Baal
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Baʿal înseamnă în limba ebraică Domn, Maestru, Stăpân, Soţ, Rege sau Zeu. Bhaal, Bel (Bēl) este denumirea folosită pentru o serie de zei sirieni din Tyros, Sidon sau din Levant. Baʿal mai este utilizat pentru Zeul munţilor, al Fertilităţii şi al Timpului (Vremii).
[modifică] Ugarit
Era un oraş situat la ţărmul Mării Mediterane, care a fost complet distrus ca. 1185 în.Hr., în prezent fiind partea de nord a Siriei. Descoperirile arheologice au dus la descifrarea unei serii de documente istorice din acest loc, unde zeului Baal îi erau aduse sacrficii, fiind considerat zeu al vântului, norilor, ploilor, care aduc fertilitatea în această regiune aridă. Imaginea zeului este adesea prezentată purtând un coif cu coarne, într-o mână cu fulgere, iar în cealaltă cu o măciucă. În templele închinate zeului, sacrificiile făcute erau copiii; conform documentelor găsite, se practica frecvent prostituţia.
[modifică] După Biblie
Cultul zeului Baal este interzis pentru Israel şi este motivat prin prin intolerabila sacrficare a copiilor. În partea de nord a Israelului, zeul a mai fost adorat o perioadă de timp. Corespondent zeului Baal este Hadad un alt zeu al vremii adorat în Babilon. În Noul Testament este asemănat, sau denumit ca Belzebut, care înseamnă diavol, satan.
