Plan (geometrie)
În geometrie, planul este o suprafață bidimensională, de curbură zero, nelimitată în orice direcție. La desenarea figurilor, planul se poate reprezenta printr-un paralelogram sau printr-un triunghi oarecare. De obicei se notează cu α, β, ψ, π, etc., sau cu trei litere mari puse în paranteză rotundă (ABC), unde A,B,C sunt trei puncte necoliniare oarecare ale acestui plan. În spațiul euclidian tridimensional, un plan poate fi determinat fie de trei puncte coliniare, fie de o dreaptă și un punct exterior ei, fie de două drepte paralele.
Cuprins |
Noţiuni de geometrie euclidiană [modificare]
În lucrarea lui Euclid, Elementele, planul este o noţiune fundamentală, la fel ca și dreapta, și punctul. [1]. Una din axiomele geometriei euclidiene este:
-
-
- “Prin trei puncte necoliniare trece un plan și numai unul.”
-
Corolare ale acestei axiome sunt:
- “Printr-o dreaptă şi un punct nesituat pe această trece un plan și numai unul.”
- “Prin două drepte secante trece un plan și numai unul.”
Pozițiile relative a două plane [modificare]
Într-un spațiu tridimensional, există doar două poziții relative a două plane:
- Paralele: Intersecţia lor este vidă;
- Secante: Intersecția lor este o dreaptă.
Poziţia relativă dintre un plan și o dreaptă [modificare]
Considerând dreapta ( D), și planul (P), poziţiile relative dintre acestea pot fi:
- (D), este inclusă în (P);
- Intersecția dintre (D) și (P) este un punct;
- (D) și (P) sunt disjuncte.
- Într-un spațiu tridimensional, (D) este paralelă cu (P) dacă și numai dacă (D) este inclusă în (D) sau disjunctă de (P).
Proprietăți ale planului în spațiul euclidian R 3 [modificare]
- Două drepte perpendiculare pe același plan sunt paralele între ele.
- Două plane perpendiculare pe aceeași dreaptă sunt paralele între ele.
Planul în geometria analitică[2] [modificare]
Ecuaţia planului care trece prin trei puncte [modificare]
Fie punctele necoliniare
=(
,
,
),
=(
,
,
), și
=(
,
,
).
Planul care trece prin
,
, și
poate fi definit ca multimea punctelor (x, y, z) care îndeplinesc următoarele ecuații echivalente:
În particular, ecuaţia planului care trece prin punctele
,
,
se poate exprima şi într-o formă mai simplă:
Ecuaţia unui plan care trece printr-un punct și doi vectori [modificare]
unde s şi t variază peste toate numerele reale,
și
sunt vectorii care definesc planul, și
este vectorul care reprezintă poziția unui punct arbitrar, dar fix, de pe plan. Vectorii
și
încep de la
și sunt îndreptaţi în direcții diferite, de-a lungul planului.
și
pot fi perpendiculari, dar nu paraleli.
Ecuaţia planului care trece printr-un punct și este perpendicular pe un vector [modificare]
Fie
vectorul de poziție a unor punct
în plan, și n un vector nenul normal cu planul. Un punct
cu vectorul de poziție
se află în plan dacă și numai dacă vectorul dintre
şi
este perpendicular pe n. Se ştie că doi vectori sunt perpendiculari dacă și numai dacă produsul lor scalar este zero, rezultă că planul dorit poate fi exprimat ca mulţimea tuturor punctelor r astfel încât:
Rezultă că:
care este ecuația planului. [3] [4]
Distanța de la un punct la un plan [modificare]
Pentru un plan
și un punct
nu neapărat situat pe plan, distanța cea mai scurtă de la
la plan este
Dreapta de intersecție dintre două plane [modificare]
Dreapta de intersecție dintre planele de ecuatii
and
este dată de
unde:
Unghiul diedru [modificare]
Considerând două planuri decrise de ecuatiile
și
, unghiul diedru dintre ele este definit a fi unghiul
dintre direcțiile lor normale:
Note bibliografice [modificare]
- ^ http://aleph0.clarku.edu/ ~ djoyce/java/elements/bookI/defI7.html, D.E. Joyce, Elemente" de Euclid, Cartea I, Definiția 7, Universitatea Clark
- ^ Dicţionar de matematici generale, Editura Enciclopedică Română, Bucureşti, 1974
- ^ http://mathworld.wolfram.com/Plane.html
- ^ http://tutorial.math.lamar.edu/Classes/CalcIII/EqnsOfPlanes.aspx










