Platină

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Platină
Platinum crystals.jpg
IridiuPlatinăAur
Pd
   
 
78
Pt
 
               
               
                                   
                                   
                                                               
                                                               
Pt
Ds
Tabelul completTabelul extins
Informații generale
Nume, Simbol, Număr Platină, Pt, 78
Serie chimică  ?
Grupă, Perioadă, Bloc  ?, ?, ?
Densitate  ? kg/m³
Culoare  ?
Număr CAS 7440-06-4[1]
Număr EINECS
Proprietăți atomice
Masă atomică u
Rază atomică pm
Rază de covalență pm
Rază van der Waals pm
Configurație electronică
Electroni pe nivelul de energie
Număr de oxidare
Oxid
Structură cristalină
Proprietăți fizice
Fază ordinară
Punct de topire  K
Punct de fierbere  K
Energie de fuziune kJ/mol
Energie de evaporare kJ/mol
Temperatură critică  K
Presiune critică  Pa
Volum molar m³/kmol
Presiune de vapori
Viteza sunetului m/s la 20 °C
Forță magnetică
Informații diverse
Electronegativitate (Pauling)
Căldură specifică J/(kg·K)
Conductivitate electrică S/m
Conductivitate termică W/(m·K)
Prima energie de ionizare {{{potențial_de_ionizare_1}}} kJ/mol
A 2-a energie de ionizare {{{potențial_de_ionizare_2}}} kJ/mol
A 3-a energie de ionizare {{{potențial_de_ionizare_3}}} kJ/mol
A 4-a energie de ionizare {{{potențial_de_ionizare_4}}} kJ/mol
A 5-a energie de ionizare {{{potențial_de_ionizare_5}}} kJ/mol
A 6-a energie de ionizare {{{potențial_de_ionizare_6}}} kJ/mol
A 7-a energie de ionizare {{{potențial_de_ionizare_7}}} kJ/mol
A 8-a energie de ionizare {{{potențial_de_ionizare_8}}} kJ/mol
A 9-a energie de ionizare {{{potențial_de_ionizare_9}}} kJ/mol
A 10-a energie de ionizare {{{potențial_de_ionizare_10}}} kJ/mol
Precauții
NFPA 704
Unitățile SI și condiții de temperatură și presiune normale dacă nu s-a specificat altfel.

Platina este un element chimic din grupa metalelor platinice, aflat în poziția 78 în tabelul periodic al elementelor.

Platina este un element ce face parte din grupa metalelor platinice împreună cu paladiu (unul din cele mai scumpe metale, fiind de aproximativ 1,5 ori mai scump decât aurul). Plutoniul este bineînțeles mult mai scump, dar nu poate fi cumpărat pe piața liberă.

Este un metal tranzițional, dur, maleabil, ductil și prețios, de culoare gri-alb. Platina este un metal nobil rezistent la coroziune, și se găsește adesea asociat cu unele minereuri de cupru, de argint sau de nichel, și mai rar sub formă de depozite native (de exemplu, în Africa de Sud). Este folosit în confecționarea bijuteriilor, în echipamente de laborator, în medicina dentară și pentru realizarea protezelor dentare în aliaj cu aurul, pentru realizarea unor contacte electrice și mai ales în catalizatoarele autovehiculelor.

Etimologie[modificare | modificare sursă]

Platina era folosită în America precolumbiană, iar primele referințe europene privitoare la acest metal au apărut în 1557, în scrierile umanistului Jules César Scaliger (1484-1558), care l-a descris ca fiind un metal misterios provenind din minele situate între Darién (Panama) și Mexic.

Spaniolii au denumit acest metal platina, adică: „argint mic”, când l-au descoperit în Columbia; în spaniolă plata: „argint”. Spaniolii îl considerau drept o impuritate a argintului și îl treceau drept rebut.

Caracteristici[modificare | modificare sursă]

  • metal maleabil și ductil, bun conducător termic și electric;
  • nu este atacat de acidul azotic HNO3 la rece și de acidul clorhidric HCl doar de apă regală (o combinație de două părți acid azotic și o parte acid clorhidric) și de acidul sulfuric H2SO4 la cald;
  • Platina este ultimul metal pretios descoperit de catre om dar nu si cel din urma folosit, tinand cont de faptul ca vechii egipteni si indienii precolumbieni isi confectionau bijuterii din granule de platina imbinate cu aur. Englezii au socotit insa extragerea platinei o irosire de timp.

Abia în secolul trecut au fost descoperite calitățile platinei, după ce s-a reușit topirea ei la 1770 de grade Celsius. Platina este cotată, în prezent, la fel cu aurul, dar avantajele ei sunt superioare, acesta putând rezista mii de ani fără să se degradeze sau uzeze. Din acest motiv, platina a început să fie folosită pe scară largă în bijuterie, ajungând să fie mult mai apreciată decât celelalte metale nobile.

Compuși[modificare | modificare sursă]

Oxizi[modificare | modificare sursă]

Se presupune că ar exista oxizi ai platinei dar nu au fost caracterizați prin metode analitice.

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • L. Kekedy Senzori electrochimici metalici și ionselectivi, Editura Academiei RSR, 1987, p 28-32
  • D. Marian, Metale de înaltă puritate, Editura Tehnică, 1988
  • O. Bizerea Spiridon, Metale tranzitionale de tip d și compușii lor, Editura Politehnica, 2005

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Vezi și[modificare | modificare sursă]

  1. ^ http://www.cdc.gov/niosh/npg/npgd0519.html  Missing or empty |title= (ajutor)