Miskolc

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Miskolc
—  Municipiu  —
Stema Miskolc
Stemă
Miskolc se află în Ungaria
{{{alt}}}
Miskolc
Poziția geografică
Coordonate: Coordonate: 48°6′15″N 20°47′29″E / 48.10417°N 20.79139°E / 48.10417; 20.7913948°6′15″N 20°47′29″E / 48.10417°N 20.79139°E / 48.10417; 20.79139

Țară Ungaria Ungaria
Județ Borsod-Abaúj-Zemplén
District Miskolc
Prima atestare documentară 1365
Oraș cameral 1909

Guvernare
 - Primar Kriza Ákos (Fidesz-KDNP) (Fidesz,02010)

Suprafață
 - Total 236,66  km²
Altitudine 131 m.d.m.

Populație (2011)[1]
 - Total 162.713 locuitori
 - Densitate 756 loc./km² 

Fus orar CET (UTC+1)
 - Ora de vară (DST) CEST (UTC+2)
Cod Poștal 3500–3549
Prefix telefonic 46

Site: Site Oficial

Miskolc (slovacă Miškovec, poloneză Miszkolc, se pronunță Mișcolț) este un oraș în nord-estul Ungariei. Este reședința comitatului Borsod-Abaúj-Zemplén și unul dintre cele 23 orașe cu statut de comitat ale țării. Orașul are o industrie grea bine dezvoltată. Cu o populație de 167.754 locuitori (2011), Miskolc este al treilea cel mai mare oraș din Ungaria (primele două sunt Budapesta și Debrețin).

Istorie[modificare | modificare sursă]

De-alungul războiul de independență din secolul XVIII împotriva Imperiului Habsburgic, Prințul Francisc Rákóczi al II-lea, conducătorul maghiarilor, și-a mutat sediul la Miskolc. Forțele imperiale au ars orașul în 1707. Patru ani mai târziu, jumătate din populația orașului a fost victima epidemiei holerice. Miskolc-ul și-a revenit rapid și a început o nouă era a prosperității. În 1724, s-a decis ca în Miskolc să se construiască primăria din Comitatul Borsod. Multe alte clădiri importante au fost construite în secolele XVIII și XIX, incluzând primăria, școli, biserici și teatre. Teatrul orașului este cunoscut ca fiiind primul din Ungaria care a fost construit din piatră, deși primul a fost cel din Cluj-Napoca, acum în România. Luându-ne după primul recensământ din țară (1786), orașul avea o populație de 14.719 locuitori.

Piața Elisabeta

Acești ani au adus prosperitate, dar epidemia holerică din 1873 și inundația din 1878 au luat multe vieți. Multe clădiri au fost distruse din cauza inundaților, dar multe alte clădiri mai mari au fost construite în locul lor. Primul Război Mondial nu a afecta orașul direct, dar mulți oameni au murit pe front. Orașul a fost ocupat de trupele cehoslovace între anii 1918 și 1919. După Tratatul de la Trianon, Ungaria a pierdut orașul Kassa (astăzi Košice, Slovacia) și Miskolc a devenit un centru regional pentru nordul Ungariei. Acesta a fost un motiv pentru greșterea enormă a orașului în anii '30 și '40. Pregătirea pentru Al Doilea Război Mondial, a făcut ca orașul să fie un centru național pentru industrie grea, s-a menținut până în 1990, la căderea comunismului. Chiar dacă Miskolc-ul a suferit mult în ultimul de război, orașul șia revenit rapid și absorbit comunele învecinate, astfel devenind al doilea oraș ca mărime din Ungaria (200.000 de locuitori).

Sport[modificare | modificare sursă]

Cel mai popular sport în Miskolc este fotbalul. Echipa orașului este Diósgyőri VTK. A câștigat campionatul în 1979 și Cupa Ungariei în 1977 și 1980. Stadionul Diósgyőri are o capacitate de 26.000 de locuri, dar este într-o stare proastă, așa că autoritățile orașului au decis să construiască un stadion nou de 15.000 de locuri. Orașul are de asemenea o echipă foarte bună de hochei, Miskolci JJSE. Ea joacă în prima divizie maghiară și au o sală 1.500 de locuri, deschisă în 2006. Alt sport foarte popular în Miskloc este baschetul. Echipa DKSK Miskolc MIS a câștigat de două ori Cupa Ungariei.

