Circumcizie

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Penis necircumcis (stânga) și circumcis (dreapta)
Circumcizie
Clasificare și resurse externe
ICD-10 - PCS Z41.2
ICD-9 - CM V50.2
MedlinePlus 002998
eMedicine 1015820
MeSH D002944
GeneReviews Circumcision

Circumcizia (în latină circumcido), - a tăia împrejur, peritomie post-ectomie - se referă, în general, la ablația chirurgicală a prepuțului, pliul cutan care acoperă glandul penian, situat la extremitatea penisului. Anumite surse menționează posibile funcții fiziologice ale prepuțului de a proteja uretra și sensibilitatea glandului penian, ferindu-le de iritații provocate de urină, materii fecale sau alți eventuali factori nocivi străini.[1] Circumcizia este considerată de către anumite enciclopedii a fi o formă de mutilare genitală.[2] Circumcizia nu este o intervenție chirurgicală fără riscuri: complicațiile apar la unul din 500 din bebelușii supuși intrevenției, și deși majoritatea acestor complicații sunt minore uneori apar și complicații serioase gen infecții sau răniri ale penisului; de exemplu, în anul 2000 s-a anunțat în SUA că între 1996 și 2000 peste 100 de răniri ale penisului au fost provocate cu ocazia circumciziei bebelușilor, în majoritate din cauza unor instrumente medicale defectuoase sau nepotrivite.[3] Morbiditatea și mortalitatea provocată de procedura circumciziei este o realitate probabil tot atât de veche ca și practica însăși, așa cum sugerează chiar legea religioasă atunci când enunță scutirea de circumcizie a pruncului evreu ai cărui doi frați au decedat anterior din cauza circumciziei.[4] Se fac circumcizii (incizii operatorii circulare, sau qvasi-circulare) și asupra altor organe care necesită o astfel de intervenție[5][6][7].

Prin extensie, termenul circumcizie poate să se refere și la înlăturarea pe motive religioase a unei porțiuni din organul sexual femeiesc; într-o astfel de situație se vorbește despre circumcizie masculină și circumcizie feminină. În multe țări occidentale, circumcizia feminină este fie ilegală, fie violent criticată ca fiind o formă de mutilare barbară, deși unii antropologi consideră astfel de decizii legale sau critici morale ar fi bazate pe puțină cunoaștere,[8] și motivate mai mult de rasism[9]: până nu de mult, în chiar țările care azi permit circumcizia masculină în timp ce interzic prin lege circumcizia feminină, precum e cazul cu Statele Unite ale Americii, clitoridectomia nu era deloc o practică rară[10], obsesia occidentală contra circumciziei feminine în lumea a treia nefiind de fapt decât un mijloc de a deturna atenția opiniei publice de la niște forme de opresie a femeilor tiermondiste mult mai presante și letale, cum e de exemplu lipsă de proprietate asupra terenului agricol, lipsa de apă potabilă și alimente, războaiele, seceta și izolarea internațională, dar din păcate întotdeauna Occidentului îi e mai ușor să se opună riturilor altora, decât propriilor lui fapte rele.[11].

Se recurge la circumcizie din motive rituale[12][13], de medicină preventivă[14], de medicină terapeutică (spre exemplu fimoza și parafimoza, care pot ajunge - ca boală acută, care necesită o intervenție - la o incidență de 8% la bărbații care nu fuseseră circumciși[15], balanitele (balanita (simplă), balanita xerotică obliterantă, balanopostita), infecții cronice ale tractului urinar, etc.[16][17]), psihotice (cazul teroristului japonez Kozo Okamoto care, consecutiv participării la un atac terorist sângeros în incinta aeroportului „Ben Gurion” (Tel-Aviv) și deținut în condiții de izolare în Israel s-a auto-circumcis cu dinții pe motiv că vrea să devină evreu[18]; alte surse susțin că japonezul s-a mutilat mai degrabă c-o unghieră, decât cu dinții.[19]) ș.a.

Academia americană de pediatrie declară că „circumcizia este considerată o procedură foarte sigură (lipsită de riscuri) atât pentru nou-născuți cât și pentru ceilalți copii (în engleză : Circumcision is considered a very safe procedure for both newborns and older children.)[20], însă nu recomandă extinderea procedurii la toată populația masculină a Statelor Unite, întrucât beneficiile nu sunt suficient de mari pentru așa ceva (maladiile a căror incidență e redusă într-o oarecare măsură prin circumcizie au deja o incidență scăzută chiar și la bărbații necircumciși[21] , în timp ce educația în materie de igienă și comportament sexual e ea însăși de natură să prevină aceste maladii rare într-o manieră în care circumcizia nu poate.[22]. Nu trebuie pierdut din vedere faptul că organismele de sănătate americane care consideră azi circumcizia o procedură cu anumite virtuți în prevenția infecțiilor, în trecut au recomandat aceeași intervenție chirurgicală pe criterii azi abandonate, precum prevenția masturbării[23], dar și a unei lungi liste de maladii printre care și diareea, și constipația: circumcizia părea bună la toate.[24] În această privință se poate spune că poziția organismelor de sănătate americane ține și ea de-un excepționalism, cât timp organismele de sănătate din celelalte democrații industriale n-au adoptat o astfel de poziție.[25] Nu trebuie pierdută din vedere nici posibilitatea ca interesul material să explice o bună parte din entuziasmul medicinei americane pentru circumcizie[26] În acest context merită amintit faptul jenant că deși în SUA circumcizia se practică de mai bine de jumătate de secol pe mai mult de jumătate dintre copii de sex masculin, țara rămâne cea mai lovită de flagelul SIDA și în general al maladiilor transmisibile sexual, între toate națiunile dezvoltate[27][28], acest fapt ilustrând în mod grăitor câtă valoare medicală are de fapt circumcizia. Circumcizia rămâne de aceea chiar și în SUA, o procedură foarte controversată.[29]

Organizația Mondială a Sănătății recomandă organelor medicale din țările endemice cu SIDA și cu alte boli transmisibile sexual să practice circumcizia populației masculine pentru a reduce morbiditatea și mortalitatea.[30]. Această metodă s-a dovedit eficientă în cercetările efectuate pe o populație heterosexuală din Africa (zona sub-sahariană), cu o reducere a morbidității de 38%-66% la doi ani după aplicare [31] și la un cost preferențial[32] Medicii consideră că suprafața internă a prepuțului reprezintă o zonă prin care virusul responsabil de SIDA poate intra în organism, în contrast cu pielea glandului si restul penisului, care este mai rezistentă la penetrarea HIV. Unele studii au arătat însă că prevalența infecției cu HIV este aproape identică la bărbații circumciși și necircumciși, în măsura în care cei din urmă au o bună igienă a penisului (măsurată prin prezența sau absența acumulărilor lichide și semilichide între gland si fața internă a prepuțului), în special după relațiile sexuale.[33]

Toate declarațiile organismelor de sănătate în favoarea circumciziei pleacă însă de la ideea că procedura este efectuată în condiții de igienă corespunzătoare, fără de care aceasta se poate transforma dintr-un instrument de medicină preventivă într-un risc de moarte pentru cei cărora li se practică intervenția fără atenția cuvenită prevenției infecțiilor. Comisia de sănătate a statului New York, de exemplu, e pe punctul de a impune obligația pentru cel care efectuează circumcizia apelând la practica evreilor ultra-ortodocși de a suge sângele cu gura după tăierea prepuțului să prevină părinții că o astfel de procedură presupune riscuri de infecție, leziuni ale creierului și chiar de moarte. Medicii new-yorkezi susțin că această procedură în ultimii 10 ani doar, a dus la infectarea a 11 copii cu herpes, 2 dintre aceștia decedând în urma infecției, alți 2 suferind leziuni cerebrale. (the economist, september 15th 2012, p. 57, circumcision - odd bedfellows, http://www.economist.com/node/21562905); Deși mulți rabini hasidici new-yorkezi afirmă că nu vor respecta noul regulament, rabinul Gerald Skolnik, șeful Adunării rabinice (organizație a evreilor conservatori) a salutat inițiativa autorităților medicale new-yorkeze, spunând că aspirarea orală (meziza b'peh) a apărut într-o epocă de slabe cunoștințe medicale și că aceasta nu este o condiție cerută de legea evreiască.

La nivel global aproximativ unei treimi din populația masculină i s-a practicat circumcizia (the economist, september 15th 2012, p. 57, circumcision - odd bedfellows), la circa 60% din populația masculină circumcisă motivarea fiind rituală, față de circa 40% circumciși din motive nereligioase. În S U A., de exemplu, unde circumcizia se face în general pentru motive nereligioase, inițial circumcizia era făcută din convingerea că aceasta împiedică masturbarea, care în epocă era considerată un viciu; ideea are o origine veche, de la filozoful și medicul evreu medieval Maimonide încă, care considera că circumcizia “[…] reduce pornirea spre actul sexual și slăbește organul” (“bring about a decrease in sexual intercourse and a weakening of the organ in question” - the economist, september 15th 2012, p. 57, circumcision - odd bedfellows); după abandonarea acestei idei, în ultimele decenii circumcizia tinde să fie făcută la americani pentru virtuțile de medicină preventivă ale intervenției.

Oponenții circumciziei subliniază riscurile procedurii (se consideră că cele mai multe circumcizii la musulmani sunt practicate de membri ai familiei[34], iar în multe țări africane circumcizia provoacă uneori consecințe tragice[35]; până și la evrei, unde procedura este efectuată de specialiști religioși (mohelim)[36], ea rămâne încă tot o chirurgie efectuată de amatori[37], întrucât puțini sunt mohelim care dețin o diplomă sau pregătire în domeniul medical[38]; criticii doresc de aceea interzicerea circumciziei copiilor de vârstă mică pe motive religioase, pe care ei o consideră un abuz traumatic și anacronic asupra integrității fizice a copiilor.[39]

Guido Reni (1575-1642): Circumcizia lui Isus, pinacoteca din Siena[40]

Cicumcizia rituală[modificare | modificare sursă]

Albrecht Dürer: Circumcizia lui Isus, pinacoteca din Dresden

Circumcizia rituală este o practică multimilenară. La popoarele semitice (musulmani, evrei) ea reprezintă o formă de sacrificiu și de pactare prin sânge cu divinitatea.

