități, „un mit al muzicii ușoare“ cum a numit-o compozitorul George Grigoriu.

Descoperită de Ileana Pop în 1959 ca artist amator, apare pe 10 iulie 1960 în emisiunea lui Valeriu Lazarov "Toată lumea face sport" dedicată câștigătorilor români la Olimpiada de la Roma. Margareta a interpretat cu acea ocazie „Piccolissima serenata“ în limba italiană; în studio mai apar: Coca Andronescu, Trio Grigoriu și Mircea Albulescu. În următoarea emisiune, în duet cu Marina Voica, lansează versiunea românească a piesei "Pe aripa vântului". În 1961 Margareta Pâslaru obține Premiul I la faza orășenească a celui de-al VI-lea concurs al artiștilor amatori din raionul Grivița Roșie.

Impresionat de timbrul aparte al Margaretei, tânărul George Grigoriu din „Trio Grigoriu“, compune special pentru ea, în 1959, „Chemarea mării“ (numit de public "Și-n apa mării"). În interpretarea originală a talentatei cântărețe, piesa devine mare șlagăr la Radio România. Ca urmare a succesului, în 1960 și Casa de Discuri Electrecord înregistrează cântecul pe primul disc al Margaretei, nr.3002, care bate recordul vânzărilor de muzică ușoară în anul urmator. Discul de Aur primit în 1968 o catapultează la Cannes în 1969 unde i se decernează Trofeul M.I.D.E.M. și apare pe aceeași scena cu Ginette Reno, James Last, Tunes Dizzeie, Muslim Magomaev, Patty Pravo, Jaffa Jarkoni, Juan Manuel Serrat, Amalia Rodriguez, Dalida, Mireille Mathieu, Udo Jurgens, Adriano Celentano.

A studiat: pian, balet, pictură, cursul de perfecționare de pe lângă Comitetul de Stat pentru Cultură și Artă (Ministerul Culturii) clasa Camelia Dăscălescu.

Sculptorul Ion C. Dimitriu-Bârlad a fost bunicul cântăreței Margareta Pâslaru.

Vocea succesului[modificare | modificare sursă]

Vocea cu infinite posibilități de exprimare și timbrul grav al Margaretei au inspirat 65 de compozitori, printre care clasicii muzicii ușoare Henry Mălineanu, George Sbârcea, Camelia Dăscălescu, Aurel Giroveanu, Edmond Deda, Nicolae Kirculescu, care i-au încredințat creațiile lor. Dintre sutele de melodii înregistrate, unele au fost scrise special pentru glasul său aparte. Cine poate uita interpretarea melodiilor "Chemarea mării" (George Grigoriu), "Cum e oare?" (Florin Bogardo), "Două rândunici" (Radu Șerban), "Va veni o clipă" (Paul Urmuzescu), tema filmului Veronica (Temistocle Popa), "O mască râde, o mască plânge" (Vasile Veselovschi), "Mediterana", cunoscută și sub titlul "La Marea Neagră" (Ion Cristinoiu), "Cine știe" (Horia Moculescu) și câte și mai câte, difuzate și în prezent la radio. Astfel Margareta Pâslaru își creează un repertoriu vast, la care se adaugă șlagare internaționale: „Trandafirii tăi”, „În grădina bucuriilor”, „Harap Alb”, „Spuneam că nu-mi pasă” (Bui, Bui, Bui - Bensonhurst Blues), „Poate vreți să dansați” (Prego), „Gelosul”, „Acesta e cântecul meu” etc. Din repertoriul vast - peste 1000 de titluri - au fost înregistrate aproximativ 680 de melodii la Radio, Electrecord, Televiziune, piese cântate în turneele din țară și străinătate, a căror evidență a rămas doar în memoria fanilor. Apreciata cântăreață-interpretă evoluează cu aplomb ca actriță în teatru și film, abordează folclorul, începe să compună cu originalitate muzică și text, acompaniindu-se la pian.

