Technețiu

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Technețiu
Electron shell 043 technetium.png
MolibdenTechnețiuRuteniu
Mangan
   

43
Tc
 
               
               
                                   
                                   
                                                               
                                                               
Tc
Reniu
Tabelul completTabelul extins
Informații generale
Nume, Simbol, Număr Technețiu, Tc, 43
Serie chimică metale de tranziție
Grupă, Perioadă, Bloc 7, 5, d
Densitate 11,49 kg/m³
Culoare cenușiu strălucitor
Număr CAS 7440-26-8
Număr EINECS
Proprietăți atomice
Masă atomică u
Rază atomică pm
Rază de covalență pm
Rază van der Waals pm
Configurație electronică [Kr] 4d5 5s2
Electroni pe nivelul de energie 2, 8, 18, 13, 2
Număr de oxidare 7, 6, 5, 4, 3, 2, 1, -1, -3
Oxid
Structură cristalină hexagonal
Proprietăți fizice
Fază ordinară solid
Punct de topire 2157 °C 2430 K
Punct de fierbere 4265 °C 4538 K
Energie de fuziune 33,29 kJ/mol
Energie de evaporare kJ/mol
Temperatură critică  K
Presiune critică  Pa
Volum molar m³/kmol
Presiune de vapori 2727
Viteza sunetului m/s la 20 °C
Forță magnetică
Informații diverse
Electronegativitate (Pauling) 1,9
Căldură specifică J/(kg·K)
Conductivitate electrică S/m
Conductivitate termică 50,6 W/(m·K)
Prima energie de ionizare 702 kJ/mol
A 2-a energie de ionizare 1470 kJ/mol
A 3-a energie de ionizare 2850 kJ/mol
A 4-a energie de ionizare {{{potențial_de_ionizare_4}}} kJ/mol
A 5-a energie de ionizare {{{potențial_de_ionizare_5}}} kJ/mol
A 6-a energie de ionizare {{{potențial_de_ionizare_6}}} kJ/mol
A 7-a energie de ionizare {{{potențial_de_ionizare_7}}} kJ/mol
A 8-a energie de ionizare {{{potențial_de_ionizare_8}}} kJ/mol
A 9-a energie de ionizare {{{potențial_de_ionizare_9}}} kJ/mol
A 10-a energie de ionizare {{{potențial_de_ionizare_10}}} kJ/mol
Cei mai stabili izotopi
Simbol AN T1/2 MD Ed PD
MeV
95Tc sintetic 61 zile - 95Mo stabil cu 43 neutroni
96Tc sintetic 4,3 zile 96Mo stabil cu 43 neutroni
Precauții
NFPA 704
Unitățile SI și condiții de temperatură și presiune normale dacă nu s-a specificat altfel.

Technețiul (pronunțat tehnețiu[1][2] și uneori scris astfel) este elementul chimic cu numărul atomic 43 și simbolul Tc. Este un metal de tranziție radioactiv, cel mai ușor element fără izotopi stabili. Pe Pămînt se găsește în cantități extrem de mici, în zăcămintele de uraniu sau molibden; pentru aplicații medicale și științifice technețiul este produs pe cale artificială. Proprietățile technețiului sînt intermediare între cele ale manganului și reniului, și au fost prezise în bună măsură de Dmitri Mendeleev înainte de descoperire.

Technețiul a fost descoperit de Carlo Perrier și Emilio Segrè în 1936, în filme de molibden care deveniseră radioactive după utilizarea ca piese într-un ciclotron. A fost primul element chimic produs artificial, motiv pentru care în 1947 i-a fost dat numele technețiu (în greacă τεχνητός înseamnă „artificial”). Majoritatea technețiului produs pe pămînt este un rezultat al fisiunii uraniului-235 în reactoarele nucleare.

Anhidrida acidului pertechnetic este heptaoxidul de ditechnețiu, Tc2O7.

Caracteristici[modificare | modificare sursă]

  • Masa atomică: 98,9063 g/mol
  • Densitatea la 20 °C: 11,49 g/cm³
  • Punctul de topire: 2172 °C
  • Punctul de fierbere: 5030 °C

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Dicționare ale limbii române, technețiu
  2. ^ Mioara Avram, Ortografie pentru toți, Editura Litera Internațional, București-Chișinău, 2002, p. 56: „În mod excepțional se scrie ch și se citește [h] în termenul internațional de fizică technețiu [...].”

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]