Perceptele îi impun tatălui să-și circumcidă fiul, dar pe motive de neîndemânare care pot fi dăunătoare, tatăl are dreptul să-i transmită această sarcină unui specialist.

Origini[modificare | modificare sursă]

Primele menționări ale circumciziei au fost picturale, în morminte ale Egiptului antic, atestând că această practică rituală se făcea deja acum 4500 de ani, însă egiptenii au practicat probabil circumcizia cu mult timp înaintea acestui moment,[41][42], probabil din motivații care țin de obsesia lor cu puritatea.[43]

Ecouri despre circumcizia în antichitate avem și din alte locuri în afară de Egipt, practica fiind pomenită în scrisuri provenite din Grecia și Roma antică[44][45][46][47]. De exemplu Herodot anunță prin secolul al V-lea î.e.n. că egiptenii se diferențiau de alte popoare pentru că erau circumciși, și că unii vecini ai Egiptului, precum sirienii, au adoptat și ei practica. Printre acei vecini care au adoptat circumcizia, probabil se aflau și evreii.[48]

La evrei[modificare | modificare sursă]

Circumcizie rituală evreiască.

Ritualul circumciziei este o cerință importantă a legii religioase (iudaismului), însă nu circumcizia face evreul cât nașterea: circumcis sau nu, la evreii ortodocși, în perioada modernă, individul născut dintr-o mamă evreică este și el pe de-antregul evreu.[49] Copilul născut din părinți evrei dar necircumcis i se poate refuza totuși, de către rabini, integrarea (recunoașterea ca membru) în comunitatea evreiască, cu tot ce înseamnă asta în termeni de drepturi și responsabilități.[50]

Conform Bibliei (Facerea, cap. 17), aceasta reprezintă legământul de sânge al poporul evreu cu Dumnezeu, însă semnificația circumciziei depășește chestiunea legământului, fiind legată de credința că practica asigură cumva fertilitatea celor care o practică.[51]

Circumcizia lui Isac, Pentateuhul din Regensburg, circa 1300, Israel Museum, Ierusalim [52]

Practica iudaică impune circumcizia în a 8-a zi de la naștere, chiar și în timpul celor mai sfinte sărbători, cu excepția unor impedimente medicale: icterul noului născut, cazuri de hemofilie în familie și alte situații în care decizia medicului este - în general - absolută și definitivă. Practica iudaică impune fie presarea zonei pentru ieșirea sângelui, fie sugerea sângelui cu gura sau printr-o altă metodă indirectă (aspirarea orală, în ebraică : : mețița b'peh) de către mohel, specialistul în circumcizii, imediat după tăierea prepuțului, probabil, pentru a exprima o picătură de sânge, deoarece datorită vascularizării prepuțiale sărace lipsa acestei picături ar contraveni datinei[53]. Aspirarea orală când se face cu gura, e considerată de către anumite organisme medicale a fi cauza potențială de infecții virale, care la rândul lor pot produce leziuni cerebrale sau moartea pruncului, așa cum s-a raportat că s-a întâmplat la New York. Comisia de sănătate a statului New York e (la data de 15 septembrie 2012) pe punctul de a impune obligația pentru cel care efectuează circumcizia apelând la sugerea sângelui direct cu gura după tăierea prepuțului să prevină părinții că o astfel de procedură presupune riscuri de infecție și leziuni ale creierului sau chiar de moarte; în New-York doar această procedură în ultimii 10 ani a dus la infectarea a 11 copii cu herpes, 2 dintre aceștia decedând în urma infecției, alți 2 suferind leziuni cerebrale. (the economist, september 15th 2012, p. 57, circumcision - odd bedfellows, http://www.economist.com/node/21562905). Aspirarea orală poate fi responsabilă nu numai de infecții virale potențial mortale, cum a fost cazul herpesului la New York, ci și infecții bacteriene: în aprilie 1881 de exemplu, în Baden (Germania) patru copii de sex masculin circumciși de un rabin care a folosit aspirația orală au dezvoltat pe penis ulcere provocate de bacteria responsabilă de sifilis, fapt care a obligat autoritățile sanitare locale să intervină; nu s-a putut determina totuși cu precizie dacă sifilisul a fost transmis copiilor la circumicize prin aspirația orală propriu-zisă, sau mai degrabă prin folosirea unghiei de către rabin la îndepărtarea membranei mucoase pentru dezvelirea coroanei glandului (corona), aceasta fiind o altă practică discutabilă din punct de vedere igienic.[54]

Uneori procedura se face prin intermediul unei țevi subțiri de sticlă sterilizabilă, iar picătura de sânge rămâne pe locul inciziei, fără contact direct cu gura „mohelului”; instrumentul a cărei menire era prevenția transmiterii infecțiilor, a fost introdus prima oară în Germania în ultima decadă a secolului al XIX-lea.[55] Practica mețița b'peh a constituit și mai constituie încă un argument al celor care se opun circumciziei pe considerente de igienă: transmiterea herpesului și altor maladii infecțiose, pe care pruncul le poate contracta însă și intra-uterin sau în timpul trecerii prin canalul de naștere[56]. Unele surse sugerează că majoritatea evreilor contemporani chiar și când apelează la practica tradițională a aspirației (mețița b'peh), preferă s-o facă printr-o metodă indirectă și nu direct cu gura.[57]

În perioada elenistică, mulți evrei din orașe (unde aculturația a fost importantă) apelau la operația de restaurare a prepuțului ca să participe fără complexe la concursurile de atletism, unde în anumite probe sportivii concurau complet dezbrăcați.[58]

În secolul al XIX-lea câțiva scriitori din iudaismul reformei, influențați de iluminism fiind, au considerat circumcizia un gest irațional, militând pentru înlocuirea sau abolirea ei. O minoritate a evreilor membrii ai iudaismului reformei au încetat să mai aplice ritualul (procedura) copiilor lor, însă erudiții iudaismului au continuat să pledeze pentru menținerea tradiției, scoțând în evidență virtuțile ei în termeni de igienică.[59] Abandonarea ritului circumciziei la copii lor a fost prevalentă în special printre medicii evrei din lumea germanofonă a secolului al XIX-lea și era motivată de temeri de ordin medical[60] Aceștia erau și ei influențați ca toate straturile cultivate ale populației Germaniei de noile valori liberale ca și de noile cunoștințe din medicină: era începutul medicalizării, al scrupulelor morale și al încercărilor statului proaspăt unificat de a suda națiunea în jurul unor valori comune; într-un astfel de context acești intelectuali și profesioniști evrei, împărtășind și ei din ce în ce mai mult valorile și ideile mediului majoritar protestant și german, au ales să respingă ritul circumciziei, mai ales acela în forma lui tradițională care apela la aspirarea orală, din temeri medicale sau posibil și din scupule morale: conotația sexuală a sugerii penisului copilului cu gura începea să fie percepută a fi problematică din punct de vedere etic.[61]

Azi, sunt unii evrei nontradiționaliști care dispută necesitatea circumciziei, pledând fie pentru abolirea ritului, fie pentru înlocuirea lui cu ceremonii comparabile care celebrează nașterea unei fete.[62]

În Israel mulți evrei laici preferă medici chirurgi în loc de mohel și acești medici fac circumcizia cu ritual sau fără.

Circumcizia practicată în tradiția evreiască comportă anumite particularități care o separă de aceea din islam sau anumite tradiții africane[63], fapt care o face subiect de dezbatere între iudaismul progresiv și cel tradițional[64]. Nivelul de durere provocat de circumcizia făcută în perioada neonatală, așa cum se întâmplă în tradiția evreiască, este sever: nivelul de cortizol (principalul hormon de stres) în plasma bebelușilor supuși circumciziei crește de două ori și jumătate față de normal, asta chiar și sub efectul unei injecții de lignocaină (un anestezic).[65] În jurnalul The Lancet [65][66] pediatrul Paul Fleiss declara că acest nivel de cortizol al bebelușilor supuși circumciziei e comparabil cu cel al victimelor torturii. Circumcizia bebelușilor este atât de dureroasă că a devenit un model pentru analiza durerii și răspunsului la stres al nou-născuților. Ca reacție la stresul copleșitor provocat de procedura circumciziei, unii bebeluși cad într-o stare letargică, semicomatoasă, pe care naiv, unii părinți o confundă cu somnul.[65] În contrast cu circumcizia făcută la vârste ale copilului mai mari cum se întâmplă în general la musulmani, când circumcizia este făcută la sugari așa cum e ea de obicei la evrei, provoacă o durere mai mare care dureaza și mai mult timp. M. Fitzgerald [67] a arătat că sistemul nervos al sugarului diferă de cel al adultului și al copilului mai în vârstă, astfel încât ceea ce ar constitui un stimul inofensiv sau ușor la un copil mai mare sau un adult, la un sugar este perceput ca durere. Circumcizia precoce, așa cum este ea efectuată în tradiția evreiască, este mai dureroasă și din alte puncte de vedere decât cele legate de particularitățile sistemului nervos al sugarului în raport cu acela al adultului sau copilului ieșit din perioada neonatală (de nou născut): cercetătorii spun că din cauza anatomiei penisului, cu cât o circumcizie se face la o vârstă mai mică, cu atât ea este mai dureroasă; în perioada neonatală doar 4 procente dintre bebeluși au prepuțul retractabil, în timp ce la 3 ani deja 90 la sută dintre copii au căpătat un prepuț retractabil; acest fapt se traduce prin realitatea că la 96 procente dintre bebelușii evrei, la circumcizie li se va rupe prepuțul din legătura lui cu glandul, asta în afară de tăierea legăturilor acestuia cu baza glandului (circumcizia propriu-zisă). La copii de 3 ani și mai mult, doar 10 la sută dintre ei suferă acest supliment de durere, ținând cont că prepuțul este atunci în 90 la sută dintre cazuri retractabil. Suferința provocată de circumcizia la vârste foarte mici conduce la o restructurare a sistemului nervos, care are drept consecință o intensificare a răspunsului comportamental la stimuli dureroși ulteriori, ca și cum sistemul nervos a fost sensibilizat.[65] Cercetătorii [68] au constatat că răspunsul la durere al copiilor vaccinați este semnificativ mai mare la copii circumciși în raport cu cei necircumciși, asta chiar și la o distanță de câteva luni dupa procedură.

