Zaim, Căușeni

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare

Zaim este o localitate-centru de comună în Raionul Căușeni, Republica Moldova.


Zaim
—  Comună  —
46°37′N 29°20′E / 46.617°N 29.333°E / 46.617; 29.333

Țară  Republica Moldova
Raion Căușeni

Localități componente Zaim, Marianca de Sus și Sat-stație cale ferată Zaim

Populație (2004)
 - Total 4.657 locuitori

Fus orar EET (UTC+2)
 - Ora de vară (DST) EEST (UTC+3)

Despre[modificare | modificare sursă]

Zaim este o comună din Raionul Căușeni, Moldova, situat la 7 km de orașul Căușeni. Comuna este formată din trei sate: Zaim, Marianca de Sus și Sat-stație cale ferată Zaim. Comuna Zaim este unitate administrativ-teritorială care unește trei localități; satul reședință Zaim, satul Marianca de Sus și gara Zaim.. Satul Zaim este o localitate veche, înființată la 22 martie,anul 1535 cu denumirea La Oale, situată în partea de sud- vest al județului Tighina,la o depărtare de 6 km. de centrul raional și 60 km. de la capitala Chișinău.

         Comuna  Zaim  este  așezată  pe  malul  stâng  al  râului  Botna  ( afluent  al  Nistrului)  și  la  întretăerea  căilor  de  transport  feroviar și  auto  de-o  importanță  republicană,  calea  rutieră  Tighina-Căușeni-Cișinău,  și  calea  ferată  Tighina-Căinari, Chișinău- Reni.
          Comuna  Zaim  dispune  de  o  suprafață  de  6742,54 ha. din  care

- terenuri cu destinații agricole – 4437ha, - loturi aderente caselor – 734 ha., - pământuri de folos obștesc (pășuni ) - 821 ha., - pământ de rezervă, pentru dezvoltare social – culturală a satului – 92ha., - drumuri - 221ha., - fășii forestiere - 60 ha., - alte pământuri – 84 ha.

                Comuna  Zaim  fiind  așezată  pe  câmpia  Moldovei  de  Sud  are  relief  cu  înălțime  de186 metri. Mai  ridicat  relieful  este  spre  Sud – Est  pe  malul  drept  al  răului  Botna  spre  Căușeni,  Săiți.  Aici  e  și  mai  accidentat  relieful  având  pante  înclinate  sub  un  unghi  de  45 de  grade  spre  Valea-Botnei. Aici  sânt  multe  râpi,  alunecări  de  teren,  hârtoape,  vâlcele. Ridicăndu-ne  pe  înălțime  spre  Baccealia  relieful  este  mai  domol  și  unghiul  de  înclinare  constitue  aproximativ  2- 6 grade,  pe  alocuri  slab  erodate  cu  vâlcele  și  văi  ale  râurilor  Baccealia,Scurta  și  Larga. Valea Botnei, în  regiunea Zaimului  este  largă  și  are  o  lățime  de  3-4 km.Satul  are  trei  iazuri  mari ,Zaimul  Nou, Baccealia și Scurta.
                 Localitatea  este  specializată  în  recoltarea  culturilor  cerealiere,grăunțoaselor, fructelor, producerea  pueților fructiferi, pueților de trandafir , a strugurilor și creșterea  animalelor.
                 Satul  Zaim  este  cuprins  în  „ Dicționarul  geografic  al  Basarabiei” prin  îngrigirea  lui  Gheorghe  Ion  Lahovari, la pag.  231-232,  precum  și  în  alte  lucrări  publicate  la  vremea  lor.
                 În  „Dicționarul.....amintit  se  spune -Zaim – sat  în județul  Bender /Tighina/ , volostea  Căușenii-Noi/  plasa  Căușeni/ - este  așezat pe  țărmul  stâng  al  răului Botna,  afluent  al Nistrului/ -pe  unde  trece  linia  ferată-Renu-Căinari-Bender.
                
