Rubidiu

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
{{{float_caption}}}
Harta Stat
Wide Periodic Table.svg
Kripton - Rubidiu - Stronțiu
Proprietăți generale
Nume, Simbol, Număr atomic Rubidiu, Rb, 37
Serie chimică Metal alcalin
Grupa, Perioada, Bloc 1, 5, s
Densitate, 1,532 g/cm³,
Culoare alb/argintiu
Proprietăți atomice
Masa atomică 85.4678 uam
Rază atomică  ??? pm
Rază covalentă  ??? pm
Rază van der Waals  ???pm
Configurație electronică  ??? e- pe nivel de energie 1,
Număr de oxidare  ???
Electronegativitate  ???
Structură cristalină Cubică
Proprietăți fizice
Stare de agregare solid
Punct de topire 39.31 °C (312.46 °K, 102.76 °F)
Punct de fierbere 688 °C (961 °K, 1270 °F)
Punct critic  ???
Energie de combinare  ??? KJ/mol
Energie de vaporizare  ??? KJ/mol
Capacitate calorică  ??? J/(mol*J)
Presiune de vapori  ??? 1 Pa (la 473 K)
Viteza sunetului  ??? m/s
Diverse
Conductibilitate termică  ??? W/(m*K)
Rezistivitate electrică  ??? nQ*m
Primul potențial de ionizare  ??? KJ/mol
Al doilea potențial de ionizare  ??? KJ/mol

Rubidiul este un element chimic notat cu simbolul Rb și care are numărul atomic 37. Rubidiul este un metal alcalin moale, de culoare alb-argintie; în stare elementară este foarte reactiv, cu proprietăți similare altor metale alcaline, precum oxidarea rapidă în aer. Rubidiul natural este un amestec izotopic: 85Rb, singurul izotop stabil, cu o concentrație de 72%. Restul procentelor, de 28% reprezintă izotopul radioactiv 87Rb ce are timpul de înjumătățire de 49 miliarde de ani - mai mult de 3 ori vârsta estimată a Universului.

Chimiștii germani Robert Bunsen și Gustav Kirchhoff descoperă rubidiul in 1861 datorită metodei spectroscopiei atomice.

Compușii rubidiului au diverse aplicații chimice și electronice. Rubidiul metalic este vaporizat ușor, având un spectru de absorbție bun și fiind utilizat în manipularea atomilor prin laser.

Acest metal nu este cunoscut ca având o funcție vitală pentru organisemele vii. Cu toate acestea, a fost observat faptul că rubidiul ionic este asimilat de organisme similar ionului de potasiu, fiind asimilat activ de către celulele vegetale și animale datorită încărcăturii similare.

Istoric[modificare | modificare sursă]

Structură atomică[modificare | modificare sursă]

Izotopi[modificare | modificare sursă]

Proprietăți[modificare | modificare sursă]

Proprietăți fizice[modificare | modificare sursă]

Proprietăți chimice[modificare | modificare sursă]

În oxigen rubidiul arde formînd superperoxid:

4Rb + O2 = 2Rb2O

La temperaturi obișnuite sau la o mică încălzire rubidiul reacționează cu azotul, siliciul, sulful, halogenii și alte nemetale:

6Rb + N2 = 2Rb3N
2Rb + H2 = 2RbH
2Rb + Cl2 = 2RbCl (se autoinflamează)

Rubidiul reacționează intens cu acizii minerali:

2Rb + 2HBr = 2RbBr + H2

Intens reacționează cu apa. Hidrogenul, care se degajă se autoinflamează:

2Rb + 2H2O = 2RbOH + H2

Rubidiul se dizolvă în amoniac lichid:

2Rb + NH3 = Rb2NH + H2
Rubidiu

Oxidul de rubidiu este un oxid bazic. El poate fi primit pe cale indirectă:

RbO2 + 3Rb = 2Rb2O

El reacționează intens cu acizii, oxizii acizi și amfoteri:

Rb2O + H2O = 2RbOH
Rb2O + H2SO4 = Rb2SO4 + H2O

Hidroxidul de rubidiu este o bază puternică, bine solubilă în apă. El reacționează cu oxizii acizi și amfoteri, acizii, sărurile metalelor grele și de amoniu, cu unele nemetale și a.

6RbOH + 3Br2 = 5RbBr + RbBrO3 + 3H2O (RbOH fierbinte)
2RbOH + CO2 = Rb2CO3 + H2O
3RbOH + Cr(OH)3= Rb3[Cr(OH)6]
2RbOH + ZnO = Rb2ZnO2 + H2O (la topire)
2RbOH + (NH4)2CO3 = Rb2CO3 + 2NH3 + 2H2O
3RbOH + FeCl3 = Fe(OH)3 + 3RbCl


Sărurile de rubidiu sunt substanțe stabile, ionice, bine solubile în apă. În soluțiile apoase ele disociază complet. Ionul de rubidiu nu hidrolizează. Cu toate acestea, unii compuși ai rubidiului totuși hidrolizează în apă. Acestea sînt sărurile acizilor slabi, hidrura de rubidiu, superperoxidul de rubidiu, nitrura, fosfura și a.:

RbH + H2O = RbOH + H2
Rb3N + 3H2O = 3RbOH + NH3
2RbO2 + 2H2O = 2RbOH + H2O2 + O2

Ionul de rubidiu nu formează anioni complecși.

Compușii elementului[modificare | modificare sursă]

Compuși organici[modificare | modificare sursă]

Răspândire[modificare | modificare sursă]

Producere[modificare | modificare sursă]

Preparare în laborator[modificare | modificare sursă]

Producere la scară industrială[modificare | modificare sursă]

Utilizare[modificare | modificare sursă]

Medicină[modificare | modificare sursă]

Alte aplicații[modificare | modificare sursă]

Rolul elementului în biologie[modificare | modificare sursă]

Măsuri de protecție chimică[modificare | modificare sursă]

Toxicitate[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]