Rîșcani

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
(Redirecționat de la Râșcani)
Salt la: Navigare, căutare
Pentru alte sensuri, vedeți Rîșcani (dezambiguizare).
Rîșcani
—  Oraș  —
Rîșcani
Rîșcani
Rîșcani se află în Rîșcani
Rîșcani
Rîșcani
Rîșcani (Rîșcani)
Orașul pe harta Republicii Moldova
Rîșcani se află în Rîșcani
Rîșcani
Rîșcani
Rîșcani (Rîșcani)
Orașul pe harta raionului Rîșcani
Coordonate: Coordonate: 47°57′36″N 27°34′12″E / 47.96000°N 27.57000°E / 47.96000; 27.5700047°57′36″N 27°34′12″E / 47.96000°N 27.57000°E / 47.96000; 27.57000

Țară  Republica Moldova
Raion Rîșcani
Atestare 1602
Numit după Gheorghe Râșcanu

Localități componente Balanul Nou, Rămăzan

Guvernare
 - Primar Victor Bogatico (PN[1], 2015)

Suprafață
 - Total 5,83 km²

Populație (2014)[2]
 - Total 9.259 locuitori

Cod poștal 5600
Prefix telefonic 256

Localități înfrățite
 - Năvodari România

Prezență online
GeoNames Modificați la Wikidata

Harta orașului
Harta orașului

Rîșcani este un oraș în Republica Moldova, reședința Raionului Rîșcani. Toponimul localității Rîșcani vine de la numele boierului Gheorghe (Egor) Râșcanu[3] care din bani proprii a finanțat mai multe edificii din oraș.[4]

Geografie[modificare | modificare sursă]

Orașul Râșcani e situat pe râulețul Copăceanca, afluentul râului Răut, la 166 km de capitala Republicii Moldova – Chișinău, la 22 km de calea ferată Drochia și la 45 km de municipiul Bălți.

Resurse naturale[modificare | modificare sursă]

Resursele acvatice ale orașului sunt formate de lacul din oraș, trei izvoare și 322 fântâni. Spațiile verzi ale orașului constituie 23,5 ha și sunt formate din parcuri și scuaruri, precum și o mulțime de coniferi și copaci decorativi. Zona verde a orașului cuprinde peste 50 de specii de copaci aduși din subtropicele Crimeei și amplasați în Parcul colegiului agroindustrial, parcul „Zona Verde”, etc.

Istorie[modificare | modificare sursă]

O veche legendă ne povestește că pe timpul domniei lui Ieremia Movilă, pe când pământul Moldovei era trecut prin foc și sabie de hoardele otomane, un biet moldovean, gonit de cruzimea turcilor, împreună cu numeroasa-i familie a luat drumul pribegiei, căutând un loc liniștit pentru viață. Soarta i-a adus într-un amurg de seară la un izvor cu apă limpede și rece, ce-și alina apele la poalele a trei copaci nemaipomenit de viguroși. Murmurul izvorului, freamătul copacilor, liniștea din jur le-a îngânat cântecul de leagăn. Bietului om i s-a arătat în vis un înger ce-i spunse să se așeze cu traiul aici. Roata vremii se rotea, firul istoriei se depăna, aducând cu sine noi familii aici, astfel dând naștere localității Copăceni, denumirea căreia vine de la cei trei copaci seculari (azi cel mai mare cartier din oras). Către anul 1779 în procesul congruenței a trei localități apropiate: Copăceni, Ivanușca și Nigoreni s-au conturat hotarele noii localități ce va purta denumirea de Râșcani.

Către anul 1856 localitatea prosperă și pentru a valorifica în continuare pământurile la periferia moșiei sunt împroprietăriți cu pământ coloniști germani. Tot în această perioadă pe malul stâng al râulețul Copăceanca este construită o biserică din lemn, apoi în 1858 din banii boierului Gheorghe (Egor) Râșcanu a fost construită din piatră biserica Adormirea Maicii Domnului. Către sfârșitul sec. 19, tot grație boierului Gheorghe (Egor) Râșcanu, după cum menționează editorialul alolingv „Sbornic Besarabscogo zemstva”, în anul 1868 la 15 mai este construită o stație poștală, cu un an mai târziu în octombrie este construită o școală publică pentru băieți. În anul 1871 prin susținerea financiară a lui Gheorghe (Egor) Râșcanu și inițiativa medicului de zemstvă Clinovschi este instituit un spital cu 20 de paturi, iar în 1874 a fost deschisă și o școală dumnicală de meserii. În anul 1886 este începută construcția clădirii gimnaziului „M. Eminescu” din localitate după proiectul unui arhitect din Sankt-Petersburg. Gimnaziul a fost deschis la 1 iulie 1913. Astăzi în această clădire își are sediul Liceul teoretic „L. Damian”.