Circumcizia radicală, așa cum este ea efectuată în tradiția evreiască în contrast cu cea musulmană, deși traumatizantă[69] mai ales când e efectuată la vârste mici[70], își are originea în temerile clasei preoțești[71][72][73] a evreilor că aceștia din urmă ar renunța să practice circumcizia dacă procedura ar fi făcută la o vârstă la care individul are discernământ și poate alege, sau că la cerere, medicii ar putea recrea chirurgical un prepuț, ștergând astfel semnul identitar înscris în carne, dacă operația de circumcizie nu este suficient de extinsă. La începuturi, se pare că și la evrei, ca la toate populațiile tradiționale care practică circumcizia, ritualul era făcut la o vârstă mare, cel mai probabil în perioada de trecere dintre copilărie și maturitate[74] și uneori nici măcar atunci, așa cum demonstreaază faptul că Moise n-a fost niciodată circumcis.[75]

La musulmani[modificare | modificare sursă]

În contrast cu situația din iudaism (unde procedura este ordonată explicit în textul sacru (Biblia evreiască, Vechiul Testament), în islam ea este doar o recomandare a tradiției, nefiind explicit menționată în Coran.[76][77] Ceremonia asociată procedurii se numește kithan și funcție de tradițiile comunității circumcizia se face la vârste între 4 și 7 ani, însă și mai târziu sau mai devreme în unele locuri.[78][79]

Un articol prezentând o perspectivă islamică asupra ciricumciziei este "Religious circumcision: a Muslim view"[80]

Circumcizia medicală[modificare | modificare sursă]

Un caz de fimoză - penis erectil la care prepuțul nu s-a retractat.

La fimoză (sau la parafimoză) cu o incidență de 8%[81], până la 50% la bărbații necircumciși[82] circumcizia este soluția chirurgicală tradițională, eficientă și de preferință (deși există și alte tehnici de reparare a prepuțului, ca plastia lui Duhamel, tehnici de decalotaj forțat, etc.), cu foarte rare complicații - au fost raportate complicații minore în aproximativ 0.2-0.6% dintre cazuri[83][84][85].

Prevalența circumciziilor[modificare | modificare sursă]

Datele de mai jos, care se referă la prevalența globală a circumciziei masculine, sunt extrase din raportul publicat la 14 decembrie 2007 de Organizația Mondială a Sănătății, rezultat din colaborarea cercetătorilor de la „The London School of Hygiene and Tropical Medicine”, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) și „The Joint United Nations Programme on HIV/AIDS (UNAIDS)”[86].

Tabelul 1: Estimarea populației masculine de la vârsta de 15 ani în sus, indivizi circumciși pe motive nereligioase, după state[modificare | modificare sursă]

Prevalența globală a bărbaților circumciși (verde: >80%; galben: 20%-80%; maro: <20%.
Statul Populația masculină de la vârsta de 15 ani în sus
Populația (milioane) În afară de musulmani și evrei
% Număr (milioane) % circumciși Număr circumciși (milioane)
Africa de Sud 14.87 98.50% 14.6 35.00% 5.1
Angola 3.44 99.00% 3.4 90.00% 3.1
Australia 8.05 98.50% 7.9 59.00% 4.7
Canada 11.79 96.90% 11.4 30.00% 3.4
Rep. Dem. Congo 16.23 90.00% 14.6 90.00% 13.1
Coreea de Sud 19.71 100.00% 19.7 60.00% 11.8
Etiopia 20.92 55.00% 11.5 92.00% 10.6
Ghana 5.61 84.40% 4.7 85.00% 4
Indonezia 84.98 12.00% 10.2 25.00% 2.5
Kenia 9.99 93.00% 9.3 83.00% 7.7
Madagascar 4.24 90.00% 3.8 98.00% 3.7
Nigeria 35.23 50.00% 17.6 90.00% 15.9
Filipine 28.75 95.00% 27.3 90.00% 24.6
Uganda 6.94 85.00% 5.9 14.00% 0.8
Regatul Unit 24.22 97.30% 23.6 6.00% 1.4
Tanzania 9.84 65.00% 6.4 58.00% 3.7
SUA 115.56 98.00% 113.2 75.00% 84.9

Tabela 2: Proporția globală a populației masculine de la vârsta de 15 ani în sus, circumcise[modificare | modificare sursă]

Prevalența circumcișilor Numărul circumcișilor (milioane) Proporția globală a celor circumciși
Circumciși din motive religioase
Musulmani 100.00% 455 68.80%
Evrei 100.00% 5.3 0.80%
Circumcizii nereligiose
SUA 75.00% 84.9 12.80%
Alte state* 61.00% 116.3 17.60%
Totalul global 30.00% 661.5 100.00%

* Inclusiv țările din Tabela 1.

Controverse[modificare | modificare sursă]

Cicumcizia rituală a creat încă din antichitate, animozități, reacții de repulsie și de combatere, de interzicere, in special pe fondul antisemitismului oficial sau ocult - deși numărul absolut al musulmanilor circumciși este covârșitor mai mare decât al evreilor.

Prin anul 119 (e.n.) împăratul roman Hadrian a scos în afara legii ritualul circumciziei, abrogând astfel legalitatea iudaismului.

În contradicție cu recomandările Organizației Mondiale a Sănătății (care recomandă procedura circumciziei doar în țările și regiunile cu epidemii de maladii sexuale precum SIDA[87]) există organizații medicale (Asociația Medicală Regală Olandeză, 2010, Colegiul Australian Regal al Madicilor[88]) care nu recomandă circumcizia ca o intervenție de rutină, punând în discuție eticitatea ei. Față de valoarea circumciziei în medicina preventivă și a rarității accidentelor Colegiul Australian Regal al Madicilor conferă o importanță majoră eticității în lezarea drepturilor omului prin efectuarea unei operații ne-terapeutice pe un copil care nu este capabil de a consimți” (în engleză : "Ethical and human rights concerns have been raised regarding elective infant male circumcision because it is recognised that ... the operation is non-therapeutic and the infant is unable to consent"). Vezi și articolul dr. M.D.A. Freeman din Jurnalul Britanic de Urologie (BJU): Dreptul copilului de a fi circumcis[89] Societatea Pediatrică Canadiană nu consideră nici ea circumcizia a fi o procedură medical necesară.[90]

Implicații psihologice, emoționale, politice, economice, anti-religioase, anti-minoritare, etice și legale ale circumciziei[modificare | modificare sursă]

Mișcare de protest contra circumciziilor de rutină a pruncilor.
Demonstrație anti-circumcizie la San Francisco, 2008

Practica circumciziei a fost atacată de-a lungul istoriei din diferite motive, considerată ca o formă de mutilare, sau cel puțin un gest inutil cu consecințe ireversibile. Prof. Margaret Somerville, farmacistă și avocată australiană-canadiană, specialistă în etica medicală, protestează contra circumciziei copiilor, ca o violare a autonomiei individuale și o violare a drepturilor omului. Ea nu vede o diferență între labiotomie (tăierea rituală a labiilor vaginale la fete, metodă folosită în unele colectivități musulmane pentru a anula plăcerea contactului sexual) și circumcizie, mutilare rituală și ea, în ochii disputatei eticiene (judecătorul Robert Hanson i-a respins o mărturie de expertă pe motiv că „nu se bazează pe observații conforme metodologiei științifice sau măcar, pe observații empirice”[91]) care să justifice acceptarea uneia dar intrezicerea celeilalte[92].

Bioeticieni precum F. M. Hodges, J. S. Svoboda și R. S. Van Howe consideră că nici un copil n-ar trebui supus unei intervenții chirurgicale profilactice sau pe motive de sănătate publică, dacă existe alternative eficace și mai puțin traumatizante, precum este modifcarea comportamentului; a face o intervenție chirurgicală ca înlocuitor al schimbării practicilor sociale este absurd cât timp chiar dacă procentul de complicații ale circumciziei e mic, potențialul catastrofal al acestor complicații odată survenite e foarte mare.[93]; punct de vedere împărtășit și de unii pediatrii, pentru care a tăia o parte sănătoasă a unui corp uman, în lipsa deci a unei boli, diformități sau răni, violează cel mai celebrat principiu medical, anume “primum non nocere” (în primul rând, să nu daunezi)[94]

Cei mai mulți medici consideră azi că circumcizia este o intervenție dureroasă și recomandă folosirea anesteziei,[95], anumite autorități religioase tradiționaliste refuzând însă să adopte noile recomandări.

Un puternic și persuasiv lobby anti-circumcizii acționează pe lângă ONU [96]. Ca un act de superioritate și paternalism restrictiv față de datinile primitive ale unor minorități, autoritățile din anumite țări interzic acest act de mutilare, sau impun transformarea lui într-o laboriasă intervenție medicală. Aceste obstrucții au un substrat religios, politic, sau politico-economic (folosirea costisitoare și neîncadrată în programele de asigurare medicală [97] a unui cadru și a personalului medical afectează economic respectiva populație minoritară), deși se reclamă a se baza pe percepte igienico-medicale de valoare epidemiologică disputabilă și făcând o demarcație netă între circumcizie - blamabilă - și o serie de alte acte de mutilare, precum tatuajul, piercing-ul și o serie de intervenții de medicină estetică (injectări sau implantări de silicon, injectări de toxină botulinică, extirpări de lambouri de piele sau de țesuturi adipoase, etc.)[98].

