Kripton

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Kripton
Krypton discharge tube.jpg
Tub cu kripton
Krypton Spectrum.jpg
Liniile spectrale ale kriptonului
BromKriptonRubidiu
Ar
   
 
36
Kr
 
               
               
                                   
                                   
                                                               
                                                               
Kr
Xe
Tabelul completTabelul extins
Informații generale
Nume, Simbol, Număr Kripton, Kr, 36
Serie chimică gazelor nobile
Grupă, Perioadă, Bloc 18, 4, p
Densitate 3.749 kg/m³
Culoare  ?
Număr CAS 7439-90-9
Număr EINECS
Proprietăți atomice
Masă atomică 83,798 u
Rază atomică (88) pm
Rază de covalență 116±
Rază van der Waals pm
Configurație electronică [Ar] 3d10 4s24p6
2, 8, 18, 8
Electroni pe nivelul de energie
Număr de oxidare
Oxid
Structură cristalină
Proprietăți fizice
Fază ordinară
Punct de topire -157,36 °C, 115,79 K
Punct de fierbere -153,22 °C, 119,93 K
Energie de fuziune kJ/mol
Energie de evaporare kJ/mol
Temperatură critică  K
Presiune critică  Pa
Volum molar m³/kmol
Presiune de vapori
Viteza sunetului 212 m/s la 20 °C
Forță magnetică
Informații diverse
Electronegativitate (Pauling)
Căldură specifică J/(kg·K)
Conductivitate electrică S/m
Conductivitate termică W/(m·K)
Prima energie de ionizare 1350,8 kJ/mol
A 2-a energie de ionizare 2350,4 kJ/mol
A 3-a energie de ionizare 3565 kJ/mol
A 4-a energie de ionizare {{{potențial_de_ionizare_4}}} kJ/mol
A 5-a energie de ionizare {{{potențial_de_ionizare_5}}} kJ/mol
A 6-a energie de ionizare {{{potențial_de_ionizare_6}}} kJ/mol
A 7-a energie de ionizare {{{potențial_de_ionizare_7}}} kJ/mol
A 8-a energie de ionizare {{{potențial_de_ionizare_8}}} kJ/mol
A 9-a energie de ionizare {{{potențial_de_ionizare_9}}} kJ/mol
A 10-a energie de ionizare {{{potențial_de_ionizare_10}}} kJ/mol
Precauții
NFPA 704
Unitățile SI și condiții de temperatură și presiune normale dacă nu s-a specificat altfel.

Kriptonul (simbol - Kr) este un element chimic monoatomic din grupa gazelor nobile, perioada a 4-a, care ocupă poziția 36 în tabelul periodic al elementelor. Este un element nereactiv, ca și celelalte gaze nobile, formând un singur compus cunoscut, Fluorura de kripton (KrF2). Este un gaz rar, existând în atmosferă, o parte la 670 000. Se obține din distilarea fracționată a aerului lichid, și în stare pură este inodor și incolor. Este ultilizat la tuburile fluorescente și la lumina stroboscopică, în aeroporturi, precum și la lămpile aparatelor foto sau la lasere.

Istoric[modificare | modificare sursă]

Sir William Ramsay, omul care a descoperit Kriptonul

Kryptonul a fost descoperit în anul 1898 în Marea Britanie de Sir William Ramsay, un chimist scoțian și Morris Travers, un chimist englez, în reziduul rămas după evaporarea aproape a tuturor componentelor aerului lichid. Neonul a fost descoperit printr-o procedură similară de aceeași oameni doar peste câteva săptămâini.[1] William Ramsay a fost distins cu Premiul Nobel pentru Chimie în anul 1904 pentru descoperirea unei serii de gaze nobile, inclusiv kriptonul.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ William Ramsay, Morris W. Travers (1898). „On a New Constituent of Atmospheric Air”. Proceedings of the Royal Society of London 63 (1): 405–408. doi:10.1098/rspl.1898.0051. 

Legături externe[modificare | modificare sursă]