La începutul secolului XX era centrul volostei cu același nume. În 1902 avea 305 case, cu o populație de 1925 suflete; 630 vite mari cornute și 130 cai; o biserică cu hramul Sf. Mihail; școală elementară bisericească, unde se învață rusește; o școală de meserii: un spital pentru bolnavi. Țăranii posedau pământ de împroprietărire 770 desetine. Proprietarul satului, d. E. Râșcan-Derojinski, posedă aci, la Răcăria și Nagoreni, peste 6860 desetine pământ.[5]

Pe parcursul anilor 60-70 se constituie un șir de întreprinderi industriale: fabrica de brânzeturi, combinatul de panificație, fabrica de uleiuri eterice, fabrica de confecții, stație avicolă de incubație, punct de colectare a tutunului. La Râșcani funcționau 5 organizații de construcții, coloana de transport auto ATB-17, coloana itercolhoznică de transporturi auto „Colhoztrans”, asociația raională „Moldplodovoșiprom”, tipografie etc. În 1975 producția de marfă a constituit 4,8 milioane ruble, beneficiul - 1,1 mln ruble; producția globală - 3,0 mln. ruble, inclusiv, culturi tehnice - 1015 mii ruble, creșterea animalelor - 1515 mii ruble, cereale - 610 mii ruble, pomicultura - 147 mii ruble, legumicultura - 119 mii ruble, venitul net - 338 mii ruble. La Râșcani se află sediul colhozului „Lenin”, gospodăria dispunea de 69 tractoare, 19 combine, 24 autocamioane.[6]

În anii 1970 la Râșcani funcționau 2 școli medii, o școală de 8 ani, școală de muzică, școală sportivă, școală de arte plastice, 5 creșe grădinițe, un cinematograf, 4 case de cultură, 2 cluburi, casă a pionierilor și elevilor. În domeniul medico-sanitar activau un spital raional cu 260 de paturi, spital fizioterapeutic cu 100 paturi, policlinică, 4 puncte medicale. Sfera serviciilor în anii 1970-80 era reprezentată de magazine, restaurant, 4 cafenele și ospătării, hotel etc.[6]

La începutul anilor 90 își deschide ușile Muzeul etnografic din localitate.

Demografie[modificare | modificare sursă]



Circle frame.svg

[7]

     Moldoveni și Români (55.36%)

     Ucraineni (29.84%)

     Ruși (8.39%)

     Țigani (5.06%)

     Alte etnii (1.35%)

În anul 1997, populația orașului a fost estimată la 17900 de cetățeni[8] Conform datelor recensământului din anul 2004[9], populația constituie 11104 de oameni, 47.46% fiind bărbați iar 52.54% femei. Structura etnică a populației orașului arată astfel: 55.36% - moldoveni/români, 29.85% - ucraineni, 8.39% - ruși, 0.17% - găgăuzi, 0.28% - bulgari, 0.06% - evrei, 0.29% - polonezi, 5.06% - țigani, 0.54% - alte etnii. În Riscani au fost înregistrate 3879 de gospodării casnice la recensământul din anul 2004(4). Membrii acestor gospodării alcătuiau 11104 de persoane, iar mărimea medie a unei gospodării era de 2.9 persoane. Gospodăriile casnice erau distribuite, în dependență de numărul de persoane ce le alcătuiesc, în felul următor: 18.41% - 1 persoană, 27.02% - 2 persoane, 23.46% - 3 persoane, 19.70% - 4 persoane, 6.88% - 5 persoane, 2.96% - 6 persoane, 0.80% - 7 persoane, 0.49% - 8 persoane, 0.13% - 9 persoane, 0.15% - 10 și mai multe persoane. În gospodăriile cu 10 și mai multe persoane locuiau în total 69 de oameni.

