Templul lui Solomon

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare

Coordonate: 31°46′40.53″N 35°14′7.23″E / 31.7779250°N 35.2353417°E / 31.7779250; 35.2353417

Templul lui Solomon
Solomon'sTempleEast.png
Templul lui Solomon, privire dinspre Est, schiță
'
'
{{{punct-3}}} {{{descrie3}}}
{{{punct-4}}} {{{descrie4}}}
{{{punct-5}}} {{{descrie5}}}
{{{punct-6}}} {{{descrie6}}}
{{{punct-7}}} {{{descrie7}}}
{{{punct-8}}} {{{descrie8}}}
{{{punct-9}}} {{{descrie9}}}
{{{punct-11}}} {{{descrie11}}}
{{{punct-12}}} {{{descrie12}}}
{{{punct-13}}} {{{descrie3}}}
{{{punct-14}}} {{{descrie14}}}
{{{punct-15}}} {{{descrie15}}}


Pompei profanând Templul din Ierusalim

Templul lui Solomon sau Primul templu din Ierusalim a fost lăcașul sfânt al vechilor evrei. După izvoarele biblice ar fi fost construit de Solomon pe Muntele Moriah din Ierusalim, identificat cu Muntele Templului din zilele noastre, și ar fi fost una dintre cele mai mărețe construcții iudaice din antichitate.

Templul lui Solomon a fost distrus, după relatarea biblică, în timpul cuceririi regatului Iudeei de către babilonieni, în anii 587-586 î.e.n. În timpul dominației persane împăratul Cirus cel Mare a permis evreilor reclădirea lui. Noua clădire este cunoscută în istorie sub denumirea "Cel de-al Doilea Templu". Ea a fost restaurată de regele Irod cel Mare.

Al Doilea Templu din Ierusalim a fost distrus de romani în timpul represiunii revoltei evreilor din anii 66-73 e.n. contra stăpânirii romane. În contrast cu alte religii, religia iudaică era o religie monoteistă, iar templul slujea cultului unui singur Dumnezeu. Ierusalimul și templul său au fost cucerite de patru ori într-o zi de șabat, pentru că atunci evreii nu se apărau[1] (Macabeii au executat la rândul lor mulți evrei care refuzau să se lupte în zi de șabat[2]).

Principalele sărbători religioase ale iudaismului erau celebrate la templul din Ierusalim, unde venea în pelerinaj întregul popor. Nu a fost găsită nicio urmă a Templului lui Solomon, de aceea mulți arheologi cred că acesta nu ar fi existat în mod real.[3]

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Sabatul este fără îndoială instituția religioasă evreiască care i-a uluit cel mai mult pe păgâni. Aceștia se scandalizau de această zi de inactivitate : să nu faci nimic fiecare a șaptea zi înseamnă să pierzi o șeptime din viață, remarca Suetonius, în timp ce Rutilius Numatianus declara că evreii fac asta imitându-și dumnezeul lor obosit. Mai mulți autori au remarcat că Ierusalimul a fost cucerit de patru ori într-o zi de șabat, atunci evreii neapărându-se. - nota 2 de la pagina 16 din Histoire de l'Antisémitisme de François De Fontette, colecția Que Sais-Je?, Presses Universitaires de France, 1982, Paris (Le sabbat est sans doute l'institution qui a le plus étonné les païens. Ils se scandalisaient de ce jour d'oisivité : “Demeurer chaque septième jour sans rien faire, c'est perdre la septième partie de la vie”, remarque Suétone, tandis que Rutilius Numatianus déclare que le Juif fait cela “à l'imitation de son dieu fatigué”. Plusieurs auteurs notent que Jérusalem fut prise quatre fois le jour de sabbat, les Juifs ne se défendant pas ; mais l'institution reste encore mal comprise, car beaucoup y voient à tort un jour de jeûne.).
  2. ^ D'autres Juifs ayant été massacrés parce qu'ils refusaient de se défendre un jour de sabbat (2 M 2, 29-35 ; cf. 2 M 6, 11). Mattathias se fit le champion de la lutte armée, même le sabbat. - QUE SAIS-JE? - Histoire du peuple hébreu, ANDRÉ LEMAIRE, Directeur d`études EPHE, Correspondant de l`Institut Huitième édition mise à jour, 34e mille, ISBN 978-2-13-057545-0. Dépôt légal - 1re édition : 1981. 8e édition : 2009, mai. © Presses Universitaires de France, 1981. 6. avenue Reille, 75014 Paris
  3. ^ Golden, Jonathan Michael (2004) (în engleză). Ancient Canaan and Israel: new perspectives. Santa Barbara: ABC-CLIO, Inc. p. 274. ISBN 1-57607-897-3. http://books.google.nl/books?id=yTMzJAKowyEC&pg=PA274&dq=archaeological+proof+king+david&hl=nl&ei=yaQwTY2KJsahOoShxZsB&sa=X&oi=book_result&ct=result&resnum=2&ved=0CCsQ6AEwAQ#v=onepage&q=archaeological%20proof%20king%20david&f=false. Accesat la 14 ianuarie 2011 

Legături externe[modificare | modificare sursă]