De menționat și frica față de o eventuală reducere a plăcerii din actul sexual[99][100] - conform exclamației panicate exprimată de dr. Marc Zaffran, specialist în medicină generală: „Nu vă atingeți de prepuțul meu!!!”[101].

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ The foreskin of the penis protects the sensitivity of the glans and shields it from irritation by urine, feces, and foreign materials. It also protects the urinary opening against infection and incidental injury. - Citation source (MLA 7th Edition): Franz, Janie F. "Circumcision." The Gale Encyclopedia of Children's Health: Infancy through Adolescence. Ed. Jacqueline L. Longe. 2nd ed. Vol. 1. Detroit: Gale, 2011. pp. 530-532. Gale Virtual Reference Library. Web. 23 Sep. 2012.
  2. ^ Male genital mutilations come in three major forms: A. Circumcision is the removal of the foreskin and is the most common genital modification. It is estimated that 50 percent of the men in the world today have been circumcised. It is required of Jews and customary for Muslims, and circumcision of male babies is a routine medical procedure in some Western societies, including the United States. In non-Western societies circumcision usually occurs later in life, commonly at puberty when boys are initiated into adult status. Some social scientists suggest that circumcision is found primarily in societies where boys develop a strong attachment to their mothers and a weak attachment to their fathers. Circumcision plus other stressful and traumatic activities as part of initiation rites presumably allow the boy to break his emotional ties to his mother and assume a male identity. B. Superincision (supercision) is the slitting of the foreskin lengthwise, without removal. It occurs only in a few Polynesian societies. C. Subincision is the slitting of the underside of the penis lengthwise to the urethra. It is found almost exclusively among a few aboriginal cultures in Australia. These are all cultures located in territories inhabited by kangaroos, the males of which have two-headed penises. It has been suggested, both by the people themselves and anthropologists, that subincision is an attempt to imitate kangaroos. Other forms of male genital mutilation are bleeding the penis without permanent modification, removal of one testicle (hemicastration), complete castration, nipple excision, and inserting objects under the foreskin. All of these only occur under special circumstances and usually only for a select group of boys or men. - Health and Illness: A Cross-Cultural Encyclopedia, David Levinson and Laura Gaccione, Encyclopedias of the Human Experience Series, Santa Barbara, CA: ABC-CLIO, 1997, Genital Mutilation (p123-125). http://www.amazon.ca/Health-Illness-David-Levinson/dp/0874368766
  3. ^ Complications following newborn circumcision appear in one out of every 500 procedures. Most complications are minor. Bleeding occurs in half of the complications and is usually easy to control. Infections are rare and present with fever and signs of inflammation. There may be injuries to the penis itself, and these may be difficult to repair. In 2000, there were reports that the surgical clamps used in circumcision were at fault in over 100 injuries reported between July 1996 and January 2000. In nearly all cases, the clamps were assumed to be in working order but had been repaired with replacement parts that were not of the manufacturer's specifications. Physicians were urged to inspect the clamps before use and ensure that their dimensions fit their infant patients. - Citation source (MLA 7th Edition): Franz, Janie F. "Circumcision." The Gale Encyclopedia of Children's Health: Infancy through Adolescence. Ed. Jacqueline L. Longe. 2nd ed. Vol. 1. Detroit: Gale, 2011. pp. 530-532. Gale Virtual Reference Library. Web. 23 Sep. 2012.
  4. ^ "Legea religioasă interzice abandonarea circumciziei și permite ca ritul să fie încălcat doar dacă alți doi frați au murit din cauza procedurii." - "Contested Rituals: Circumcision, Kosher Butchering, and Jewish Political Life in Germany, 1843-1933", Robin Judd, Cornell University Press 2007, p.4.
  5. ^ en Microsoft Encarta: "Circumcision", 2007.
  6. ^ en British Columbia Health Guide, (June 2, 2006): Circumcision, http://www.bchealthguide.org/kbase/topic/special/hw142449/sec1.htm
  7. ^ en Stedman's Medical Dictionary, p. 345, 26th ed., Williams & Wilkins, 1995, ISBN 0-683-07935-2
  8. ^ Well-intentioned folks such as Pat Schroeder and Alice Walker successfully oppose FC (female circumcision) on the basis of little anthropological knowledge. - Anthropology and Circumcision, Author(s): Eric K. Silverman, Source: Annual Review of Anthropology, Vol. 33 (2004), pp. 419-445, Published by: Annual Reviews
  9. ^ And what right have we to criticize them? Morsy (1991) excoriated the "Western civilizational project" that underlies opposition to FC. [In fairness, most anthropologists believe that all efforts to curtail FC ultimately must arise from local women (Gruenbaum 1982).] Scheper-Hughes (1991) commented on the (unjustified, in her view) practice of MC in the United States. For these anthropologists, criticism against FC is misguided at best and racist at worst. - Anthropology and Circumcision, Eric K. Silverman, Annual Review of Anthropology, Vol. 33 (2004), pp. 419-445
  10. ^ Moreover, the accusatory finger is often pointed at us: Clitoridectomy was not uncommon in Victorian England and America (Sheehan 1981), and the practice still persists, or did so until recently, on the fringes of Western medicine. - Anthropology and Circumcision, Eric K. Silverman, Annual Review of Anthropology, Vol. 33 (2004), pp. 419-445
  11. ^ Moreover, the current obsession in the West with addressing FC seems routinely to detract from far more pressing and lethal forms of everyday oppression such as lack of land, food, and clean water, not to mention war, drought, and international isolation (Abusharaf 1998; Gruenbaum 1996; Mandara 2000, p. 104; Omorodion & Myers 1989). It is always easier to oppose their rites than our wrongs. - Anthropology and Circumcision, Eric K. Silverman, Annual Review of Anthropology, Vol. 33 (2004), pp. 419-445
  12. ^ en The Macquarie Dictionary: "to remove the foreskin of (males) sometimes as a religious rite." (2nd ed., 1991)
  13. ^ en Concise Oxford Dictionary: "Cut off foreskin of (as Jewish or Mohammedan rite, or surgically)" (5th ed., 1964)
  14. ^ en W.H.O.: Information Package on Male Circumcision and HIV Prevention, WHO, Insert 1, http://www.who.int/hiv/mediacentre/infopack_en_1.pdf
  15. ^ en Stuart, R.: Encylopedia of Phimosis - Statistics, http://www.male-initiation.net/statistics.html
  16. ^ en Rickwood, A.M.K.: Medical indications for circumcision, pp. 45–51, BJU International, vol. 83, January 1999, PMID 10349416.
  17. ^ en Huang, Craig J: Problems of the foreskin and glans penis, J. Clinical Pediatric Emergency Medicine 10:1, pp. 56-59, 2009, http://www.clinpedemergencymed.com/article/S1522-8401(09)00012-3/abstract.
  18. ^ en Matteoli,‏Richard L.: The Munchausen Complex: Socialization of Violence and Abuse, Dog Ear Publishing, LLC., 2011, ISBN 1598585320, ISBN 978-1598585322
  19. ^ [1]
  20. ^ en ***: Circumcision policy statement. American Academy of Pediatrics. Task Force on Circumcision. Pediatrics. 103(3):686-93, Mar. 1999.
  21. ^ The traditional medical benefits are not as significant as physicians once thought, although well-documented studies do show some prophylactic benefit from the procedure. […] A debate continues concerning whether routine circumcision is cost-effective. To achieve a statistically significant drop in cases of urinary tract infection or penile cancer, a large number of males must be circumcised; the rates of both diseases are low. For instance, the rate of penile cancer increases from 0.00001 percent to 0.00009 percent for uncircumcised males (American Academy of Pediatrics 1999). Although this is a statistically significant increase, penile cancer is still rare in the uncircumcised population. - Citation source (MLA 7th Edition): FORD, PAUL J. "Circumcision", International Encyclopedia of Marriage and Family, Paul J. Ford, Ed. James J. Ponzetti 2nd ed., Vol. 1, New York: Macmillan Reference USA 2003, pp. 305-309, Gale Virtual Reference Library. Web. 23 Sep. 2012.
  22. ^ Here again, the rate of incidence is low. Good hygiene usually prevents most infections of the penis. Phimosis and penile cancer are very rare, even in men who have not been circumcised. Education and good safe sex practices can prevent sexually transmitted diseases in ways that a surgical procedure cannot because these are diseases acquired through risky behaviors. With these factors in mind, the American Academy of Pediatrics has issued a policy statement that states though there is existing scientific evidence that indicates the medical benefits of circumcision, the benefits are not strong enough to recommended circumcision as a routine practice. Circumcision, The Gale Encyclopedia of Children's Health: Infancy through Adolescence, Janie F. Franz , Ed. Jacqueline L. Longe. Vol. 1. 2nd ed. Detroit: Gale, 2011. p530-532.
  23. ^ Outside Judaism, circumcision was exclusively the province of doctors and patients with enough money to pay for an elective procedure. Physicians privately suggested it to parents immediately after the birth of a son. Circumcision, they professed, represented state-of-the-art medical knowledge and surgical practice. The operation itself was simple, eminently safe; moreover, it immediately reduced the infant's chances of becoming infected with the deadly diseases of childhood. […] On a more mundane level, it promised to spare parents the ordeal of someday having to deal with masturbation a concern likely to have elicited squeamish- ness from Victorian mothers. - From Ritual to Science: The Medical Transformation of Circumcision in America, Author(s): David L. Gollaher, Source: Journal of Social History, Vol. 28, No. 1 (Autumn, 1994), pp. 5-36, Published by: Oxford University Press.
  24. ^ Four years later the first specialist journal devoted to children's medicine appeared, the Archives of Pediatrics; and in 1887 the American Pediatric Society held it first meeting. The hallmark of the new pediatric medicine was medical reassessment of all facets of children's minds and bodies, and intrusion by physicians into areas that formerly had been the private domain of families. Perhaps the best-known example of physician activism was the baby feeding controversy. Inspired by the hope of saving Amer- ica's babies, many doctors challenged the safety of mother's milk and concocted an assortment of new products and techniques to replace breast feeding. What provoked this movement were data showing that diarrheal disorders were among the leading causes of infant mortality and were responsible for as many as one of every four deaths. This finding also supported the argument for early circumcision. By eliminating a source of irritation on the nervous system - the foreskin the operation was held to aid a baby's digestion, thereby improving his chances for survival. In an notable article, J. A. Hofheimer reported success in using circumcision to cure both fecal incontinence and constipation. Encouraged by his results, he recommended operating at once, before symptoms had a chance to appear. "An early operation," he wrote, "will relieve the child of a great source of irritation, and indirectly improve nutrition. - From Ritual to Science: The Medical Transformation of Circumcision in America, Author(s): David L. Gollaher, Source: Journal of Social History, Vol. 28, No. 1 (Autumn, 1994), pp. 5-36, Published by: Oxford University Press.