În 1968, juriul internațional al Festivalului Cerbul de Aur îi ofera Margaretei Pâslaru Mențiunea „Cerbul de Aur“, ceea ce înscrie numele României în palmaresul primei ediții. Artista sărbătorește 10 ani de activitate printr-un „One Woman Show“ cântând 23 de piese, unele, compoziții proprii. În 1969 face un salt de la statutul de concurent la cel de vedetă în recital, acompaniată de propria formație (Rolf Albricht) și creâdu-și coregrafia. Invitată să cânte și în străinătate, Margareta nu primește viză timp de 10 ani.

În 1981 Margareta Pâslaru prezintă primul recital de autor pe versurile unor poeți consacrați cum ar fi Ion Minulescu, Ana Blandiana, Virgil Carianopol. Acompaniată de „Romanticii“ lui Mircea Drăgan, Margareta vine cu propriul concept prin care își schimbă costumația la vedere, „cuierul cu personaje“. A fost o altă etapă importantă în cariera artistei.


Compozitoare, textieră, autoarea cărții "Eu și Timpul"[modificare | modificare sursă]

Printre numeroasele-i hituri componistice fredonate din generație in generație: "Timpul", "Dacă ai ghici", "Diamant fermecat" și altele, triumfă "Lasă-mi toamnă pomii verzi!", inspirată de versurile Anei Blandiana, preluat de tineri de toate vârstele. Acest șlagăr solicitat de admiratori ani la rând, difuzat la Radio si pe CD-uri, se califică prin votul publicului în "Top 80" Radio România Actualitați, ca fiind una dintre cele mai frumoase melodii din ultimii 80 de ani.

Selecțiuni din primul Caiet tipărit - 2010 „Margareta Pâslaru și creațiile sale - Lasă-mi toamnă, pomii verzi“ (voce și pian):

Timpul (muzică și text); Diamant fermecat (text Eugen Rotaru); Lasă-mi toamnă pomii verzi! (versuri Ana Blandiana); Era o fantană (versuri Elena Farago); Tatăl nostru - rugăciune; A nimănui sunt (muzică și text); Ceasul e un vrăjitor (muzică și text); Bunicii mei (muzică si text); Țigara (muzică și text); Nu! (versuri Virgil Carianopol); Ce bine ar fi (muzică și text), Soldățelul (muzică și text); Alergători de cursă lungă (muzică și text); Balada focului (muzică și text); Pasiunea (muzică și text); Bucuria de a cânta (muzică si text); Ghimpii (versuri Lucian Blaga); Spune tu care știi atât de multe (muzică și text); Eu și timpul (versuri Virgil Carianopol); Nu vreau să moară florile de măr (versuri Agatha Grigorescu Bacovia); Mai bine soarta lui Sisif (versuri Ion Horea); Despotici în uimire (versuri Constanța Buzea); Romanța soarelui (versuri Ion Minulescu); Tare-am fost (versuri Virgil Carianopol); Cheia (versuri Ion Minulescu); Păsările nu mor niciodată (text Ovidiu Dumitru cu o adaptare după Mihai Eminescu); Flăcări (versuri Virgil Carianopol); Am cântat (versuri Virgil Carianopol); Fericirea mult visată (muzică și text); Iubindu-te (versuri Mariana Dumitrescu); Aș vrea să fiu o stâncă (muzică și text).

Selecțiuni din Caietul II tipărit în 2013 „Margareta Pâslaru și creațiile sale - Libertatea nu se învață“ (voce și pian):

Libertatea nu se învața (muzică și text); Ce suflet trist (versuri Mihai Eminescu); Setea de a cunoaște (muzică si text); Fără să vrei (muzică și text); Să fie oare adevărat (muzică și text); Amanții mei sunt cărțile înțelepte (versuri Agatha Grigorescu Bacovia); Dacă ai ghici (muzică și text); Our day, children's day (muzică și text); Septembrie (versuri Romulus Vulpescu); Emoții, ciudate sentimente (muzică și text); Fii voluntar! (muzică și text); Riscul (versuri [Adrian Păunescu]]); Sărbători fericite (muzică și text); Un pod peste ocean (muzică și text); Un copil uitat (muzică și text); Ecou, ecou, ecou (muzică și text); Cu cine vorbeai la telefon (muzică și text); Omul bun învinge (muzică și text); Turneul (muzică și text); Se balbaia (muzică și text); Și viața merge mai departe (muzică și text); Cheia fericirii (muzică și text)