Structura etnică[modificare | modificare sursă]

Structura etnică a orașului conform recensământului populației din 2004[10]:

Grup etnic Populație  % Procentaj
Băștinași declarați Moldoveni
Băștinași declarați Români
6.007
140
54,10%
1,26%
Ucraineni 3.314 29,84%
Ruși 932 8,39%
Țigani 562 5,06%
Polonezi 32 0,29%
Bulgari 31 0,28%
Găgăuzi 19 0,17%
Alții 67
Total 11.104 100%

Infrastructură[modificare | modificare sursă]

Vedere de ansamblu a orașului
Ambulanță în curtea spitalului raional Rîșcani.
Microbuz ce deservește transportul public local.

Lungimea totală a drumurilor din localitate este de 101,4 km, dintre care drumuri cu acoperire rigidă constituie 27,8 km. Orașul Râșcani dispune de o sistemă centralizată de aprovizionare cu apă, cu lungimea apeductului de 43,5 km. Populația care este conectată la sistemul centralizat de aprovizionare cu apă constituie 31%. Sursa de apă în sistemul de apeducte este formată din 17 fântâni arteziene. Restul populației se alimentează din 300 fântâni publice. Sistemul de canalizare se întinde pe 21 km. Populația conectată la sistem constituie 16% sau aproape de 2 ori mai puțin decât cea conectată la apeduct. Recent orașul a fost gazificat și are o rată de gazificare foarte înaltă, peste 90%.

Sistemul de învățământ al orașului este format dintr-o școală medie generală, două licee, o școală polivalentă și un colegiu agroindustrial. Sistemul de ocrotire a sănătății este asigurat de un centru de medicină preventivă, spitalul orășenesc și policlinică. Pe lângă aceasta în oraș funcționează 6 farmacii. Orașul dispune de 2 biblioteci publice, o casă de cultură, un muzeu și un Palat al solemnităților familiale. De asemenea în oraș funcționează o școală sportivă și una de arte.

Personalități[modificare | modificare sursă]

Personalități din Raionul Rîșcani:

Biserica[modificare | modificare sursă]

Galerie de imagini[modificare | modificare sursă]

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Referințe și note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Lista primarilor aleși în cadrul Alegerilor Locale Generale din 14 iunie 2015”. Comisia Electorală Centrală a Republicii Moldova. 2015. http://www.cec.md/index.php?pag=page&id=1587&l=ro. Accesat la 15 aprilie 2016. 
  2. ^ Rezultatele Recensămîntului Populației și al Locuințelor din 2014: Caracteristici - Populație (populația pe comune, religie, cetățenie)” (XLS). Biroul Național de Statistică. 2017. http://www.statistica.md/public/files/Recensamint/Recensamint_pop_2014/Rezultate/Tabele/Caracteristici_populatie_Comune_RPL_2014_rom_rus_eng.xls. Accesat la 1 mai 2017. 
  3. ^ Arborele genealogic al familiei Râșcanu
  4. ^ Articolul „Boierii Rîșcanu în istoria orașului Rîșcani”, din revista web „Moldovenii” 31.05.2013.
  5. ^ Zamfir Ralli-Arbore. Dicționarul geografic al Basarabaiei. Reeditare după ediția: București 1904. Editura Museum Chișinău, Fundația Culturală Română. 2001. 235 p.
  6. ^ a b V. Cocieru. „Râșcani”. Enciclopedia Sovietică Moldovenească, Vol. , pp. 38-39.
  7. ^ Structura etnică în 2004
  8. ^ INGEOCAD, 2000. Date atributive despre populație a hărții digitale 1:400,000.
  9. ^ Biroul Național de Statistică a Republicii Moldova. http://www.statistica.md/pageview.php?l=ro&idc=295 Rezultatele Recensămîntului Populației din 2004.
  10. ^ Recensământul populației din 2004. Caracteristici demografice, naționale, lingvistice, culturale statistica.md

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Ioniță Veaceslav : Ghidul orașelor din Republica Moldova/ Veaceslav Ioniță. Igor Munteanu, Irina Beregoi. - Chișinău,: TISH, 2004 (F.E.-P. Tipografia Centrală). 248 p. ISBN 9975-947-39-5

Legături externe[modificare | modificare sursă]