                  După  invazia  turcilor în  Europa și în Țările Române , în  sec.XV, în Bugeag  îndeosebi  turcii  au  adus  tătari  pentru a le  servi  ca  siguranță  și  ajutor .Tătarii  erau  păstori de  vite  și  au  venit pe  acel  teritoriu  cu  vitele  lor,și  fiind  mai  mulți  au  format seliști  de  locuire  în  Bugeag.
                 În  vremi  de  pace  Hanul  tătăresc  încheia  cu  Domnitorul  Moldovei  contracte de  arendă  pentru  ca  tătarii  să  pășuneze vitele  lor  pe  terenurile  ce  li  se  rezervau, și  să  strângă  fân  pentru  ernatul  vitelor. Locuirea  vremelnică  a  tătarilor  în  Bugeag , au lăsat  niște  urme; denumiri de locuri  și  localități,  cuvinte  tătăreșți  în  vocabularul  limbii  române, cît  și  unele  obiceiuri.
                  Printre  multe  denumiri  de  localități  și  cuvinte  este:,Zaim- zeamet – denumiri  arabo-turcești,  care  reprezintă  o  categorie  socială  în  Imperiul  Otoman  și  înseamnă: - posesor  de  feudă , mare  moșie  care  aduce  un  venit  anual  de  la  20 000-100 000 de aspri  (aspri – monedă  turcească de  argint, care  circula  în  țările  romăne  prin  sec.XV-XIX.
                  Stăpînului  ținutului  tătăresc  marele  feudal,  dădea  din  suprafața  lui  de  teritoriu  o suprafață  oarecare  unor  vasali  ai  săi,  pentru  a o prelucra  cu  țăranii  iobagi,  a o exploata  în  schimbul  unor  beneficii  sau  obligații:  arendă  sau  dijmă /parte  zecimală  luată  de  stăpân.
                Acei  feudali  sau  vasalii  marelui  feudal ai  turcului,  purtau  un  nume Mehmet  Selim ,Halil  Zelim,  Zelim  Pașa, nume  care, se  mai  pomenesc  și  azi  prin  unele  părți  basarabene.
                Feuda  sau  Zaim – Zeamet  de  pe  teritoriul  actual  al  satului  Zaim  se  întindea către  Valea  Baccealiei  până  departe  spre  nordul  localității.Oamenii  de  pe  Valea  Baccealiei  se  ocupau  cu  grădinăritul  fiindcă  aveau  condiții,teren  bun,  apă  pentru  irigat .
                 Produsele  grădinilor  erau  aduse  în  Centrul administrativ  din  s.Zaim  sau  la  Căușeni – raiaua  sau  Hanatul .
                 Aceste  produse  erau  aduse  în  legături  de  textilă, în  saci  pe  spate, care  se  numeau „boccea”  de  unde  se  presupune  că  s-ar  trage  și  denumirea  de „Baccealia „ – grădină  de  zarzavat  sau  boccea.
                  Dar  să  revenim  la  satul Zaim. Mai este o versiune despre întemeerea satului. Satul  Zaim este  întemeiat  în  anul  1779 – zice  Zamfir  Arbore, pe  locul  unei  vechi  săliști  de  tătari.Aceasta ne dovedesc urmele  arheologice  care sănt  pe  vatra  satului  Zaim.
       În  urma  unor  războaie  turco-ruse,  pentru  a-și  întări  pozițiile  în  Crimeia , turcii  i-au  retras  pe  tătari  din  Bugeac, stabiliindu-i  în  Crimeia  și  prin  alte  parți. Locurile  exploatate  de  tătari  treptat, treptat ,deveneau  mai  libere.Moldovenii  care  se  găseau  pe  acele  locuri  erau  prea  puțini  ca  să  poată  lucra imensitatea de   teritoriu  liber  după  tătari. Încet  încet  tătarii  s-au  retras , iar  moldovenii  au  pus  stăpînire  pe  teritoriu.
                  Satul  Zaim  nu  a  făcut  excepție  de  la  aceste  mișcări  de  oameni. Satul  Zaim  a  început  să  se  întărească ,  să  se dezvolte.  
                   Pentru  a  se  lega  și  mai  bine  de  teritoriu  sătenii  locali, oamenii  credincioși  în  anul  1816  au  zidit  din  piatră  biserica  cu  hramul  „Sf.  Voievozi  Mihail  si  Gavriil”.
                 
               În  an.1827  s.Zaim  era  locuit  de  86  de  familii  de  țărani  romăni  și  de  3  familii  de  ucraineni. Ucrainenii  și  rușii  de  peste  Nistru, până  la  1864  se  aflau  în  stare  de  iobagi  în  slujba  marelui  feudal  rus. Si  dacă  acești  iobagi  voiau  să  scape  de  iobăgie  ei  trebuiau  să  se  răscumpere  de  la  feudalul  rus  cu  sume  mari  de  bani,  pe  care  nu  le  puteau  plăti  ușor. Iobagii  care  nu  aveau  bani  fugeau. Atunci  Basarabia  era  teritoriu  puțin  populat  și nu avea  cine  lucra  pământul,  unde  ei  se  bucurau  de  libertate. Așa  au  venit  rușii  și  ucrainenii  în  Basarabia.
               În  1827  în  s.Zaim  erau  90  de  case  și  9  bordee  în  pământ. Mai  erau  8 mori  mari  de  vînt,  165 de cai, 1045 de vite  mari  cornute, 550  de oi, 594 de priseci cu  stupi de albine, 7 terenuri de vii ,14 fântâni.
               În  1904  s.Zaim  avea  145 de case, o populație de 1550 de oameni.Erau 140 de cai, 675 de vite  mari  cornute și  390 de oi.Aceste  cifre nu pot fi exacte din  motivul  că oamenii  erau  puși  la  impozite pe averea lor și  puteau fi nedeclarate./Dicționarul  geografic,/.
               După  „Anuarul  Eparhiei,Chișinău” – pe anul 1930 tipărit  în  Chișinău, situația  se prezintă altfel. În  1930 în s.Zaim  erau  600  de  gospodării și toți  români moldoveni.În Zaim pe atuci era preot  Malahia  Mateevici, născut  în anul  1871, care a slugit  la  Zaim  de  la  data  hirotonisirii  sale și  până în anul 1940,când a fost  forțat  de autoritățile  sovietice să se pensioneze  și  biserica  închisă  și pîngărită de  răuvoitori .