Alte compozitii semnate Margareta Paslaru:

Damboviță apă dulce (muzică și text); Regret (muzică și text); Tata (muzică și text); Avioane de hârtie (muzică și text (Dragoste flamandă (muzică și text); Duminica fără el (muzică și text); E o luptă în toate cele (muzică și text); Mulți ani fericiți (muzică și text); Acei copii, acei bătrâni (versuri Ion Horea); Bătrânul comisionar (muzică și text); Cât mai aproape cât mai departe (muzică și text); Cu haina pe umeri (muzică și text); Dar speri (muzică și text); Câmpia mea (text Eugen Rotaru); Vreo zgâtie de fată (versuri Mihai Eminescu); Înapoierea cheii (Mi-e dor) (versuri Nichita Stănescu); Șah mat (text Mihai Dumbravă); Indiferentul (muzică și text); Mă strigai (muzică și text); Pace, să fie pace (muzică si text); Listen my daughter (text in colaborare Greg Smith); Un mărțișor (muzică și text); Tulburătoare e această primăvară (muzică și text); Toate, toate trec (muzică și text); Voroneț (versuri Constanța Buzea); Anotimpurile dragostei (muzică și text); muzică pentru două episoade din serialul de desene animate „Mihaela“ (Nell Cobar) „Bravo Mihaela” și „Mihaela are probleme”

Actriță de teatru și film[modificare | modificare sursă]

1964 - Margareta Pâslaru a fost distribuită de maestrul Liviu Ciulei, alături de Toma Caragiu, în piesa Opera de trei parale de Bertold Brecht, în rolul Polly Peachum, la Teatrul "Lucia Sturdza Bulandra". Piesa s-a jucat în 4 stagiuni, aproximativ 400 de reprezentații, și a beneficiat de o distribuție de excepție: Clody Bertola, Victor Rebengiuc, George Măruță și Rodica Tapalagă.

1968 - Spectacolul de teatru radiofonic „Nu sunt Turnul Eiffel“ de Ecaterina Oproiu, regia Valeriu Moisescu, apărut apoi și pe disc vinil; rolul „Manți“ alături de Octavian Cotescu, Vasilica Tastaman, Rodica Tapalagă, Cornel Coman, Mihai Pălădescu.

1969 - Serialul radiofonic „Șoseaua Nordului“ - 6 episoade - după romanul lui Eugen Barbu - editat și de Electrecord; regia Constantin Moruzan; rolul „Marta“ alături de Constantin Brezeanu, Victor Rebengiuc, Corado Negreanu, Nucu Păunescu, Nicolae Neamțu-Ottonel, Mircea Albulescu, Emil Hossu, Alfred Demetriu

2009 - Basme fermecate - CD cu 5 basme de Hans Christian Andresen povestite de Margareta Pâslaru - Editura Curtea Veche

2010 - rolul „Împărăteasa cea rea“ din povestea „Albă ca Zăpada“ de Frații Grim - înregistrare pentru Fonoteca Radio România

2011 - Trei volume - carte + CD - Editura Litera: Degețica, Motanul încălțat și Crăiasa zăpezii - Margareta Pâslaru joacă rolul povestitorului


Filmografie[modificare | modificare sursă]

1966 - „Tunelul” regia Francisc Munteanu. Margareta Pâslaru câștigă diploma de debut în cinematografie pentru rolul dramatic Iulia, din coproducția româno-sovietică Tunelul la cea de-a III-a ediție a Festivalului național al filmului Pelicanul de Aur care a avut loc la Mamaia. În film Margareta i-a avut ca parteneri pe Emerich Schäffer, Ion Dichiseanu; mai apar Ștefan Bănică, Florin Piersic.

