Comuna Jucu, Cluj

Jucu
—  Comună  —
Jucu Localizarea satului pe harta României
Coordonate: 46°51′18″N 23°47′35″E
Țară	România
Județ	Cluj
Statut	Centru de comună
Zonă metropolitană	Cluj-Napoca
Reședință	Jucu de Mijloc
Sate componente	Jucu de Sus, Gădălin, Jucu-Herghelie, Jucu de Mijloc, Vișea
Guvernare
- Primar
Suprafață
- Total	85,13  km²
Populație (1 iulie 2007 )
- Total	4,133 locuitori
- Densitate	48.39 loc./km²
Fus orar	EET
- Ora de vară (DST)	EEST (UTC+3)
Cod poștal	407354
Prefix telefonic	+40 x64
Site: Website
Localizarea comunei în județul Cluj
Jucu în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773. (Click pentru imagine interactivă)

Jucu (în maghiară Zsuk község, se pronunță "Juc") este o comună situată în partea de est a județului Cluj, Transilvania, România, alcătuită din cinci sate.

Date geografice

Comuna Jucu se află la interferența a două mari unități de relief: Podișul Someșan în partea de vest și Câmpia Transilvaniei în partea de est, fiind traversată de la sud la nord de râul Someșul Mic.

În componența comunei intră localitățile Gădălin, Jucu de Sus, Jucu de Mijloc, Juc-Herghelie și Vișea.

Suprafața comunei este de 85 km², iar populația de peste 4.000 de locuitori. Odată cu deschiderea Tetarom III în localitate, este de așteptat o creștere rapidă a populației comunei și o eventuală avansare a ei la statutul de oraș în următorii ani.

Unitatea administrativă se învecinează la sud cu comuna Apahida, la nord cu Bonțida, la est cu comunele Apahida și Căianu, la vest cu comunele Borșa și Chinteni.

Istoric

Domeniul Juc a aparținut familiei nobiliare Suki, odinioară una din cele mai bogate și mai influente familii din Transilvania.

Primele atestări documentare datează din secolul XIV. Jucu de Jos apare menționat în documente scrise din anul 1314, iar Jucu de Sus din 1325. În partea stângă a râului Someș se afla Jucu Nobil, domeniu reședință a familiei Suky. Aici a fost atestată în 1332 cea mai veche școală sătească din Transilvania. De cealaltă parte a râului (Jucu de Jos și Jucu de Sus, unificate în 1966 în Jucu de Sus) se întindea în continuare domeniul Suky.

Familia nobiliară Suky, de origine germană, a venit în Transilvania în perioada secolului XIII, iar ultimii urmași ai familiei au murit în secolul XVIII. În orașul Cluj familia a deținut o reședință, pe locul căreia s-a construit în secolul XIX Palatul Petricevich-Horvath (devenit ulterior Muzeul de Istorie a Transilvaniei). Cel mai cunoscut reprezentant al acestei familii a fost László Suki (1741-1791), binefăcător al Bisericii Unitariene.

În catedrala din Esztergom (Ungaria) se păstrează și astăzi un potir din aur , comandat de familia Suky, obiect considerat de istoricii de artă drept cel mai valoros din Transilvania.

Din registrul recensământului (conscripțiunii) realizat(e) în anul 1733, la cererea Episcopului unit (greco-catolic) Inocențiu Micu-Klein, aflăm că în localitatea Jucu, ortografiat Suk (Locus unitus purus valachicus) trăiau un număr de 67 de familii, cu alte cuvinte, circa 335 de locuitori. În localitate erau recenzați Popa Stephanus alias Glis Vicarius, Popa György Archidiaconus și Popa Gligor. Localitatea Jucu era sediu de Protopopiat și al Vicariatului general greco-catolic (Archidiaconatus Rmi Dni Vicarii generalis Sukiensis). Funcționa o biserică și exista o casă parohială. Pământul Bisericii (Terrae ad Ecclesiam) era destul de întins. Aflăm, de exemplu, că de pe fâneața aparținătoare Bisericii se puteau strânge 25 de care de fân (Foeneta currum: 25). Numele localității, ca și cel al unuia dintre preoți, sunt redate în ortografie maghiară, întrucât rezultatele recensământului erau destinate unei comisii formate din neromâni și în majoritate unguri. Din registrul aceleiași conscripțiuni mai aflăm și situația din alte localități ale actualei comune Jucu: Jucu de Sus (Felsö-Suk), Vișea (Visa),...