  25. ^ Without trying to sort out the merits of individual studies, it is worth noting that so far the cause and effect relationship between circumcision and disease prevention has not been established strongly enough to convince physicians in other industrialized democracies to incorporate it into their clinical routines. It has the distinction of being one of the few instances of American exceptionalism. - From Ritual to Science: The Medical Transformation of Circumcision in America, Author(s): David L. Gollaher, Source: Journal of Social History, Vol. 28, No. 1 (Autumn, 1994), pp. 5-36, Published by: Oxford University Press.
  26. ^ Regardless of what the journals said, American doctors in private practice have continued to place a high value on clinical autonomy and, in a new age of medical marketing, on what they perceive to be the preferences of the patients who pay the bills. Surgical fees for the five-minute operation range between $50 and $125, leading some critics to suggest that the profit motive has been the most important factor sustaining circumcision. Yet, for those predisposed to circumcise, there has been just enough scientific evidence to make it seem reasonable. - From Ritual to Science: The Medical Transformation of Circumcision in America, Author(s): David L. Gollaher, Source: Journal of Social History, Vol. 28, No. 1 (Autumn, 1994), pp. 5-36, Published by: Oxford University Press.
  27. ^ The effectiveness of circumcision in safeguarding public health is either negligible or non-existent. The routine circumcision experiment, which has been conducted since the 1950s in the US has failed to prevent the US from achieving the dubious distinction as the developed country with the highest rates of STDs and HIV. The allegations of efficacy are based on poorly designed and poorly executed ad hoc studies performed by circumcision advocates whose bias and conflict of interest alone should disqualify such "studies" from serious consideration. - Prophylactic Interventions on Children: Balancing Human Rights with Public Health, F. M. Hodges, J. S. Svoboda, R. S. Van Howe, Journal of Medical Ethics, Vol. 28, No. 1 (Feb., 2002), pp. 10-16, published by BMJ Publishing Group.
  28. ^ "În Statele Unite au loc mai multe decese violente decât în orice altă națiune dezvoltată; faptul se datorează în parte gradului mare de răspândire al armelor de foc în populație. […] Populația Statelor Unite suferă de asemenea și de un număr mai mare de persoane decedate din cauza drogurilor, de o mortalitate infantilă mai ridicată și de un procent mai ridicat de indivizi infectați cu virusul responsabil de maladia SIDA decât există în celelalte țări dezvoltate analizate. Rezultatul este că speranța de viață a bărbaților americani este cea mai mică din grupul de 17 țări dezvoltate analizate […] Țările analizate sunt Canada, Japonia, Australia și majoritatea statelor Europei occidentale." - Violence plays role in shorter US life expectancy (Update 2), January 9, 2013 by Kevin Freking in Health http://medicalxpress.com/news/2013-01-violence-role-shorter-life.html
  29. ^ Despite its ubiquity in the US, routine neonatal circumcision is a highly controversial procedure that has drawn sharp criticism from ethicists and medicolegal experts.21-28 - Prophylactic Interventions on Children: Balancing Human Rights with Public Health, F. M. Hodges, J. S. Svoboda, R. S. Van Howe, Journal of Medical Ethics, Vol. 28, No. 1 (Feb., 2002), pp. 10-16, published by BMJ Publishing Group.
  30. ^ en Krieger, JN: Male circumcision and HIV infection risk, World J. of urology, 2011 May 18, PMID 21590467|doi=10.1007/s00345-011-0696-x
  31. ^ en Siegfried, N., Muller, M, Deeks, JJ, Volmink, J: Male circumcision for prevention of heterosexual acquisition of HIV in men, Cochrane database of systematic reviews (Online), ed. Siegfried - Nandi, Apr. 2009 PMID 19370585, 10.1002/14651858.CD003362.pub2
  32. ^ en Uthman,OA, Popoola, TA, Uthman, MM, Aremu, O.: Economic evaluations of adult male circumcision for prevention of heterosexual acquisition of HIV in men in sub-Saharan Africa: a systematic review, PloS one, 5:3, pp. e9628 2010 Mar 10|PMID 20224784, pmc=2835757, ed. Pieter H. M & Van Baal, 2010 Mar 10.
  33. ^ Difficulty in maintaining good penile hygiene may contribute to the risk of infections among uncircumcised men. One cross-sectional study of men in Durban, South Africa, found a significantly higher prevalence of HIV among men with penile wetness 14 days after treatment for STI after adjusting for potential confounding factors (odds ratio (OR) = 2.38; 95% confidence interval (CI) = 1.4–4.0), and the circumcised men in the study had a similar prevalence of HIV as the uncircumcised men without penile wetness (43% vs. 46%) (104). Another cross-sectional study, of 150 male partners of women with lower genital tract symptoms from a family planning clinic and an STI clinic in Nairobi, Kenya, also found that increased post-coital washing was associated with lower HIV infection (107). Male circumcision was associated with lower risk of HIV in this study (OR = 0.12; CI = 0.02–0.91), independently of being associated with superior genital hygiene. - Male circumcision: global trends and determinants of prevalence, safety and acceptability, http://whqlibdoc.who.int/publications/2007/9789241596169_eng.pdf
  34. ^ most Muslim circumcisions are thought to be carried out by relatives.(the economist, september 15th 2012, p.57, circumcision - odd bedfellows, http://www.economist.com/node/21562905)
  35. ^ In many African countries, male circumcision is a rite of passage, sometimes with dire or lethal results. (the economist, september 15th 2012, p.57, circumcision - odd bedfellows, http://www.economist.com/node/21562905)
  36. ^ In orthodox Judaism the procedure is mandatory eight days after a baby’s birth, carried out by a mohel, a specially trained rabbi, without painkillers. (the economist, september 15th 2012, p.57, circumcision - odd bedfellows, http://www.economist.com/node/21562905)
  37. ^ But medicine only partially helps those who defend circumcision as a religious ritual. They also have to justify what critics see as amateur surgery.
  38. ^ That could mean dealing with calls for mohelim to undergo medical training (many already do) or licensing. (the economist, september 15th 2012, p.57, circumcision - odd bedfellows, http://www.economist.com/node/21562905)
  39. ^ Opponents cite risks (including botched cutting). They want ritual infant circumcision banned as a traumatic and anachronistic abuse of babies’ bodies. (the economist, september 15th 2012, p.57, circumcision - odd bedfellows, http://www.economist.com/node/21562905)
  40. ^ The Yorck Project: 10.000 Meisterwerke der Malerei. DVD-ROM, Distrib.: Directmedia Publishing GmbH., 2002, ISBN 3-936122-20-2.
  41. ^ Sixth dynasty paintings in Egypt indicate that circumcision was performed some 4,500 years ago. The fifth-century BCE Greek historian Herodotus remarks that the Egyptians differed from most other peoples because they performed the operation. Some of Egypt's neighbors, such as the Syrians, had also adopted the practice. Those neighbors presumably included the Hebrews. - Citation source (MLA 7th Edition): Lyons, Andrew P., and Harriet D. Lyons. "Circumcision, Male." Encyclopedia of Sex and Gender. Ed. Fedwa Malti-Douglas. Vol. 1. Detroit: Macmillan Reference USA, 2007. pp. 293-296. Gale Virtual Reference Library. Web. 23 Sep. 2012.
  42. ^ Egyptian mummies from 2300 BCE. were found circumcised and earlier wall paintings suggest that the practice began long before. pproximately one-sixth of the world’s men today are circumcised; - Citation source (MLA 7th Edition): "Circumcision." Mark Popovsky. Encyclopedia of Psychology and Religion. Ed. David A. Leeming, Kathryn Madden and Stanton Marlan. New York: Springer, 2010. pp.153-154. Gale Virtual Reference Library. Web. 23 Sep. 2012.
  43. ^ Puritatea era o obsesie egipteană, și unul dintre scopurile principale ale medicinei era să purifice, atât fizic cât și spiritual. Papirusul Ebers sugerează existența unei serioase spaime de contaminare și putrefacție în ceea ce privește interiorul corpului. Spălări intestinale, purgative, laxative, împreună cu tot felul de compuși de curățire și desinfectanți, jucau un rol proeminent în arsenalul medical egiptean. (Unul din puținii vraci antici al căror nume a ajuns până la noi a fost "Iri, îngrijitorul rectului regal", care era gastroenterologul și irigatorul intestinelor faraonului). Înțelepciunea tradițională considera că orificiile corpului sunt porți de intrare nu numai pentru impurități, ci și pentru duhuri rele. Fiziologia egipteană folosea Nilul, cu canalele și rețelele lui de irigații, și cu viața lui marcată de inundații anuale, drept o metaforă medicală. Herodot ne spune că egiptenii petreceau trei zile pe lună curățindu-și sistemul digestiv, siguri fiind că vitalitatea fizică, ca și marele fluviu, depinde de o curgere nestingherită. Preocuparea aceasta cu excrețiile și secrețiile corporale și importanța lor pentru sănătate, este, probabil, indiciul cel mai bun de care dispunem pentru a ne explica de ce egiptenii au decis să practice circumcizia. Prepuțul secretă smegma. Mai ales în zonele cu climă caldă, în lipsa unei igiene corporale regulate, spațiul dintre gland și prepuț poate să devină un rezervor de secreții urât mirositoare. Îndepărtarea prepuțului se poate să fi fost considerată ca o formă de ușurare a curgerii nestingherite a secrețiilor corporale normale. În opinia anticilor care i-au emulat pe egipteni, circumcizia pare să fi fost nu doar o chestiune de igienă, ci și una de înălțare morală, spirituală și intelectuală. Origene, savantul biblist și teologul creștin din Alexandria, considera că egiptenii foloseau circumcizia pentru a diferenția preoții și intelectualii care se dedicau celor mai înalte studii de restul populației. "Pentru că printre egipteni", scria el, "nimeni nu se dedică studiului astronomiei, pe care ei o consideră cea mai nobilă știință, sau măcar secretelor astrologiei și creației, pe care o consideră cel mai important lucru, dacă nu a fost circumcis." În mod similar, din aceeași dorință de a se purifica, de a supune trupul nobilului dictat al spiritului, probabil și Pitagora, un devotat discipol al înțelepciunii egiptene, s-a circumcis și el." - pp. 5-6 în "Circumcision: A history of the world's most controversial surgery", David L.Gollaher, Basic Books (A member of the Perseus Books Group) 2000.
  44. ^ en Hodges, F.M.: The ideal prepuce in ancient Greece and Rome: male genital aesthetics and their relation to lipodermos, circumcision, foreskin restoration, and the kynodesme, pp.375-405, The Bulletin of the History of Medicine, 75:3, 2001, PMID 11568485
  45. ^ en Wrana,P.: Historical review: Circumcision, pp. 385-392, Archives of Pediatrics vol. 56, 1939.
  46. ^ en Dunsmuir, W.D. & Gordon, E.M.: The history of circumcision, pp. 1–12, BJU International, vol. 83, January 1999, PMID 10349416.
  47. ^ en Gollaher, David L.: Circumcision: A History of the World’s Most Controversial Surgery, pp.53-72 publ. Basic Books, New York, NY, 2000. ISBN 978-0-465-04397-2
  48. ^ The fifth-century BCE Greek historian Herodotus remarks that the Egyptians differed from most other peoples because they performed the operation. Some of Egypt's neighbors, such as the Syrians, had also adopted the practice. Those neighbors presumably included the Hebrews. - Citation source (MLA 7th Edition): Lyons, Andrew P., and Harriet D. Lyons. "Circumcision, Male." Encyclopedia of Sex and Gender. Ed. Fedwa Malti-Douglas. Vol. 1. Detroit: Macmillan Reference USA, 2007. pp. 293-296. Gale Virtual Reference Library. Web. 23 Sep. 2012.
