Limba miceniană
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
| miceniană | |
| Regiuni | Balcanii de Sud/Creta |
|---|---|
| Perioadă de existenţă | până în secolul 12 î.Hr. |
| Sistem de scriere | silabarul linear B |
| Clasificare | |
limbi indo-europene
|
|
| Statut oficial şi codificare | |
| ISO 639-2 | nici unul |
| SIL | gmy |
| Această pagină poate conţine caractere Unicode. | |
Miceniana este cea mai veche formă atestată a limbii greceşti, vorbită în zona principală grecească şi în Creta între secolele XVI şi XI î.Hr., înainte de invazia doriană. Este conservată în inscripţii în Linear B, un sistem de scriere inventat în Creta înainte de secolul XIV î.Hr. Majoritatea acestor inscripţii sunt pe tablete de lut găsite în Knossos şi Pylos. Limba este denumită după Micene, primul dintre palatele excavate.
Tabletele au rămas pentru mult timp nedescifrate, şi fiecare limbă existentă a fost sugerată, până când Michael Ventris a descifrat silabarul în 1952 şi a dovedit incontestabil că limba este o formă mai veche a greacăi.
Textele de pe tablete sunt, în mare parte, liste şi inventare. Nu a supravieţuit nici o naraţie în proză, cu atât mai puţin mituri sau poezii. Însă, se pot cunoaşte multe lucruri din aceste inscripţii despre oamenii care le-au produs şi despre Perioada miceniană în ajunul aşa-zisei Epoci greceşti întunecate.
Spre deosebire de varietăţile mai târzii de greacă, miceniana avea probabil ceva mai multe cazuri gramaticale, nominativul, genitivul, acuzativul, dativul, instrumentalul, locativul şi vocativul. Instrumentalul şi locativul, însă, au ieşit, treptat, din uz.[1]
Cuprins |
[modifică] Fonetică şi ortografie
Limba miceniană este conservată în scrierea Linear B, compusă din aproximativ 200 de semne şi logograme silabice. Deoarece Linear B e derivat din Linear A, sistemul de scriere al unei limbi minoane nedescifrate şi, probabil, fără legătură cu greaca, acesta nu reflectă complet fonetica miceniană: grupurile consonantice trebuie să fie despărţite ortografic, iar r şi l nu sunt dezambiguizate, nici nu există o dezambiguizare pentru categoriile fonetice greceşti sonor/mut (cu excepţia dentalelor d, t) şi aspirat/neaspirat; l, m, n, r, s de la sfârşitul silabelor sunt omise.
Sistemul de scriere diferenţiază cinci calităţi vocalice a, e, i, o, u, semivocalele w şi j (transcris şi ca y), trei sonante, m, n, r, o siflantă s şi şase oclusive, p, t, d, k, q (transcrierea obişnuită pentru toate labiovelarele) şi z (care include sunetele [kʲ], [gʲ] şi [dʲ], devenite, mai târziu, grecescul ζ).
Astfel, *khrusos, "aur" se scria cu semnele silabice ku-ru-so, *gwous, "vacă" era scris cu semnele qo-u, iar *khalkos "bronz" era scris ka-ko.
Forma miceniană a greacăi conservă un număr de însuşiri arhaice de moştenire indo-europeană, cum ar fi consoanele labiovelare care au trecut prin schimbări fonetice dependente de context înainte cu câteva sute de ani de apariţia scrierii alfabetice greceşti.
[modifică] Culegerea de scrieri
Culegerea de texte ale epocii scrierii greceşti miceniene constă din aproape 6000 de tablete şi cioburi de lut în Linear B, de la LMII până la LHIIIB. Nu s-a găsit nici un monument cu scriere în Linear B sau transliterări în alte sisteme de scriere.
Dacă este autentică, Piatra Kafkania, datată secolul XVII î.Hr., ar fi cea mai veche inscripţie miceniană cunoscută şi, astfel, cea mai timpurie dovadă conservată a limbii greceşti.
[modifică] Note
- ^ Andrew Garrett, "Convergence in the formation of Indo-European subgroups: Phylogeny and chronology", în Phylogenetic methods and the prehistory of languages, ed. Peter Forster and Colin Renfrew (Cambridge: McDonald Institute for Archaeological Research), 2006, p. 140, îl citează pe Ivo Hajnal, Studien zum mykenischen Kasussystem. Berlin, 1995: "sitemul de cazuri miceniene este încă, în parte, controversat".
[modifică] Bibliografie
- Chadwick, John (1958). The Decipherment of Linear B, Second edition (1990). Cambridge UP. ISBN 0-521-39830-4.
- Chadwick, John (1976). The Mycenaean World, Cambridge UP. ISBN 0-521-29037-6.
- Ventris, Michael, "Evidence for Greek dialect in the Mycenaean archives", în Journal of Hellenic Studies, LXXVII (1953), pp 84ff.
- Ventris, Michael şi Chadwick, John (1956). Documents in Mycenaean Greek, Second edition (1974). Cambridge UP. ISBN 0-521-08558-6.
- Bartoněk, Antonin (2003). Handbuch des mykenischen Griechisch, Universitätsverlag C. Winter. ISBN 3-8253-1435-9.
[modifică] Legături externe
- Jeremy B. Rutter, "Bibliography: The Linear B Tablets and Mycenaean Social, Political, and Economic Organization"
- The writing of the Mycenaeans (conţine o imagine a pietrei Kafkania)
- Program in Aegean Scripts and Prehistory (PASP)
| Perioadele limbii greceşti | |||||
|---|---|---|---|---|---|
| cca. 2000 î.Hr. | cca. 1600–1100 î.Hr. | cca. 800–300 î.Hr. | cca. 300 î.Hr.– 330 d.Hr. | cca. 330 d.Hr.–1453 d.Hr. | 1453–prezent |
| protogreacă | miceniană | greacă veche | greacă Koine | bizantină | greacă modernă |
