Ioana de Castilia

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
(Redirecționat de la Ioana cea Nebună)
Salt la: Navigare, căutare
Ioana de Castilia
Meister der Magdalenenlegende 002.jpg
Regină a Castiliei și Leonului
Domnie 26 noiembrie 1504 – 12 aprilie 1555
Predecesor Isabella I & Ferdinand V
Regent Filip I
Carol al V-lea
Succesor Carol al V-lea
Regină a Aragonului
Domnie 23 ianuarie 1516 - 12 aprilie 1555
Predecesor Ferdinand II
Succesor Carol al V-lea
Căsătorit(ă) cu Filip I al Castiliei
Urmași
Eleanor, regină a Franței
Carol al V-lea, Împărat romano-german
Isabella, regină a Danemarcei
Ferdinand I, Împărat al Sfântului Imperiu Roman
Maria, regină a Bohemiei
Caterina, regină a Portugaliei
Casa regală Casa de Trastámara
Tată Ferdinand al II-lea al Aragonului
Mamă Isabella I de Castilia
Naștere 6 noiembrie 1479(1479-11-06)
Toledo, Spania
Deces 12 aprilie 1555 (75 ani)
Tordesillas, Spania
Înmormântare Granada, Spania

Ioana de Castilia (spaniolă Juana I de Castilla) (n. 6 noiembrie 1479 – d. 12 aprilie 1555), numită și Ioana cea Nebună (Juana La Loca), a fost regină a Castiliei și a Aragonului, în comun cu fiul ei Carol al V-lea, Împărat al Sfântului Imperiu Roman[1].

Cuprins

Educație [modificare]

Ioana s-a născut în vechiul oraș vizigot Toledo, capitala regatului Castiliei. Ea a fost al treilea copil și a doua fiică a regilor Isabela a Castiliei și Ferdinand al II-lea de Aragon. La curtea castiliană, principalii ei preceptori au fost preotul dominican Andrés de Miranda, profesor respectat și membru al curții reginei Beatriz Galindo și mama sa, regina. Ioana a studiat religia, muzica, dansul, eticheta curții, și-a dezvoltat abilități ecvestre și a învățat să stăpânească toate limbile (sau dialecte) romanice iberice: castiliana, leoneza, galiciana, portugheza și catalana. De asemenea, ea vorbea fluent franceza și latina.

Căsătoria cu Ducele de Burgundia [modificare]

În 1496, la vârsta de 16 ani, Ioana se logodește cu arhiducele Filip cel Frumos, fiul împăratului Maximilian I al Imperiului romano-german și al primei sale soții Maria de Burgundia. Căsătoria a fost o alianță între Casa de Habsburg și Casa de Trastámara împotriva puterii în creștere a francezilor. În august 1496 ea părăsește portul Laredo din nordul Spaniei. Nu-și va mai vedea niciodată mama și frații cu excepția surorii mai mici, Caterina de Aragon în 1506 care era regină a Angliei. Căsătoria formală are loc la 20 octombrie 1496, la Lier, la nord de Bruxelles.
Între anii 1498 și 1507 ea a născut șase copii (doi viitori împărați și patru viitoare regine).

Mariajul cu Filip a fost unul nefericit, marcat de infidelitățile lui și de insecuritatea politică.

Prințesă de Asturias [modificare]

Moartea singurului ei frate, Ioan, Prinț de Asturia, fiul cel mare al regilor Isabela a Castiliei și Ferdinand al II-lea de Aragon, a surorii sale mai mari Isabela de Asturias, regină a Portugaliei și a singurului ei fiu Miguel, a făcut-o pe Ioana moștenitoarea tronului Spaniei. În 1502 curtea castiliană a recunoscut-o pe Ioana moștenitoarea legitimă a tronului castilian. A primit titlul de prințesă de Asturias, conform tradiției.

Regină a Castiliei și Leonului [modificare]

De la moartea mamei sale, Isabela I a Castiliei în noiembrie 1504, Ioana a devenit regină a Castiliei iar soțul ei rege de jure uxoris. Tatăl Ioanei, Ferdinand al II-lea și-a pierdut titlul de rege al Castiliei deși soția sa i-a permis să guverneze în absența Ioanei sau, dacă Ioana nu dorește să conducă ea însăși, până când fiul ei, Carol I va împlini 20 de ani. Ferdinand a refuzat să accepte asta; a emis monede pe care scria "Ferdinand și Ioana, rege și regină a Castiliei, Leonului și Aragonului" iar la începutul anului 1505 a convins curtea că Ioana este bolnavă și nu poate guverna.

Soțul Ioanei, Filip cel Frumos, a emis la rândul său monede cu numele "Filip și Ioana, rege și regină a Castiliei, Leonului și Arhiduci de Austria, etc[2]" În replică, Ferdinand a îmbrățișat o plitică pro-franceză, s-a căsătorit cu Germaine de Foix, nepoata regelui Ludovic al XII-lea al Franței în speranța că va avea un fiu care va moșteni Aragon și poate Castilia.[3]

La 25 septembrie 1506 Filip a murit brusc de febră tifoidă la Burgos în Castilia. Unii au suspectat că a fost otrăvit de socrul său Ferdinand al II-lea. Ioana era însărcinată cu cel de-al șaselea lor copil, Caterina. Fiul și moștenitorul ei, Carol I, avea 16 ani și era în grija mătușii sale în nordul Flandrei; tatăl ei a rămas în Aragon permițând creșterea crizei politice. În ciuda ordinelor reginei, s-a creat un consiliu de regență sub conducerea episcopului Cisneros însă acesta n-a reușit să gestioneze tulburările; ciuma și foametea au devastat regatul. Regina nu a putut să asigure fondurile necesare pentru a-și asigura și proteja puterea. Ferdinand al II-lea s-a întors în Castlia în iulie 1507.

Copii [modificare]

Nume Naștere Deces Note
Cu Filip de Habsburg (22 iulie 147825 septembrie 1506; căsătoriți în 1496)
Eleanor 15 noiembrie 1498 25 februarie 1558 căsătorită prima dată în 1518 cu Manuel I al Portugaliei, au avut copii; căsătorită a doua oară în 1530 cu Francis I al Franței, n-au avut copii.
Carol al V-lea, Împărat al Sfântului Imperiu Roman 24 februarie 1500 21 septembrie 1558 căsătorit în 1526 cu Isabela a Portugaliei, au avut copii.
Isabela 18 iulie 1501 19 ianuarie 1526 căsătorită în 1515 cu Christian al II-lea al Danemarcei, au avut copii.
Ferdinand I, Împărat al Sfântului Imperiu Roman 10 martie 1503 25 iulie 1564 căsătorit în 1521 cu Anna a Boemiei și Ungariei, au avut copii.
Maria 18 septembrie 1505 18 octombrie 1558 căsătorită în 1522 cu Louis al II-lea al Ungariei și Boemiei, n-au avut copii.
Caterina 14 ianuarie 1507 12 februarie 1578 căsătorită în 1525 cu Ioan al III-lea al Portugaliei, au avut copii.

Note [modificare]