1966 - „Un film cu o fată fermecătoare” - regia Lucian Bratu, cu Margareta Pâslaru, Ștefan Iordache, Marin Moraru, Emerich Schäffer,

1967 - „Împușcături pe portativ” - regia Cezar Grigoriu, cu Margareta Pâslaru, Cornel Fugaru, Nae Roman, Ștefan Bănică, Puiu Călinescu și invitata de culoare Nancy Holloway.

1972 - „Veronica” - regia Elisabeta Bostan, cu Margareta Pâslaru, Lulu Mihăescu, Florian Pittiș, Dem Rădulescu, Vasilica Tastaman, Angela Moldovan.

1973 - „Veronica se întoarce” - regia Elisabeta Bostan, cu Margareta Pâslaru, Lulu Mihăescu, Florian Pittiș, Dem Rădulescu, Vasilica Tastaman, Angela Moldovan.

1976 - „Gloria nu cântă” - regia Alexandru Bocăneț, cu Margareta Pâslaru alături de Toma Caragiu, Constantin Diplan, Horațiu Mălăele, Tora Vasilescu.

1978 - „Melodii, melodii” - regia Francisc Munteanu, muzica Temistocle Popa, rol primcipal feminin Margareta Pâslaru alături de Jean Constantin, Cornel Constantiniu, Cornel Patrichi, Sergiu Zagardan, Radu Goldiș, Amza Pellea, Ion Dichiseanu.

1979 - „Clipa” - regia Gheorghe Vitanidis, rol episodic, Margareta Pâslaru, o țărancă din filmul „Clipa”, ipostază inedită.

Impresii[modificare | modificare sursă]

Supervedeta anilor '60-'70 evoluează în deceniile următoare, devenind „O legendă vie a României, o artistă cu totul specială“ cum scria Jurnalul Național în 9 iulie 2008. Florence Bedreaga spunea „Ați revoluționat muzica ușoară românească, deschizând calea multor artiști. Genul și vocea inconfundabile continuă să încânte și astăzi generații mai noi sau mai vechi. Va mulțumim că existați“. Revista Cinema prin Mircea Alexandrescu a numit-o „personajul Margareta Pâslaru” în anul 1969.

Margareta, având „un timbru cu rezonanțe de violoncel” (Doru Popovici, compozitor, Informația - 11.07.1981) a ocupat primul loc în clasamentul de popularitate publicat în revista "Flacăra" 1967-1972. Sondajul a fost întrerupt, dar ascensiunea Margaretei Pâslaru a continuat.

Din simpatie, Margareta Pâslaru a mai fost numită în presă vedetă, zână, regină, divă, dar în diferite interviuri, inclusiv în emisiunea «Nașu'» din 12.02.2009, domnia sa a declarat: „eu rămân un artist“.

Scânteia Tineretului - 18.03.1969 Margareta Pâslaru ne răspunde „Cum vă simțiți ca vedetă internațională?” - Drept să vă spun, am auzit atâtea interpretări date termenului de vedetă, încât nu mă angajez cu vreun răspuns până ce nu definesc eu ce înteleg prin aceasta. Ar exista o variantă a termenului, caracterizată prin ifose, atotștiutorism, indecență, mă rog tot ceea ce se spune despre un artist care „face pe vedeta”. Dacă e să accept realmente denumirea de vedetă, apoi înțeleg prin ea muncă, seriozitate, pasiune, perseverență, tot ceea ce face ca prin comportament artistic să dobândești aprecierea unanimă.

