Neon

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Neon
FluorNeonSodiu
He
  Cubic-face-centered.svg

10
Ne
 
               
               
                                   
                                   
                                                               
                                                               
Ne
Ar
Tabelul completTabelul extins
Informații generale
Nume, Simbol, Număr Neon, Ne, 10
Serie chimică gaze nobile
Grupă, Perioadă, Bloc 18, 2, p
Densitate 0,8999 kg/m³
Culoare incolor
Număr CAS 7440-01-9
Număr EINECS 231-110-9
Proprietăți atomice
Masă atomică 20,1797 u
Rază atomică  ? (38) pm
Rază de covalență 69 pm
Rază van der Waals 154 pm
Configurație electronică [He] 2s2 2p6
Electroni pe nivelul de energie 2, 8
Număr de oxidare 0
Oxid necunoscut
Structură cristalină cubică cu fețe centrate
Proprietăți fizice
Fază ordinară gaz
Punct de topire -248,6 °C ; 24,56 K
Punct de fierbere -246,1 °C ; 27,07 K
Energie de fuziune 0,3317 kJ/mol
Energie de evaporare 1,7326 kJ/mol
Temperatură critică  K
Presiune critică  Pa
Volum molar 13,23×10-3 m³/kmol
Presiune de vapori
Viteza sunetului 936 m/s la 20 °C
Forță magnetică
Informații diverse
Electronegativitate (Pauling)
Căldură specifică 1028 J/(kg·K)
Conductivitate electrică S/m
Conductivitate termică 0,0493 W/(m·K)
Primul potențial de ionizare 2080,7 kJ/mol
Al 2-lea potențial de ionizare 3952,3 kJ/mol
Al 3-lea potențial de ionizare 6122 kJ/mol
Al 4-lea potențial de ionizare 9371 kJ/mol
Al 5-lea potențial de ionizare 12.177 kJ/mol
Al 6-lea potențial de ionizare 15.238 kJ/mol
Al 7-lea potențial de ionizare 19.999 kJ/mol
Al 8-lea potențial de ionizare 23.069,5 kJ/mol
Al 9-lea potențial de ionizare {{{potențial_de_ionizare_9}}} kJ/mol
Al 10-lea potențial de ionizare {{{potențial_de_ionizare_10}}} kJ/mol
Cei mai stabili izotopi
Simbol AN T1/2 MD Ed PD
MeV
20Ne 90,48 % stabil cu 10 neutroni
21Ne 0,27% stabil cu 11 neutroni
22Ne 9,25 % stabil cu 12 neutroni
Precauții
NFPA 704
Unitățile SI și condiții de temperatură și presiune normale dacă nu s-a specificat altfel.

Neonul un element chimic cu simbolul Ne și numărul atomic 10. Este un gaz nobil, situat în grupa a 18 a tabelului periodic.

Spectru

Istorie[modificare | modificare sursă]

Neonul(din grecească νέον) a fost descoperit în anul 1898 de către chimistul scoțian Sir William Ramsay în colaborare cu chimistul englez Morris W. Travers. Neonul a fost descoperit când Ramsay a răcit o mostră de atmosferă până a devenit lichidă, apoi a încălzit lichidul și a colectat gazele obținute(kripton, xenon și neon).

Caracteristici[modificare | modificare sursă]

Neonul este al doilea cel mai ușor gaz nobil. Strălucește roșu-oranj într-un tub de descărcare vidat. Conform studiilor recente, neonul este cel mai puțin reactiv gaz nobil deci și cel mai puțin reactiv dintre toate elementele. Are de peste 40 de ori capacitatea refrigerentă a heliului lichid și de trei ori cea a hidrogenului lichid. În majoritatea aplicațiilor este un refrigerent mai ieftin decât heliul.

Plasma de neon are cea mai intensă descărcare luminoasă la tensiuni electrice normale dintre toate gazele nobile. Culoarea medie pentru ochiul uman este roșu-oranj datorită multelor linii din spectrul său; de asemenea conține o puternică linie verde ascunsă, vizibilă doar dacă componentele vizuale sunt dispersate de către un spectroscop.

Apariție[modificare | modificare sursă]

Neonul este de fapt al cincilea element din univers după masă, în fața lui aflându-se hidrogenul, heliul, oxigenul și carbonul. Este relativ rar pe Pământ datorită masei scăzute și datorită caracterului inert, ambele proprietăți împiedicându-l să rămână în atmosferă(în atmosferă se găsește la raportul de 1 la 65.000 după volum sau 1 la 83.000 după masă).

Neonul este monoatomic, făcându-l mai ușor decât oxigenul și azotul diatomice.

Aplicații[modificare | modificare sursă]

Neonul este des folosit în tuburi luminoase care produc lumina roșie-oranj. Deși li se zice "tuburi cu neon" celelalte culori se obțin cu ajutorul celorlalte gaze nobile. Neonul este de asemenea folosit în tuburi vidate, indicatoare de înaltă tensiune, tuburi de televizoare și lasere heliu-neon. Neonul lichid este folosit comercial pe post de refrigerent criogenic în aplicații care nu necesită heliu lichid.

Compuși[modificare | modificare sursă]

Neonul este primul gaz nobil deci teoretic și cel mai inert. Niciun compus adevărat incluzând compuși neutri ai neonului nu este cunoscut. Oricum, ionii Ne+, (NeAr)+, (NeH)+ și (HeNe)+ au fost observați în studii optice și cu spectrometrul de masă.

Legături externe[modificare | modificare sursă]