La insistența câtorva creștini, Munteanu Aculina, Munteanu Condrat,Brăguță Timofte, Brăguță Anica,Tocan Eremei,Tocan Ecaterina,Tocan Teodor ,Tocan Cristina, Ciuchitu Ilii, Bobeică Filimon, Streche Artimon, Munteanu Semion, Vulpe Sîrghi Midoni Grăchina,Tocan Ilie,s.a. biserica a fost deschisă în an. 1990. Satul Zaim este unicul sat din raion,care are stema,imnul și drapelul său aprobate de Comisia Națională de Heraldică a R. Moldova,la 2 aprilie 2002,iarăși datorită stăruinței domnului, Ion Găină. Multe personalități sunt legate de satul nostru;- Vasile Cijevschi,fost memebru al Sf.Țării,scriitorii Al.Mateevici,Petru Cărare,Ion Găină,actorii Ion Ungureanu,Grigore Grigoriu,Aliona Munteanu.



                         B I B L I O G R A F I E,despre comuna Zaim


      1.Documente  privind  Istoria  României.Veacul  XVI .a.Moldova. București.

1953. vol. I. p.380.

      2.Arbore  Z.Dicționarul  geografic  al  Basarabiei . București. 1904 p. 231.
      3.Mihailovici  Paul.Fapte  trecute  și  basarabeni  uitați. 1799-1918.Chișinău.

1938 p.62.

      4.Panaitescu  S. Valurile  lui  Traian  din  Basarabia.București. 1926. p. 17.
      Buletinul  Institutului  de  cercetări  sociale  al  României.Regionala  Chișinău.

1939 . p.218.

      5.Negrescu  I. Figuri  culturale  din  trecutul  Basarabiei. Chișinău. 1926 .p.23-25.
      6.Anuarul  ,,Soces,,  al  României  Mari.Vol. II / 1923-1924 /.București.1924 p.254.
      7.Anuarul  României  pentru  comerț , industrie, meserii  și  agricultură.București.

1931-1932. p.619.

      8.Mateevici  A.Pagini  alese . 1985. p.4,23,44.
       9.Muzeul  ,,Alexei  Mateevici ,, din  Zaim .- În  cartea. Raionul  Căușeni. Carte  de  vizită. Din  colecția,, Spațiul  Spiritual  Mateevici. Chișinău,,Bons  Ofices,, 2006.p.16.
      10.Găină  Ion.Vatra  noastră /imnul  satului  Zaim /.- În  cartea. Găină  Ion. Teiul

Desculț. Chișinău, ,,Bons Ofices ,, .2003 p.71.

Muzee[modificare | modificare sursă]

Zaim este bine cunoscut în Moldova ca satul natal al lui Alexei Mateevici, un poet celebru din Basarabia și activist național. Aici a locut din 1893 până în 1897 când este înscris de părinți la școala teologică din Chișinău. La 26 martie 1988 s-a deschis casa-muzeu,,Alexsei Mateevici”cu ocazia a 100 de ani de la nașterea preotului-poet Alexei Mateevici, datorită iubitorului de neam neobositului dascăl de limbă română și scriitor, poetul Ion Găină și desigur cu contribuția materială și spirituală a conducătorului de gospodărie agricolă de pe atunci „Calea nouă „ Mihai Moraru.Au contribuit mult la deschidere și cercetătorii literari Vasile Malanețchi și Manole Neagu. Casa Mateevici este în prezent un muzeu. Adresa muzeului: Strada. Pietre vechi, nr. 4.

În Zaim se gasește și un Muzeu al spiritualității sudului Basarabiei, care include o serie de exponate despre artiști și scriitori, cu origini în sudul Basarabiei.

Muzeu etnografic

Zaimul mai are un muzeu etnografic bogat în exponate,care se găsește în incinta Bibliotecii publice

Recensământ[modificare | modificare sursă]

Conform recensământului din 2004 din Zaim are o populație de 4657, dintre care 4569 sunt români (moldoveni), 48 ruși, 24 ucraineni, 4 găgăuzi, 1 polonez, precum și alte 11 persoane cu naționalități nedeclarate.

Limba dominantă este limba română.

Legături externe[modificare | modificare sursă]