Compozitorul Doru Popovici - Informația 11.07.1981: „În ultimii ani, Margareta Pâslaru a atras în mod deosebit atenția prin talentul ei - real - de compozitoare. Se remarcă din ce în ce mai mult, bogata-i inventivitate melodică și ritmică și acea intuiție rară de a genera mult râvnitele șlăgare, niciodată banale, întotdeauna pline de vitalitate!“

Regizorul Liviu Ciulei octombrie 2005 - cartea „Eu și Timpul“: „(...) a început să joace și "iepurașul" a dispărut și s-a născut o actriță: Margareta Pâslaru. Și, sigur, glasul Margaretei și inteligența ei muzicală au dus la împlinirea totală a rolului (...) Polly devenea mai prezentă, mai conturată și la premieră Margareta a cunoscut victoria! Debutul ei a însemnat totodată și consacrarea unui talent autentic “

Compozitorul Paul Urmuzescu - CD „Margareta forever“ 2006 - „Părerea mea este că ce a reprezentat Maria Tănase pentru muzica populară, Margareta - un unicat de talent - este pentru muzica ușoară și va rămâne în istoria marilor artiști“

Muzicologul Viorel Cosma - Aula Uniunii Compozitorilor 2008: „(...) O activitate care o surprinde atât ca interpretă de muzică populară, muzică ușoară dar, în același timp, chiar și de compozitoare. Margareta Pâslaru figurează in Lexiconul Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor (...)“

Prof. univ. Mihai Cosma - TVR3, noiembrie 2010, lansarea CD-ului „Margareta - 50 de ani de la primul disc - Lasă-mi toamnă, pomii verzi“: „(...) am considerat parcurgând paginile de creație ale doamnei Margareta Pâslaru că domnia sa face parte din clasicismul muzicii românești prin valoarea compozițiilor pe care le are, prin impactul acestor compoziții asupra tuturor generațiilor aș spune, de la cei mai vârstnici pâna la cei mai tineri.“

Academicianul Mihnea Gheorghiu iulie 2011 - CD „Margareta 70“: „(...) În era noastră, ne-am bucurat de harul polivalent al multor artiști, înca din vremuri memorabile. O asemenea asristă este actrița Margareta Pâslaru, al cărei glas inegalabil a răsunat armonios și in teatru, și in film. Înca de la debutul său, recunoscută de marii noștri regizori, a ocupat scena și ecranul cu egală distincție și emoție. În amintirea mea cinematografică, Margareta Pâslaru s-a afirmat generos, plătind de câteva ori prețul talentului și al frumuseții. Jocul și cântecul său se regăsesc în acest amestec inedit de candoare și senzualitate.“

Premii și onoruri[modificare | modificare sursă]

Este câștigătoare a numeroase premii peste hotare și în țară. De-a lungul Concursului de Creație și Festivalului de muzică ușoară românească Mamaia, între anii 1963-1976 (cu întreruperea festivalului in anii '66, '67, '70 si '77-'82) Margaretei Pâslaru i s-au încredințat 38 de melodii în numai 8 ani în care a participat. Vă prezentăm lista premiilor caștigate de Margareta Pâslaru în ordine cronologică:

1961 - Premiul I solist vocal - la Faza Orașenească, ediția a VI-a, Concursul Artiștilor Amatori

1963 - Premiul Uniunii Scriitorilor - Cum e oare? - de Florin Bogardo / Madeleine Fortunescu - Fest. Mamaia

Mențiune - creație - Soarele e-ndrăgostit de Mamaia - Dinu Șerbănescu / Aurel Felea - Fest. Mamaia

1964 - Premiul Uniunii Compozitorilor - creație - Ca-n prima zi - de Elly Roman / Eugen Mirea - Fest. Mamaia

Premiul Uniunii Tineretului Muncitor - creație - Două rândunici - de Radu Șerban / Constantin Cârjan - Fest. Mamaia
Mențiune - creație - Ochii tăi - de Gelu Solomonescu / Teodor Balș - Fest. Mamaia

1965 - Premiul Radioteleviziunii - Cu tine - de V.Veselovschi / Aurel Storin - Fest. Mamaia

Premiul Uniunii Scriitorilor - Dorule - de Temistocle Popa, Aurel Storin - Fest. Mamaia
Mențiune - creație - Seri la malul mării - de (Sile Dinicu / Aurel Felea) - Fest. Mamaia

