Scandiu
Scandiul (simbol Sc) este primul metal tranzițional din sistemul periodic de culoare alb-gălbuie ce formează o multitudine de culori în timp ce se oxidează. A fost descoperit de către Lars Nilson(1840-1899), student al lui Berzelius, în 1876. El a explicat că numele provine de la faptul că elementul face parte din acele minerale care se găsesc doar în Peninsula Scandinavă. Se obține din minereuri, și are diferite utilizări.
Istoric[modificare | modificare sursă]
Structură atomică[modificare | modificare sursă]
Elementul scandiu conține 21 de protoni și de electroni. Se cunosc 24 de izotopi de scandiu, dar singurul izotop stabil este Sc45.
Izotopi[modificare | modificare sursă]
Proprietăți[modificare | modificare sursă]
Proprietăți fizice[modificare | modificare sursă]
Scandiul este un metal moale, cu un aspect argintiu. Ca stare de agregare, scandiul se găsește în formă solidă, având punctele de topire și de fierbere peste 1500° Celsius. Cristalele de scandiu au structura cristalină hexagonală. Așchii de scandiu se aprind în aer cu o flacără galbenă strălucitoare pentru a forma oxid de scandiu (III).[1]
Proprietăți chimice[modificare | modificare sursă]
Deși scandiul se află în prima coloană a metalelor tranziționale, el face parte din grupa 3B (a 3-a secundară) a Sistemului Periodic.
Scandiul are valența 3 cu plus.Se dezvoltă o distribuție ușor gălbuie sau roz atunci când este oxidat de aer.Este sensibil la intemperii și se dizolvă încet în cei mai mulți acizi diluați.El nu reacționează cu un amestec 1:1 de acid azotic (HNO3) și nici cu un amestec de 48% acid fluorhidric (HF), posibil datorită formării unui strat pasiv impermeabil.
Compuși[modificare | modificare sursă]
Răspândire[modificare | modificare sursă]
Producere[modificare | modificare sursă]
Preparare în laborator[modificare | modificare sursă]
Producere la scară industrială[modificare | modificare sursă]
Utilizări[modificare | modificare sursă]
Scandiul folosește la televizoare color, lămpi fluorescente, economice sau cu gaz. O altă utilizare este pentru producerea de catalizatori și pentru producerea sticlei.
Rolul elementului în biologie[modificare | modificare sursă]
Măsuri de protecție chimică[modificare | modificare sursă]
Scandiul este periculos doar în cazul în care este inhalat împreună cu aerul sau gazul; acest lucru poate duce la embolii la plămâni, dar poate fi și o mare amenințare pentru ficat.
Note[modificare | modificare sursă]
Vezi și[modificare | modificare sursă]
Legături externe[modificare | modificare sursă]
Referințe[modificare | modificare sursă]
Bibliografie[modificare | modificare sursă]
- Constantin D. Albu, Maria Brezeanu, Mică enciclopedie de chimie, Editura Enciclopedică Romănă, 1974, p 428
|