Fenicia

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
(Redirecționat de la Fenicieni)
Salt la: Navigare, căutare
כנענ
Φοινίκη
Fenicia
1200 î.Hr. – 539 î.Hr. Imperiul Ahemenid
Localizare a Feniciei
Fenicia și principalele orașe feniciene
Capitală Byblos și apoi Tyr
Limbă/limbi Feniciană, Greacă
Formă de guvernare Monarhie
Rege
 - 1000 î.HR - 936 î.HR Ahiram al Feniciei (primul)
 - 820 î.HR - 774 î.HR Pygmalion al Tyrului (ultimul)
Istorie
 - Byblos devine cel mai puternic centru fenician 1200 î.Hr.
 - Tyrul devine orașul dominant 969 î.Hr.
 - Pygmalion fondează Cartagina 814 î.Hr.
 - Cyrus cel Mare cucerește Fenicia 539 î.Hr.

Fenicia era o veche civilizație cu centrul în nordul vechiului Canaan, și cu teritoriul principal de-a lungul costei Libanului și Siriei și nordul Israelului din zilele noastre [1]. Cultura feniciană era o cultură de comerț maritim care s-a răspândit de-a lungul Mării Mediterane, mai ales între anii 1200 î.Hr. si 900 î.Hr. Deși limitele unei astfel de civilizații urbane fluctuau, orașul Tir se pare că este cel mai sudic oraș fenician. Sarepta, între Sidon și Tir, este cel mai meticulos excavat oraș din patria fenicienilor. Aceasta a fost prima civilizație care a creat bireme [2]. Încă mai există dezbateri pe seama subiectului dacă canaanienii și fenicienii sunt 2 popoare diferite.

Comerț[modificare | modificare sursă]

Comerţul

Fenicienii erau marinari iscusiți și aveau vase bune. În jurul anului 600 î.Hr., egiptenii ii plăteau pe fenicieni ca să exploreze Africa de vest. De asemenea, ei călătoreau spre Britannia pentru a schimba diverse mărfuri pe cositor și argint. Meseriașii fenicieni făceau stofe fine, dar și produse de olărit, obiecte din fildeș și metalice, pentru a le vinde. De asemenea, ei vindeau lemn de cedru.

Corabie feniciană

Fenicienii s-au extins în toată Mediterana, întemeind colonii pe multe țărmuri străine, inclusiv Marsilia, Cadiz, Malta, Sicilia, Cipru și Cartagina, ultima în Africa de Nord. În Cartagina ei făceau schimburi de mărfuri cu localnici africani, cumpărând fildeș prețios, piei de animale și lemn.

Alfabetul[modificare | modificare sursă]

Fenicienii au fost cel de-al doilea popor care a adoptat alfabetul , având numai 22 de consoane, dar nici o vocala. Teoria inventării alfabetului provine de la cercetătorii care exclud Sfânta Scriptură și Hronografele ca fiind surse exacte de informație și dezvoltă diferite teorii personale pentru a explica faptele istorice. Dacă însă dorim să fim imparțiali trebuie să pomenim și aceste surse minunate de cunoaștere istorică care sunt Hronografele. De exemplu în Hronograful lui Gheorghe Chedrinos scris la anul 1058 d.H.(Patrologia Graeca volumul 21, fila 18) se spune că Set a fost ridicat la vârsta de 40 de ani, timp de 40 de zile, de înger la înălțime de unde a învățat alfabetul paleoebraic, astronomia și matematica pe care a adus-o pe pământ la oameni și a căpătat o strălucire care i-a făcut pe oameni să-l numească "Dumnezeu". (Fac.6:2. "Fiii lui Dumnezeu, văzând că fiicele oamenilor sunt frumoase, și-au ales dintre ele soții, care pe cine a voit"). Deci alfabetul a fost inventat "la înălțime" și nu de oameni. Iar la amestecarea limbilor singurul care nu a participat la construcția turnului a fost Eber (Fac.10:25. "Iar lui Eber i s-au născut doi fii: numele unuia era Peleg, pentru că în zilele lui s-a împărțit pământul (cui s-a împărțit?), și numele fratelui său era Ioctan."), de aceea limba lui nu s-a modificat. Astfel că limba originală a lui Adam celui căzut este ebraica. Noe a luat cu el în corabie Cartea lui Enoh, de care mărturisește și Sfânta Scriptură (Iuda 14 "Dar și Enoh, al șaptelea de la Adam, a proorocit despre aceștia, zicând: Iată, a venit Domnul cu zecile de mii de sfinți ai Lui", Iuda 15 "Ca să facă judecată împotriva tuturor și să mustre pe toți nelegiuiții de toate faptele nelegiuirii lor, în care au făcut fărădelege, și de toate cuvintele de ocară pe care ei, păcătoși, netemători de Dumnezeu, le-au rostit împotriva Lui."). Așadar, fenicienii fiind urmașii lui Canaan, fiul lui Ham, au preluat alfabetul de la Noe, bunicul lor (după mamă?) ca și evreii care l-au preluat, prin strămoșul lor Sem, tot de la Noe. Nu se cunoaște, însă, de la cine a luat Noe alfabetul. Ghilgameș, ca a trăit cu aproape 1000 de ani înaintea lui Noe, aflase despre legenda lui Uta-Napiștim, legenda despre marele potop poruncit de zei din care a scăpat doar bătrânul Uta-Napiștim... Aceasta se vede și din asemănarea uimitoare a alfabetului fenician cu cel paleoebraic (despre care nu se știe nimic!). Alfabetul a mai fost îmbunătățit de către greci și romani.

Totodată numerele așa-zis arabe sunt de fapt feniciene? Ele au fost numite "arabe" pentru că aceasta a fost filiera prin care au ajuns în Europa.

Ingeniozitatea comercianților fenicieni care le foloseau pentru a-și ține socotelile consta in faptul ca fiecare cifră, scrisă fără curbe, doar din linii drepte, formează exact atâtea unghiuri câte sugerează numărul respectiv. Luați de exemplu cifra unu, veți constata că are un singur unghi. Pe același principiu, doi are două unghiuri, trei are trei și tot așa.

Din păcate, tendința omului este de a simplifica, așa că acest principiu nu se mai aplică bunăoară cifrei șapte, care inițial avea o linie orizontală și în partea de jos, nu numai la mijloc. Dar ingeniozitatea inițială a fenicienilor a făcut ca cifrele arabe să fie folosite peste tot în lume și mai puțin în țările arabe.

Religia[modificare | modificare sursă]

Fenicienii construiau temple zeilor lor, în principal lui Baal, zeul războiului. Preoții și preotesele sacrificau copii zeilor, în perioade de restriste. Fenicienii erau foarte urâți de vechii evrei, ceea ce a cauzat dispariția lor din istorie, după cucerirea greacă. Ei ar fi fost urmașii cannaniților.

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ What was Historical Syria and Phoenicia? Is there confusion?
  2. ^ Bireme = vechi vas de război.

Legături externe[modificare | modificare sursă]