1966 - Diploma de debut în cinematografie, în coproducția „Tunelul” - rolul Iulia, Fest. Național de Film „Pelicanul de Aur” Mamaia, editia a III-a

1968 - Mențiunea „Cerbul de Aur” - la Fest. Internațional Cerbul de aur BrașovRomânia

1968 - Premiul III la Fest. Internațional Sopot - Polonia

1968 – Discul de Aur acordat de Electrecord și Consiliul de Stat pentru Cultură și Artă (CSCA) România pentru vânzări constante de-a lungul anilor

1969 - Premiul II - Să nu uităm să iubim trandafirii - de Florin Bogardo / Ovidiu Dumitru - Fest. Mamaia

1969 - Trofeul M.I.D.E.M. - Discul de marmură - la Cannes, Franța

1970 - Premiul I - Această taină să rămână între noi - de Radu Șerban / Mihai Maximilian - Concursul Național de Muzică Ușoară, București

Premiul II - Mamă, dă-mi un sfat - de Vasile Veselovschi / Mihai Maximilian - Concursul Național de Muzică Ușoară, București

1970 – Premiul Sony (creație) și Premiul Mitsukoshi (interpretare) - Fest. Internațional Tokyo, Japonia

1971 - Mentiune - creație - Soarele dragostei - de George Grigoriu / text Romeo Iorgulescu - Fest. Mamaia

1971 - Premiul Presei ls Festivalul Presei Ankara - Turcia

1971 - Premiul special al Presei, Festivalul Internațional - Malta

1973 - Premiul Consiliului Culturii și Educației Socialiste - Stelele - de George Grigoriu / Angel Grigoriu și Romeo Iorgulescu - Fest. Mamaia

Mențiune a Consiliului Culturii și Educației Socialiste - creație - La noi - de Aurel Manolache / Sașa Georgescu - Fest. Mamaia
Mențiune a Comitetului de Stat al Radioteleviziunii Române - creație - Cânta un ciobanaș - de Temistocle Popa) - Fest. Mamaia
Mențiune a Comitetului de Stat al Radioteleviziunii Române - creație - Și m-am trezit că iubesc - de Temistocle Popa / Aurel Storin - Fest. Mamaia

1975 - Premiul I - Melodiile dragostei - de Ion Cristinoiu / Mihai Dumbravă - Fest. Mamaia

Premiul II - Aici la mine acasă - de George Grigoriu / Angel Grigoriu-Romeo Iorgulescu - Fest. Mamaia

1976 - Premiul II - Un roman de dragoste - de Temistocle Popa / text Mihai Dumbravă - Fest. Mamaia

1979 - Premiul la creație - Pasărea maiastră - muzica Vasile Vasilache jr. text Margareta Pâslaru, Fest. Tineretului București

1981 - Premiul la creație - Diamant fermecat - muzica Margareta Pâslaru, text Eugen Rotaru, concurs TV „Șlagare în devenire

1996 - Membră de Onoare - UNICEF România

1996 - Membră de Onoare - UNESCO Romania - Club

1997 - Invitată de Onoare la Fest. Internațional Cerbul de AurBrașov

1998 - Distincția Umanitarismului - Los Angeles - US oferită de Camera de Comerț California-România

1999 - Invitată de Onoare la Gala UNITER – București

1999 - Premiul „Vedete Internaționale ale Cântecului Românesc” - revista Actualitatea Muzicală - Uniunea Compozitorilor

2000 - Cetățean de Onoare al Municipiului București

2000 - Membră de Onoare a Crucii Roșii Române

2002 - Premiul „Women of Excellence” categoria Arts & Humanities - Union County - NJ, USA

2003 - Telly Award - finalist bronz - categoria Cultural, la cea de a 24-a competiție națională Telly * Awards, Cincinnati Ohio

2004 - Gold Classic Telly Winner - categoria Cultural - la cea de a 25 aniversare Telly Awards Cincinnati, Ohio

