Amoriți
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
| Mesopotamia Antică |
|---|
| Eufrat – Tigru |
| Asiriologie |
| Orașe / Imperii |
| Sumer: Uruk – Ur – Eridu |
| Kiș – Lagaș – Nippur |
| Imperiul Akkadian: Akkad |
| Babilon – Isin – Susa |
| Asiria: Assur – Ninive |
| Dur-Șarrukin – Nimrud |
| Imperiul Babilonian – Caldeea |
| Elam – Amoriți |
| Hurieni – Mitanni |
| Kasiți – Urartu |
| Cronologie |
| Regi ai Sumerului |
| Regi ai Asiriei |
| Regi ai Babilonului |
| Limbă |
| Scriere cuneiformă |
| Sumeriană – Akkadiană |
| Elamită – Hurriană |
| Mitologie |
| Enûma Eliș |
| Ghilgameș – Marduk – Anunnaki |
Înfrângerea armatei amoriţilor - de Gustave Doré
Amoriții (sumeriană MAR.TU, akkadiană Tidnum sau Amurrūm, egipteană Amar, ebraică Emori אמורי) este un termen care se referă la un popor antic vorbitor al unei limbi semitice, care au ocupat centrul Mesopotamia in mileniului al II-lea î.Hr..Centrul lor a fost Babilonul transformat intr-un Imperiu de Hammurabi,cel care a si dat celebrul cod de legi "Codul Hammurabi" cunoscut prin unitatea pedepselor.
Termenul Amurru din textele akkadiane și sumeriene se referă atât la amoriți cât și la zeitatea lor principală.