  49. ^ Despite common misconceptions, a child born to a Jewish mother is considered fully Jewish regardless of whether or not he has been circumcised. - Citation source (MLA 7th Edition): "Circumcision." Mark Popovsky. Encyclopedia of Psychology and Religion. Ed. David A. Leeming, Kathryn Madden and Stanton Marlan. New York: Springer, 2010. pp.153-154. Gale Virtual Reference Library. Web. 23 Sep. 2012.
  50. ^ "Contested Rituals: Circumcision, Kosher Butchering, and Jewish Political Life in Germany, 1843-1933", Robin Judd, Cornell University Press 2007, p.21-25.
  51. ^ Mai mult, fructele legământului nu erau limitate doar la Avram, întrucât promisiunea includea și toți descendenții și sclavii lui de sex bărbătesc. Deci există o legătură directă între circumcizie și fertilitate, așa cum arată circumcizia făcută de Avram lui Ismael, fiul lui Avram cu slujnica soției lui, Agar. Ismael e alungat în deșert cu mama lui după nașterea lui Isaac. Cu toate astea, Avram voia ca Ismael, ca și el, să fie tatăl unei mulțimi de copii. Pentru că Ismael este circumcis, Dumnezeu acordă această dorință chiar dacă Ismael este altminteri exclus din promisiunea legământului avramic. În această privință, Eilberg-Schwartz remarcă: "Circumciderea lui Ismael n-ar avea nici un sens dacă circumcizia era doar un semn al legământului." - p. 10 din "Circumcision: A history of the world's most controversial surgery", David L.Gollaher, BasicBooks (A member of the Perseus Books Group) 2000.
  52. ^ ***: Isaac’s Circumcision, Regensburg Pentateuch, Israel Museum, Jerusalem; Cod. 081/25, fol. 81b. Copy scanned from BIU today (Bar-Ilan University magazine), Vol. 4 Fall/Winter 2007.
  53. ^ en Glass, J.M.: Religious circumcision: a Jewish view, pp. 17–21, BJU International, vol. 83, January 1999, PMID 10349416.
  54. ^ "Contested Rituals: Circumcision, Kosher Butchering, and Jewish Political Life in Germany, 1843-1933", Robin Judd, Cornell University Press 2007, pp.1-2, p.4, p.24.
  55. ^ "Contested Rituals: Circumcision, Kosher Butchering, and Jewish Political Life in Germany, 1843-1933", Robin Judd, Cornell University Press 2007, p.96.
  56. ^ en Goodman, J.: Jewish circumcision: an alternative perspective, pp. 22–27, BJU International, vol. 83, January 1999, PMID 10349416.
  57. ^ The act is performed by a mohel (circumciser) who need not be either a rabbi or a physician. The baby is held firmly by the sandak (holder) who is usually an elder male relative. Traditionally, the procedure is done without anesthetic. In pre-modern times, blood was sucked from the penis following the cut. Among most Jews today, this is done only symbolically using a straw. - Citation source (MLA 7th Edition): "Circumcision." Mark Popovsky. Encyclopedia of Psychology and Religion. Ed. David A. Leeming, Kathryn Madden and Stanton Marlan. New York: Springer, 2010. pp.153-154. Gale Virtual Reference Library. Web. 23 Sep. 2012.
  58. ^ In Hellenistic times, many Jews who were influenced by Greek physical culture and wished to participate in nude athletic events underwent the operation of epispasm (foreskin restoration) in order to conceal the shameful signs of their circumcision. - Citation source (MLA 7th Edition): Horowitz Elliott. "Circumcision." Encyclopedia of Children and Childhood: In History and Society. Ed. Paula S. Fass. Vol. 1. New York: Macmillan Reference USA, 2004. pp. 211-212. Gale Virtual Reference Library. Web. 23 Sep. 2012.
  59. ^ In his 2005 book, Marked in Your Flesh, Leonard B. Glick remarks that in the nineteenth century a few Reform Jewish writers, influenced by the Enlightenment, saw circumcision as an irrational act and advocated its replacement and abolition. A minority of Reform Jews ceased to circumcise their male children. Most Jewish scholars, however, continued to defend tradition and also insisted that circumcision was a hygienic practice. - Citation source (MLA 7th Edition): Lyons, Andrew P., and Harriet D. Lyons. "Circumcision, Male." Encyclopedia of Sex and Gender. Ed. Fedwa Malti-Douglas. Vol. 1. Detroit: Macmillan Reference USA, 2007. pp. 293-296. Gale Virtual Reference Library. Web. 23 Sep. 2012.
  60. ^ "Contested Rituals: Circumcision, Kosher Butchering, and Jewish Political Life in Germany, 1843-1933", Robin Judd, Cornell University Press 2007, pp. 21, 25, 30.
  61. ^ "Conotațiile sexuale ale aspirării orale erau și ele îngrijorătoare. Sugerea penisului unui copil a fost problematică din punct de vedere etic." - "Contested Rituals: Circumcision, Kosher Butchering, and Jewish Political Life in Germany, 1843-1933", Robin Judd, Cornell University Press 2007, pp. 114-115.
  62. ^ Today, many nontraditional Jews question the necessity of circumcision, advocating either the abolishment of the rite or comparable ceremonies (liturgical mainly, but including one call for hymenal pricks) that hallow the birth of girls (see Goldberg 2003, Hoffman 1996, Silverman n.d.). - Anthropology and Circumcision, Eric K. Silverman, Annual Review of Anthropology, Vol. 33 (2004), pp. 419-445
  63. ^ Whereas Jewish circumcision involves not only the excision of the outer part of the foreskin, but also a slitting of its inner lining (to facilitate the total uncovering of the glans), the Islamic rite calls only for the first procedure. - Horowitz Elliott. "Circumcision." Encyclopedia of Children and Childhood: In History and Society. Ed. Paula S. Fass. Vol. 1. New York: Macmillan Reference USA, 2004. pp. 211-212. Gale Virtual Reference Library. Web. 23 Sep. 2012.
  64. ^ http://en.wikipedia.org/wiki/Brit_shalom_(naming_ceremony)
  65. ^ a b c d Jewish circumcision: an alternative perspective, J. Goodman, BJU International, January 1999, Vol. 83, Issue Suppl. 1, pp.22-27. http://onlinelibrary.wiley.com/doi/10.1046/j.1464-410x.1999.0830s1022.x/abstract
  66. ^ din 8 aprilie 1995, Vol. 345, No. 8954, p.927
  67. ^ University College London, The birth of pain; MRC News 1998;78:20-3
  68. ^ Taddio A., Goldbach M., Ipp M, Stevens BB, Koren G. Effects of neonatal Circumcision on Pain Response During Vaccination in Boys. The Lancet, 1995;345: 291-2
  69. ^ "Chirurgia în sine, înspăimântător de sângeroasă și dureroasă, a fost esența unei ceremonii religioase bogată în conotații culturale în temple, întrucât în orașele-state egiptene templele erau locul de concentrare a educației, medicinei și administrației civile." - p. 5 în "Circumcision: A history of the world's most controversial surgery", David L.Gollaher, Basic Books (A member of the Perseus Books Group) 2000.
  70. ^ "Efectuată în copilărie sau adolescență, circumcizia este o chirurgie excepțional de dureroasă - medicii secolului XX, când fac operația după vârsta copilăriei, adminstrează un anestezic general." p. 2 în "Circumcision: A history of the world's most controversial surgery", David L.Gollaher, Basic Books (A member of the Perseus Books Group) 2000.
  71. ^ "În mintea preoților permanența semnului aplicat la vârstă fragedă era importantă pentru a ține evreii să nu dezerteze comunitatea. Într-adevăr, procedura însăși a devenit mai drastică, îndepărtând o mai mare porțiune a prepuțului, pentru a face sigur faptul că cei circumciși la vârsta nou-născutului nu vor fi capabili să scape de identitatea lor evreiască. Și aceștia aveau ample motive ca să dorească să scape: după ce Alexandru cel Mare a cucerit Orientul apropiat între 334 și 331 î.H., cultura greacă s-a bucurat de o mare popularitate în comunitatea evreiască, fapt încurajat de Alexandru însuși ca și de succesorii lui. Circumcizia, ca formă de mutilare a formei naturale a omului, viola estetica grecească. Mai mult, grecii organizau concursuri de atletism în care participanții apăreau complet dezbrăcați. Standardul grec de modestie prescria ca prepuțul să acopere glandul. Un gland vizibil la un bărbat necircumcis era considerat a fi un semn de excitare sexuală și de aceea nepotrivit în arena sportivă. […] Cutumele grecești în materie îi puneau pe evreii circumciși într-un jenant dezavantaj în băile publice, meciurile de lupte și în general competițiile sportive. Pentru a compensa situația, atleții evrei "și-au construit propriile săli de sport în Ierusalim, după modelul grecesc. Aceștia trăgeau de asemenea de restul de prepuț rămas, respingând astfel sfântul legământ" (I Macabei 1:15), aflăm din relatarea macabeană că se întâmpla în jur de 100 î.H. Dorința tinerilor bărbați de a arăta necircumciși a reprezentat o permanentă sursă de iritare pentru preoți. Josephus (Flavius), eminentul istoric evreu, comenta tendința printre evreii primului secol: "Ei își ascundeau de asemenea circumcizia organului genital, astfel încât chiar și atunci când erau dezbrăcați să poată părea că sunt greci." Aceasta nu era numai o simplă dorință de a se integra, Josephus remarcând de asemenea ostilitatea celor care nu erau evrei în ce privește circumcizia. Mulți bărbați evrei care încercau să-și ascundă sau să repare chirurgical circumcizia reacționau la o antipatie generalizată în lumea greco-romană, o aversiune pe care istoricul Peter Schafer o descria ca fiind "o acută amenințare că superstiția evreiască ar putea să reușească finalmente să distrugă valorile culturale și religioase ale societății romane." - pp. 13-14 în "Circumcision: A history of the world's most controversial surgery", David L.Gollaher, Basic Books (A member of the Perseus Books Group) 2000.
  72. ^ "Pentru a descuraja bărbații să încerce să-și refacă prepuțul, operația tradițională a fost modificată. Milah, așa cum e numită prima fază a circumciziei, însemna doar tăierea unei porțiuni a prepuțului nou-născutului. Totuși cel mai adesea rămânea suficient încât să lase unui chirurg posibilitatea de a crea ceva care să aducă cu un penis necircumcis. Pentru a preveni o astfel de posibilitate, cândva pe la mijlocul veacului al doilea, rabinii au suplimentat "milah" cu "periah", o ablațiune radicală a prepuțului care dezvelea glandul complet. Odată instituit, "periah" a început să fie considerat esențial în circumcizie; dacă un mohel rata să înlăture suficient țesut, operația era considerată a nu respecta legământul cu Dumnezeu. Funcție de strictețea rabinului, băieții (sau bărbații considerați a nu fi bine tăiați) erau supuși la operații suplimentare. "Învelișul moale de sub piele trebuie să fie smuls cu unghiile", declara respectatul Iore Dea (n.t. - scriere a lui Jakob ben Ascher, o autoritate medievală în legea religioasă evreiască). "Circumcizia fără rupere nu mai e deloc circumcizie." - p. 17 în "Circumcision: A history of the world's most controversial surgery", David L.Gollaher, Basic Books (A member of the Perseus Books Group) 2000.
  73. ^ "Născut în Spania în 1135, pregătit în medicină și școlit în filozofie, Maimonide merge la Cairo unde devine medicul personal al lui Saladin. Lucrarea lui principală, "Călăuza rătăciților", rămâne un efort clasic de a împăca credința cu rațiunea. Pentru că medicul din el știa că a tăia penisul unui nou-născut părea ilogic și riscant, Maimonide a dedicat o atenție specială dezvoltării unei explicații raționale a circumciziei. […] într-adevăr, frica și suferința erau motivele pentru care operația era făcută cel mai bine pe nou-născuți. Maimonide recunoștea că dacă circumcizia nu e făcută la o vârstă fragedă, e probabil că evreii ar ignora legea. Puțini bărbați s-ar supune de bună-voie la o experiență foarte dureroasă. Ca cei mai mulți medici de-a lungul timpului, Maimonide credea că nou-născuții resimt mai puțină durere la circumcizie decât copii mai în vârstă sau adulții. La un nou-născut "membrana este încă moale iar imaginația îi e slabă", spunea el. În timp ce un bărbat s-ar îmbolnăvi de spaimă numai gândindu-se la operație înainte, un nou-născut, era sigur Maimonide, n-ar trăi nici o teamă și ar uita repede durerea. Părinții de asemenea au temeri mai mici când circumcizia se face devreme. Maimonide credea că în cazul unui nou-născut, dragostea părintească de abia se naște, făcând mai ușor pentru ei să accepte tăierea copilului lor decât ar fi cazul mai târziu când dragostea și empatia lor se va fi format deplin." - p. 20 în "Circumcision: A history of the world's most controversial surgery", David L.Gollaher, Basic Books (A member of the Perseus Books Group) 2000.