Demografie

Structura etnică

Populația comunei a evoluat de-a lungul timpului astfel:

Recensământul		Structura etnică
Anul	Populația	Români	Maghiari	Germani	Romi	Alte etnii
1850	2529	2126	242	2	109	50
1880	2584	2029	437	6		112
1890	3055	2404	601	6		44
1900	3314	2608	648	29		29
1910	3799	3010	737	7		45
1920	3893	3266	575			52
1930	4382	3691	630	4	33	24
1930	4382	3649	635	4	68	26
1941	5238	4295	909	6	10	18
1956	5841	5027	773	2	33	6
1966	5452	4760	690		1	1
2002	4086	3524	516	1	43	2

Structura confesională

Din punct de vedere confesional evoluția demografică a fost următoarea:

Recensământul		Structura confesională
Anul	Populația	Ortodocși	Greco-catolici	Romano-catolici	Reformați	Alte confesiuni
1850	2.529	0	2.223	13	234	59
1857	2.788	8	2.396	60	270	54
1869	2.869	30	2.332	71	329	107
1880	2.584	39	2.059	60	346	80
1890	3.055	3	2.445	54	481	72
1900	3.314	43	2.596	56	548	71
1910	3.799	25	3.047	41	604	82
1930	4.382	55	3.603	68	590	66
1941	5.238	49	4.211	157	719	102
1992	4.025	3.077	46	10	533	359
2002	4.086	3.206	35	11	460	374

Obiective turistice

• Clădirea fostei mănăstiri greco-catolice și a orfelinatului susținut de Congregația Surorilor Maicii Domnului, edificii dezafectate la 10 septembrie 1948, odată cu deportarea călugărițelor catolice la mănăstirea ortodoxă Bistrița (Vâlcea)

Date economice

În localitățile comunei se practică cultura cerealelor și legumicultura, comuna fiind cunoscută și pentru creșterea cailor de rasă.

Administrația clujeană a inițiat aici construirea parcului industrial Tetarom III. Printre companiile care și-au anunțat participarea se află și compania finlandeză Nokia. Pe 26 martie 2007 în prezența premierului Călin Popescu-Tăriceanu a fost semnat un memorandum între Nokia și Consiliul Județean Cluj. . Compania americană Accenture și-a anunțat, de asemenea, intenția de a investi peste 500 mil. de euro, lângă viitorul complex Nokia Village. Un alt efect al venirii Nokia la Jucu este orientarea unor dezvoltatori imobiliari pentru proiecte aici, precum și intenția altor companii de a își dezvolta investiții în zonă . De asemenea, IKEA are o unitate de productie in comuna, in zona garii C.F.R.

Pe 29 septembrie 2011, Nokia a anunțat că până la sfârșitul anului 2011, producția va înceta iar peste 2000 de angajați vor intra în șomaj. Nokia precizeză că această decizie vine ca urmare a optimizării proceselor de producție la nivel mondial și reorientarea producției către fabricile din Asia.

Personalități

În Jucu de Jos s-a născut istoricul și publicistul român transilvănean George Barițiu (1812-1893), conducător al Revoluției de la 1848. La fel, originari din Jucu sunt poetii clujeni Marta Petreu si Mircea Petean. In plan sportiv, Jucu este locul de bastina al fotbalistului roman Cristinel Pojar, actualmente antrenor secund la Kuban Krasnodar.

Legături externe

• Pagina Primăriei
• Descrierea comunei
• Istoricul Tudor Sălăgean despre nobilii de Jucu și moștenirea lor, pe Clujeanul.ro
• "Renașterea regatului cailor de la Jucu", articol în Ziua de Cluj

Bibliografie

• Simon András, Gáll Enikő, Tonk Sándor, Lászlo Tamás, Maxim Aurelian, Jancsik Péter, Coroiu Teodora (2003). Atlasul localităților județului Cluj. Cluj-Napoca: Editura Suncart. ISBN ISBN 973-864300-7 
• Dan Ghinea (2000). Enciclopedia geografică a României. București: Editura Enciclopedică. ISBN 978-973-45-0396-4 
• Augustin Bunea, Din Istoria Românilor. Episcopul Ioan Inocențiu Klein (1728 - 1754), Blaj, 1900, pp. 303, 327.