Geometrie analitică
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Geometria analitică (sau geometria carteziană) reprezintă o modalitate de abordare a geometriei cu ajutorul algebrei. Figurile geometrice sunt definite cu ajutorul ecuaţiilor sau inecuaţiilor, iar rezolvarea problemelor se face pur algebric. Pentru aceasta, planul şi spaţiul trebuie să fie dotate cu sisteme de coordonate carteziene.
Cuprins |
[modifică] Istoric
Matematicianului antic grec Menaechmus (Menechmus) (380 î.Hr. - 320 î.Hr.) i se atribuie (de către Platon) descoperirea secţiunilor conice parabola şi hiperbola cu ajutorul cărora a rezolvat problema duplicării cubului.[1] Apollonius din Perga[2] (262 î.Hr. - 190 î.Hr.), în lucrarea sa, De sectione determinata (Διωρις μενη τομη), rezolvă probleme în modalitatea care astăzi ar fi numită geometrie analitică unidimensională. În scrierea Conicele, Apollonius dezvoltă metoda analitică, anticipând astfel scrierile lui René Descartes (1596 - 1650) la o distanţă de 18 secole![3] Matematicianul persan Omar Khayyám (1048 - 1131) a rezolvat ecuaţia cubică folosind intersecţia dintre parabolă şi cerc.[4]
Pasul decisiv a fost realizat de către Descartes, de numele căruia este legată descoperirea şi introducerea geometriei analitice.[5] Celebra sa lucrare Discurs despre metodă, conţine un capitol intitulat chiar Geometrie.
[modifică] Geometrie analitică plană
În cele ce urmează, considerăm planul înzestrat cu un reper
, iar x şi y sunt coordonatele punctului (abscisa şi ordonata).
[modifică] Punctul
Punctul poate fi reprezentat printr-un sistem de două ecuaţii de gradul întâi cu două necunoscute:

[modifică] Dreapta
Dreapta poate fi reprezentată printr-o ecuaţie de gradul întâi cu două necunoscute:
.
[modifică] Formule
- Distanţa dintre punctele
şi
:

- Mijlocul segmentului
este dat de:
- Centrul de greutate al triunghiului cu vârfurile
:
-
- G

- G
- Suprafaţa triunghiului
:
[modifică] Geometrie analitică în spaţiu
[modifică] Punctul
Punctul este reprezentat prin sistemul:

[modifică] Planul
Planul poate fi reprezentat printr-o ecuaţie de forma:

[modifică] Dreapta
Dreapta în spaţiu poate fi considerată ca intersecţia a două plane:

[modifică] Formule
- Distanţa dintre două puncte
:
- Mijlocul segmentului
:
- Centrul de greutate al triunghiului
are coordonatele:
-
- G

- G
[modifică] Note
- ^ Cooke, Roger - The History of Mathematics, John Wilet & Sons, Inc., 1991. ISBN 0471543977.
- ^ Acestui matematician grec i se atribuie folosirea, pentru prima dată, a denumirilor elipsă, hiperbolă, parabolă.
- ^ Boyer, Carl B. - "Apollonius of Perga", A History of Mathematics, John Wilwy & Sons, Inc., 1991. ISBN 0471543977.
- ^ Glen M. Cooper - Omar Khayyám, the mathematician, The Journal of the American Oriental Society 123, 2003.
- ^ Stillwell John - "Analytic Geometry", Mathematics and its History, Springer Science + Business Media Inc., 2004. ISBN 0387953361.
[modifică] Bibliografie
- Bobancu, V. - Dicţionar de matematici generale, Editura Enciclopedică Română, Bucureşti, 1974
- Creangă, I. - Curs de geometrie analitică, Editura Tehnică Bucureşti, 1951
- Mihăileanu, N.- Geometrie analitică, proiectivă şi diferenţială, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972





