Plan (geometrie)

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Reprezentarea grafică a unui plan geometric
Trei plane paralele

În geometrie, planul este o suprafață bidimensională, de curbură zero, nelimitată în orice direcție. La desenarea figurilor, planul se poate reprezenta printr-un paralelogram sau printr-un triunghi oarecare. De obicei se notează cu α, β, ψ, π, etc., sau cu trei litere mari puse în paranteză rotundă (ABC), unde A,B,C sunt trei puncte necoliniare oarecare ale acestui plan. În spațiul euclidian tridimensional, un plan poate fi determinat fie de trei puncte coliniare, fie de o dreaptă și un punct exterior ei, fie de două drepte paralele.

Cuprins

Noţiuni de geometrie euclidiană [modificare]

Două plane secante în spaţiul tridimensional

În lucrarea lui Euclid, Elementele, planul este o noţiune fundamentală, la fel ca și dreapta, și punctul. [1]. Una din axiomele geometriei euclidiene este:

  • “Prin trei puncte necoliniare trece un plan și numai unul.”

Corolare ale acestei axiome sunt:

  • “Printr-o dreaptă şi un punct nesituat pe această trece un plan și numai unul.”
  • “Prin două drepte secante trece un plan și numai unul.”

Pozițiile relative a două plane [modificare]

Într-un spațiu tridimensional, există doar două poziții relative a două plane:

  • Paralele: Intersecţia lor este vidă;
  • Secante: Intersecția lor este o dreaptă.

Poziţia relativă dintre un plan și o dreaptă [modificare]

Considerând dreapta ( D), și planul (P), poziţiile relative dintre acestea pot fi:

  • (D), este inclusă în (P);
  • Intersecția dintre (D) și (P) este un punct;
  • (D) și (P) sunt disjuncte.
  • Într-un spațiu tridimensional, (D) este paralelă cu (P) dacă și numai dacă (D) este inclusă în (D) sau disjunctă de (P).

Proprietăți ale planului în spațiul euclidian R 3 [modificare]

  • Două drepte perpendiculare pe același plan sunt paralele între ele.
  • Două plane perpendiculare pe aceeași dreaptă sunt paralele între ele.
Un plan în spaţiul euclidian tridimensional

Planul în geometria analitică[2] [modificare]

Ecuaţia planului care trece prin trei puncte [modificare]

Fie punctele necoliniare p_1=(x_1, y_1, z_1), p_2=(x_2, y_2, z_2), și p_3=(x_3, y_3, z_3).

Planul care trece prin p_1, p_2, și p_3 poate fi definit ca multimea punctelor (x, y, z) care îndeplinesc următoarele ecuații echivalente:

\begin{vmatrix}
x - x_1 & y - y_1 & z - z_1 \\
x_2 - x_1 & y_2 - y_1& z_2 - z_1 \\
x_3 - x_1 & y_3 - y_1 & z_3 - z_1
\end{vmatrix} =
\begin{vmatrix}
x - x_1 & y - y_1 & z - z_1 \\
x - x_2 & y - y_2 & z - z_2 \\
x - x_3 & y - y_3 & z - z_3
\end{vmatrix} = 
\begin{vmatrix}
x & y  & z  & 1\\
x_1 & y_1 & z_1 & 1 \\
x_2 & y_2 & z_2  & 1\\
x_3 & y_3 & z_3 & 1
\end{vmatrix} = 0.

În particular, ecuaţia planului care trece prin punctele (a,0,0), (0,b,0), (0,0,c) se poate exprima şi într-o formă mai simplă:

 \frac{x}{a}+\frac{y}{b}+\frac{z}{c} =1

Ecuaţia unui plan care trece printr-un punct și doi vectori [modificare]

PlaneR.jpg
\bold r = \bold {r}_0 + s \bold{v} + t \bold{w},

unde s şi t variază peste toate numerele reale, v și w sunt vectorii care definesc planul, și \bold r_0 este vectorul care reprezintă poziția unui punct arbitrar, dar fix, de pe plan. Vectorii v și w încep de la r și sunt îndreptaţi în direcții diferite, de-a lungul planului. v și w pot fi perpendiculari, dar nu paraleli.

Ecuaţia planului care trece printr-un punct și este perpendicular pe un vector [modificare]

Fie \bold r_ 0 vectorul de poziție a unor punct  P_0 în plan, și n un vector nenul normal cu planul. Un punct P cu vectorul de poziție \bold r se află în plan dacă și numai dacă vectorul dintre  P_0 şi  P este perpendicular pe n. Se ştie că doi vectori sunt perpendiculari dacă și numai dacă produsul lor scalar este zero, rezultă că planul dorit poate fi exprimat ca mulţimea tuturor punctelor r astfel încât:

\bold n \cdot (\bold r-\bold r_0)=0

Rezultă că:

 n_x (x-x_0)+ n_y(y-y_0)+ n_z(z-z_0)=0,\,

care este ecuația planului. [3] [4]

Distanța de la un punct la un plan [modificare]

Pentru un plan \Pi : ax + by + cz + d = 0\, și un punct p_1 = (x_1,y_1,z_1) nu neapărat situat pe plan, distanța cea mai scurtă de la p_1 la plan este

 D = \frac{\left | a x_1 + b y_1 + c z_1+d \right |}{\sqrt{a^2+b^2+c^2}}

Dreapta de intersecție dintre două plane [modificare]

Dreapta de intersecție dintre planele de ecuatii \Pi_1 : \bold {n}_1 \cdot \bold r = h_1 and \Pi_2 : \bold {n}_2 \cdot \bold r = h_2 este dată de

 \bold {r} = (c_1 \bold {n}_1 + c_2 \bold {n}_2) + \lambda (\bold {n}_1 \times \bold {n}_2)

unde:

 c_1 = \frac{ h_1 - h_2(\bold {n}_1 \cdot \bold {n}_2) }{ 1 - (\bold {n}_1 \cdot \bold {n}_2)^2 }
 c_2 = \frac{ h_2 - h_1(\bold {n}_1 \cdot \bold {n}_2) }{ 1 - (\bold {n}_1 \cdot \bold {n}_2)^2 }

Unghiul diedru [modificare]

Considerând două planuri decrise de ecuatiile \Pi_1 : a_1 x + b_1 y + c_1 z + d_1 = 0\, și \Pi_2 : a_2 x + b_2 y + c_2 z + d_2 = 0\,, unghiul diedru dintre ele este definit a fi unghiul \alpha dintre direcțiile lor normale:

\cos\alpha = \hat n_1\cdot \hat n_2 = \frac{a_1 a_2 + b_1 b_2 + c_1 c_2}{\sqrt{a_1^2+b_1^2+c_1^2}\sqrt{a_2^2+b_2^2+c_2^2}}

Note bibliografice [modificare]

  1. ^ http://aleph0.clarku.edu/ ~ djoyce/java/elements/bookI/defI7.html, D.E. Joyce, Elemente" de Euclid, Cartea I, Definiția 7, Universitatea Clark
  2. ^ Dicţionar de matematici generale, Editura Enciclopedică Română, Bucureşti, 1974
  3. ^ http://mathworld.wolfram.com/Plane.html
  4. ^ http://tutorial.math.lamar.edu/Classes/CalcIII/EqnsOfPlanes.aspx

Vezi și [modificare]