Turism[modificare | modificare sursă]

  • Un festival internațional de operă se ține anual.
  • În masivul Bükk există numeroase posibilități de drumeții, cu marcaje excelente.
  • Stațiunea de vacanță Miskolc-Lillafüred.

Demografie[modificare | modificare sursă]



Circle frame.svg

Componența etnică a municipiului Miskolc

     Maghiari (94.02%)

     Romi (3.6%)

     Necunoscut (0.87%)

     Alții (1.51%)


Circle frame.svg

Componența confesională a municipiului Miskolc

     Romano-catolici (30.21%)

     Fără religie (17.39%)

     Reformați (15.74%)

     Greco-catolici (4.04%)

     Atei (1.62%)

     Necunoscută (29.93%)

     Alte religii (2.59%)

Conform recensământului din 2011, orașul Miskolc avea 162.713 locuitori. Din punct de vedere etnic, majoritatea locuitorilor (94,02%) erau maghiari, cu o minoritate de romi (3,6%). Apartenența etnică nu este cunoscută în cazul a 0,87% din locuitori.[2] Nu există o religie majoritară, locuitorii fiind romano-catolici (30,21%), persoane fără religie (17,39%), reformați (15,74%), greco-catolici (4,04%) și atei (1,62%). Pentru 29,93% din locuitori nu este cunoscută apartenența confesională.[3]

Geografie[modificare | modificare sursă]

Orașul ocupă un loc central între diferitele regiuni geografice: la est de masivul Bükk, în valea râurilor Sajó, Hejő și Szinva. Orașul Miskolc ocupă o suprafață totală de 236,68 km². Declivitatea este progresivă, diferența de nivel între punctul cel mai înalt și punctul cel mai jos al orașului este de circa 800 metri.

Date climatice pentru Miskolc
Luna Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct Nov Dec Anual
Maximele medii °C (°F) −3
(26,6)
−2.7
(27,1)
10.1
(50,2)
16.7
(62,1)
21.6
(70,9)
24.5
(76,1)
26.5
(79,7)
25.9
(78,6)
22.0
(71,6)
15.8
(60,4)
7.4
(45,3)
−1.9
(28,6)
14
(56.44)
Minima medie °C (°F) −10.3
(13,5)
−4.9
(23,2)
−0.6
(30,9)
4.3
(39,7)
9.0
(48,2)
12.3
(54,1)
13.6
(56,5)
13.0
(55,4)
9.5
(49,1)
4.5
(40,1)
0.4
(32,7)
−6.7
(19,9)

(38.62)
Precipitații mm (inches) 27
(1.06)
28
(1.1)
32
(1.26)
40
(1.57)
65
(2.56)
83
(3.27)
60
(2.36)
65
(2.56)
41
(1.61)
34
(1.34)
43
(1.69)
36
(1.42)
554
(21,81)
Nr. de zile cu precipitații 5 6 6 7 9 10 8 7 5 5 7 6 81
Ore de soare 40.3 70.0 127.1 177.0 223.2 225.0 254.2 235.6 180.0 142.6 54.0 37.2 1.766,2
Sursă: HKO

Transporturi[modificare | modificare sursă]

Tramvaiul în Miskolc

Orașul este dotat cu două linii de tramvai, prima linie de tramvai fiind inaugurată la 10 iulie 1897. Orașul Miskolc era al treilea oraș din Ungaria dotat cu tramvai. În oraș există 45 de linii de autobuze. Prima linie de autobuze din oraș a fost inaugurată pe 8 iunie 1903, orașul Miskolc fiind cel dintâi oraș din Ungaria dotat cu o linie de autobuze. Azi, transportul cu autobuzul în oraș este unul dintre cele mai bune. Orașul are două stații de cale ferată: Tiszai și Gömöri, precum și un mic aeroport pentru aviația sportivă.

Personalități[modificare | modificare sursă]

Galerie[modificare | modificare sursă]

Orașe înfrățite[modificare | modificare sursă]

Referințe[modificare | modificare sursă]

Surse bibliografice[modificare | modificare sursă]

  • Paul Lazăr Tonciulescu, Cronica Notarului Anonymus - Faptele Ungurilor, Editura Miracol, București, 1996. ISBN 973-9182-34-8
  • În cea mai mare parte, articolul este o traducere și adaptare a textului articolului, cu același nume, de pe Wikipédia, Encyclopédie libre, în limba franceză, precum și al textului în limba engleză de pe Wikipedia, The Free Encyclopedia.

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Miskolc