  74. ^ "În ciuda importanței cruciale a circumciziei, Vechiul Testament este remarcabil de vag în detalii în această privință. În vremea lui Moise și a discipolilor lui, pelerinilor evrei se pare că li se făcea circumcizia la pubertate sau la începutul vieții adulte. Ca și la egipteni, instrumentul de predilecție era o lamă de piatră. Conform relatării biblice, cu puțin timp după ce Ioșua i-a condus pe evrei peste rîul Iordan, Domnul i-a ordonat: Fă-ți cuțite de cremene (silex), așează-te pe vine și taie împrejur pe fiii lui Israel a doua oară. Și și-a făcut Ioșua cuțite de cremene și a tăiat împrejur pe fiii lui Israel, la locul ce se numește Colina prepuțurilor (Ioșua 5:2-3). În mod evident cei circumciși cu ocazia acestui ritual de grup nu erau copii ci, ca și în Egipt, adolescenți și bărbați mai în vârstă (poziția pe vine amintește și ea de practica egipteană). […] Aluzia la "colina prepuțurilor" - în mod evident un loc legat din punct de vedere istoric cu ritualul - întărește ideea că în fazele inițiale ale Israelului, circumcizia implica sângerarea colectivă a membrilor grupului. Antropologul Max Gluckman a caracterizat practica ca un tip de frăție a sângelui." - pp. 11-12 în "Circumcision: A history of the world's most controversial surgery", David L.Gollaher, Basic Books (A member of the Perseus Books Group) 2000.
  75. ^ "Conform relatării biblice, Dumnezeu i-a ordonat lui Moise să-i salveze pe evrei din robia egipteană și să restabilească religia lui Abraham și a vechilor patriarhi, o religie al cărui ritual definitoriu era circumcizia., Moise n-a fost circumcis pe când a trăit în casa faraonului. În mod straniu, el va rămâne necircumcis toată îndelungata-i viață. Cea mai veche mențiune a circumciziei în Tora (nu din punct de vedere al cronologiei Bibliei, ci al vechimii surselor materialului biblic) este o relatare sibilină a confruntării dintre Moise, Dumnezeu (Iahve) și Sefora, nevasta madianită a lui Moise. La un popas de-a lungul drumului, se întâmplă că Iahve l-a întâlnit pe Moise și încercă să-l ucidă. Apoi Sefora luă o bucată de cremene (silex) și tăie prepuțul fiului ei, și atingând picioarele lui Moise cu el zise, "ești mirele meu de sânge". Văzând asta, Iahve l-a lăsat în pace. Atunci ea zise "mire de sânge" referindu-se la circumcizie (Ieșire 4:24-26). Sursele acestui pasaj sunt extrem de obscure. E comprehensibil în atari condiții că pasajul a provocat dispute fără sfârșit printre erudiții creștini și evrei, care erau interesați să-l pună de acord cu imaginea generală despre Moise și relația lui cu Dumnezeu pe care o găsim în straturile de tradiție principală ale textelor biblice. Printre elementele neobișnuite ale relatării este circumcizia efectuată de mamă, atingerea organelor sexuale ("picioare") ale lui Moise cu prepuțul tăiat al copilului și astfel transmisia magică a circumciziei de la nou-născutul lui Moise la acesta din urmă (care era necircumcis). Sintagma "mire de sânge" pare a fi ecoul unei timp străvechi al istoriei Israelului când (așa cum s-a păstrat la anumite triburi) circumcizia ar fi putut să fie un ritual de inițiere premarital, pregătind organul mirelui pentru procreație. Deși este o piatră unghiulară a iudaismului, circumcizia nu se potrivește perfect în relatarea biblică. În primul rând, Moise dă o lege divină pe care în mod bizar el însuși ratează s-o respecte. Faptul că nu este circumcis este doar una din mai multe nereguli remarcabile. În ciuda eroicei lui atitudini din poziția de conducător al evreilor, Moise este împiedicat de către Dumnezeu să intre în țara promisă și, în contrast cu Patriarhii, îi este refuzată chiar și onoarea de a fi înmormântat acolo. Unii erudiți ai tradiției rabinbice au intrepretat asta drept o pedeapsă pe care Dumnezeu i-o aplică lui Moise pentru că nu a fost circumcis. Cum spunea rabin Ioșua Ben Karha în Mișna-Nedarim, "mare este preceptul circumciziei pentru lipsa căreia Moise nu și-a văzut pedeapsa suspendată nici măcar pentru o oră" (3 :11). Oricum, Moise rămâne o enigmă, un fel de patriarh care, așa cum spune specialistul în Vechiul Testament Peter Machinist, este în caracterul lui bizar un soi de antierou: un individ care nu servește tradiția originală deloc și nu poate fi luat ca model." - pp. 7-8 în "Circumcision: A history of the world's most controversial surgery", David L.Gollaher, Basic Books (A member of the Perseus Books Group) 2000.
  76. ^ Islam: Though circumcision is not mentioned explicitly in the Koran, it is considered to be a binding “prophetic tradition” among Muslims. - Citation source (MLA 7th Edition): "Circumcision." Encyclopedia of Psychology and Religion. Ed. David A. Leeming, Kathryn Madden, and Stanton Marlan. New York: Springer, 2010. 153-154. Gale Virtual Reference Library. Web. 23 Sep. 2012.
  77. ^ In Islam this practice is supported by Sunnah teachings, as opposed to teachings directly from the Qur'an. - Citation source (MLA 7th Edition): FORD, PAUL J. "Circumcision." International Encyclopedia of Marriage and Family. Ed. James J. Ponzetti. 2nd ed. Vol. 1. New York: Macmillan Reference USA, 2003. 305-309. Gale Virtual Reference Library. Web. 23 Sep. 2012.
  78. ^ Muslims circumcise in childhood, sometimes between the ages of four and seven, but at a later age (about twelve) among groups who insist that a boy learn the Qur'an before circumcision. In all other cases circumcision takes place during adolescence or early manhood. - Citation source (MLA 7th Edition): Lyons, Andrew P., and Harriet D. Lyons. "Circumcision, Male." Encyclopedia of Sex and Gender. Ed. Fedwa Malti-Douglas. Vol. 1. Detroit: Macmillan Reference USA, 2007. 293-296. Gale Virtual Reference Library. Web. 23 Sep. 2012.
  79. ^ […] but Muslims, among whom the rite (though not mentioned in the Qur'an) also became standard, have no set date for its performance, often waiting until several years after birth but rarely beyond the onset of puberty. - Citation source (MLA 7th Edition): HOROWITZ, ELLIOTT. "Circumcision." Encyclopedia of Children and Childhood: In History and Society. Ed. Paula S. Fass. Vol. 1. New York: Macmillan Reference USA, 2004. 211-212. Gale Virtual Reference Library. Web. 23 Sep. 2012.
  80. ^ en Rizvi, S.A.H., Naqvi, S.A., Hussain, M. and A.S. Hasan: Religious circumcision: a Muslim view, pp. 13–16, BJU International, vol. 83, January 1999, PMID 10349416.
  81. ^ en Stuart, R., op. cit.
  82. ^ en Ohjimi T, Ohjimi H.: Special surgical techniques for relief of phimosis, J. Dermatol. Surg. Oncol. 7:326-30, 1981, http://www.ncbi.nlm.nih.gov/entrez/query.fcgicmd=Retrieve&db=pubmed&dopt=Abstract&list_uids=7240535
  83. ^ en Lannon CM, Bailey AGD, Fleischman AR, Kaplan GW, Shoemaker CT, Swanson JT, Coustan D.: Circumcision Policy Statement, Pediatrics 103:686-693, 1999. http://www.medem.com/medlb/article_detaillb_for_printer.cfm?article_ID=ZZZ6HG9QE8C&sub_cat=1
  84. ^ en Deibert, Glenn A.: The separation of the prepuce in the human penis, The Daniel Baugh Institute of Anatomy, Jefferson Medical College. http://www.cirp.org/library/anatomy/deibert
  85. ^ en ***: Circumcision Policy Statement, Pediatrics 103:3, pp.686-693, martie 1999, http://aappolicy.aappublications.org/cgi/content/full/pediatrics;103/3/686
  86. ^ en WHO: Male circumcision: global trends and determinants of prevalence, safety and acceptability, 14 December 2007, ISBN 978-92-9173-633-1, http://www.who.int/hiv/pub/malecircumcision/globaltrends/en/index.html
  87. ^ WHO/UNAIDS recommendations emphasize that male circumcision should be considered an efficacious intervention for HIV prevention in countries and regions with heterosexual epidemics, high HIV and low male circumcision prevalence. Male circumcision provides only partial protection, and therefore should be only one element of a comprehensive HIV prevention package which includes: the provision of HIV testing and counseling services; treatment for sexually transmitted infections; the promotion of safer sex practices; the provision of male and female condoms and promotion of their correct and consistent use. http://www.who.int/hiv/topics/malecircumcision/en/
  88. ^ en Royal Australasian College of Physicians: Circumcision of infant males, Sept.2010, http://www.racp.edu.au/index.cfm?objectid=65118B1, 6-F145-8B74-236C86100E4E3E8E
  89. ^ en Freeman, M.D.A.: A child’s right to circumcision, pp. 74–78, BJU International, vol. 83, January 1999, PMID 10349416.
  90. ^ http://www.caringforkids.cps.ca/handouts/circumcision
  91. ^ en Varnum v. Brien, Iowa District Court for Polk County, Case No. CV5963, slip opinion, p. 7, August 31, 2007.
  92. ^ en Somerville, Margaret: The ethical canary: science, society, and the human spirit - cap. Altering Baby Boys’ Bodies: The Ethics of Infant Male Circumcision, pp. 202-219, publ. Viking Penguin Canada, New York, NY, 2000, ISBN 0-670-89302-1
  93. ^ Circumcision is attended by risks, disadvantages, dangers, and drawbacks. Although the complication rate from routine circumcision is low,32 the potential for these complications to be catastrophic, mutilatory, infective or haemorrhagic is very high.33 The tragedy of death, gangrene, or total and partial amputation of the penis are some of the possible complica tions of routine circumcision that cannot be justified on any grounds, either in terms of public health gains or the best interest of the child. - Anthropology and Circumcision, Eric K. Silverman, Annual Review of Anthropology, Vol. 33 (2004), pp. 419-445
  94. ^ In an article titled "Ritualistic Surgery Circumcision and Tonsillectomy" a pediatrician named Robert Bolande insisted that there was insuficient evidence to justifiy any surgery as a preventive measure, and that cutting in the absence of disease violated the most cherished tenet of medical ethics, primum non nocere (first, do no harm). - From Ritual to Science: The Medical Transformation of Circumcision in America, Author(s): David L. Gollaher, Source: Journal of Social History, Vol. 28, No. 1 (Autumn, 1994), pp. 5-36, Published by: Oxford University Press.
  95. ^ Despite a long-standing belief that infants do not experience serious pain from circumcision, most authorities now believe that some form of local anesthesia is necessary. - Citation source (MLA 7th Edition): Franz, Janie F. "Circumcision." The Gale Encyclopedia of Children's Health: Infancy through Adolescence. Ed. Jacqueline L. Longe. 2nd ed. Vol. 1. Detroit: Gale, 2011. pp. 530-532. Gale Virtual Reference Library. Web. 23 Sep. 2012.
  96. ^ en Hopkins, Janice: US group lobbies UN to outlaw male circumcision, p. 422, British Med. J. 331:7514, 2005, PMC 1188135.
  97. ^ fr ***: La circoncision bientôt remboursée par la Sécurité sociale ? http://www.islamenfrance.fr/regions/a-14-564-Limousin-La_Securite_sociale_et__la_circoncision
  98. ^ en Van Howe, R.S., Svoboda, J.S., Dwyer, J.G. & Price, C.P.: Involuntary circumcision: the legal issues, pp. 63-73, BJU International, vol. 83, January 1999, PMID 10349416.
  99. ^ en Van Howe, R.S.: Does circumcision influence sexually transmitted diseases?: A literature review, pp. 52–62, BJU International, vol. 83, January 1999, PMID 10349416.
  100. ^ en O’Hara, K. and O’Hara, J.: The effect of male circumcision on the sexual enjoyment of the female partner, pp. 79–84, BJU International, vol. 83, January 1999, PMID 10349416.
  101. ^ fr Zaffran, Marc: Touche pas à mon prépuce !!!, http://martinwinckler.com/article.php3?id_article=697