2004 - The Communicator Award of Distinction for „Forever Music“ -Cable TV/ Educational program category, Arlington Texas

2005 - The Videographer Award of Distinction categoria TV/Program/Arts „The Best Of..Artists & Their Art”, Arlington Texas

2006 - Premiu pentru întreaga activitate - Gala „Femei de succes”

2006 - Premiul de Excelență VIP - Ediția LXXIIV

2006 - Radio România - 78 de ani, Diploma de Excelență pentru întreaga activitate

2006 - Trofeul TVR50 și Diploma de Excelența, cu ocazia jubileului TVR, pentru rolul avut în istoria Televiziunii Române

2007 - Premiul de Excelență pentru întreaga activitate acordat de Radio România Actualități

2007 - Diploma de merit pentru excepționala implicare în sprijinirea persoanelor dezavantajate la seara România Actualități - Callatis

2007 - „Steaua Margareta Pâslaru“ inaugurată pe Aleea Stelelor de Mare - Mangalia

2008 - Medalie și Diploma de onoare „Cerbul de Aur 40” Fest. Internațional Brașov

2008 - Premiul de Excelență - 50 de ani de la debut - acordat de MediaS.

2008 - Premiul pentru Întreaga Carieră - Premiile Confidențial ediția a III-a

2008 - Trofeul de Excelență „Gala Celebrităților anului 2008” la 50 de ani de la debut

2008 - Diploma Aniversară „Radio România 80” la împlinirea a 80 de ani de existență a radioului public

2008 - Trofeul de Excelență „Zece pentru România” și Diploma de Onoare pentru contribuția excepțională la imaginea României

2009 - TVR - Trofeul „Învingătorii Timpului” pentru o viață dedicată artei

2009 - Diploma „Mihai Maximilian“ oferită de Fundația StelaR pentru contribuția specială adusă revistei romanești

2009 - Diploma de Excelență „Omul Anului 2009“ Israel pentru performanțe deosebite în domeniul teatrului și muzicii „10 pentru România - 10 pentru Israel“

2010 - "Excellence Award" The Social Inclusion Gala București pentru multiplele contribuții la promovarea egalității in accesul la educație - Campania "Școala te face mare", OvidiuRrom

2010 - Diploma de Excelență oferită de Casa de Discuri Electrecord pentru fidelitatea fața de Electrecord

2010 - Diploma de Excelență Artistică pentru colaborarea cu echipa „Top Romanesc“, Radio România Actualități.

2010 - "Trofeul Electrecord" creat special pentru Margareta Pâslaru la împlinirea a 50 de ani de la prima înregistrare la Casa de Discuri Electrecord

2011 - Ambasador al Anului European al Voluntariatului 2011 in Romania

2011 - Premiul pentru Excelență - o viață dedicată muzicii si carității - Premiile Confidențial TV

2011 - Trofeul „Crucea Roșie 135 ani de Umanitate“ Gala Societatii de Crucea Rosie Romana

2011 - Diplomă pentru contribuția la construcția brandului Realitatea TV

2011 - „Premiul Vasilica Tastaman“ acordat de Societatea Umoristică Păcală condusă de prof.univ.dr. Geo Saizescu

2012 - „Premiul de Excelență“ acordat de Revista VIP la Gala Superlativelor Femeii 2012

2012 - Trofeul „Femeia contează” la sectiunea Muzică

2013 - Premiile Confidențial - „Premiul de excelență pentru 55 de ani de carieră artistică“

2013 - Ordinul Coroana României în grad de Cavaler

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • ROMÂNI ÎN ȘTIINȚA ȘI CULTURA OCCIDENTALĂ - Academia Americano-Româna de Științe și Arte-1992; Enciclopedie volumul 13 – Margareta Pâslaru
  • VIOREL COSMA : Muzicieni din România – LEXICON – Editura Muzicală; vol. VII, pag. 319 – Pâslaru, Margareta

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Interviuri

Media

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ ro Tovarășe de viață