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • en Kim, D.S., Lee, J. Y. and M.G. Pang: Male circumcision: a South Korean perspective, pp. 28–33, BJU International, vol. 83, January 1999, PMID 10349416.
  • en Cold, C.J. and J.R. Taylor: The prepuce, pp. 34–44, BJU International, vol. 83, January 1999, PMID 10349416.
  • en Hammond, T.: A preliminary poll of men circumcised in infancy or childhood, pp. 85–92, BJU International, vol. 83, January 1999, PMID 10349416.
  • en Goldman, R.: The psychological impact of circumcision pp. 93–102, BJU International, vol. 83, January 1999, PMID 10349416.
  • en Brandes, S.B. and J.W. McAninch: Surgical methods of restoring the prepuce: a critical review, pp. 109–113, BJU International, vol. 83, January 1999, PMID 10349416.

Legături externe[modificare | modificare sursă]

  • en Circumcision ("Circumcision is the removal of the foreskin, which is the skin that covers the tip of the penis. In the United States, it is often done before a new baby leaves the hospital. There are medical benefits and risks to circumcision. Possible benefits include a lower risk of urinary tract infections, penile cancer and sexually transmitted diseases. The risks include pain and a low risk of bleeding or infection. These risks are higher for older babies, boys and men. The American Academy of Pediatrics (AAP) does not recommend routine circumcision. Parents need to decide what is best for their sons, based on their religious, cultural and personal preferences."), http://nlm.nih.gov/medilineplus/circumcision.html
  • Circumcizia, taierea imprejur la evrei, 19 iulie 2012, Teodor Dănălache, CrestinOrtodox.ro

Vezi și[modificare | modificare sursă]