Braniște, Rîșcani

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Braniște
—  Sat-reședință  —
Braniște se află în Moldova
Braniște
Braniște
Braniște (Moldova)
Poziția geografică
Coordonate: 47°48′N 27°15′E / 47.8°N 27.25°E / 47.8; 27.25

Țară Republica Moldova
RaionRîșcani
ComunăComuna Braniște, Rîșcani

Guvernare
 - PrimarVeaceslav Popa[1]

Populație (2004)
 - Total503 locuitori

Fus orarEET (+2)
 - Ora de vară (DST)EEST (+3)
Cod poștalMD-5614[2]
Prefix telefonic256

Prezență online
GeoNames Modificați la Wikidata

Braniște este satul de reședință al comunei cu același nume din raionul Rîșcani, Republica Moldova, așezată în lunca Prutului.

Are aproximativ 500 de locuitori. Se învecinează cu satele Păscauți, Cobani, Balatina.

Pe o distanță de 5 km de la Braniște până la Cobani se întinde rezervația peisagisticăSuta de Movile”.

Suta de movile

Suprafața - 10 km2. Distanța până la or. Rîșcani - 36 km. Biserica Sf. Arh. Mihail (1849). Gospodării - 239. Populația - 620 de oameni (290 de bărbați, 330 de femei). Coop. agr. "Braniște", carieră de nisip. Sectorul obștesc - 720 ha (arabil - 510 ha), 752 de bovine, 408 ovine. Sectorul ind. - 86 ha, 152 de bovine, 131 de porcine. Fondul locativ 12,4 mii m. Case - 224, cu instalație de apă - 152, cu gaz lichefiat -190. Fântâni - 49. Drumuri -10 km (cu îmbrăcăminte dură - 2 km). 5 magazine, 3 cafenele, o baie, un spital, o bibliotecă, un oficiu poștal, un stadion.

Satul se află pe valea râului Prut, între Costești și Cobani, vizavi de localitatea română Ștefănești, la o distanță de 36 km de or. Rîșcani, și 180 km de Chișinău. În trecut a fost punct vamal, în documentele vechi mai purta și numele Buteștii lui Stavru, fost boier vestit în ocolul Ciuhurului.

In Valea Adâncă de aici se află un iaz cu o suprafață de peste trei ha. Din pădurea de pe câmpia Dereni bat la suprafață câteva izvoare cu apă minerală potabilă și curativă. Între stâncile de pe aceste meleaguri se așterne un labirint subteran de peșteri cu o lungime de 9 km și o înălțime până la 2,5 m, care au adăpostit triburi primitive în epoca pietrei cioplite. În peșteri au fost descoperite unelte primitive din paleolitic și urmele unui mare rug care în timpuri preistorice încălzea oamenii și speria fiarele sălbatice.

Pentru prima dată localitatea a fost menționată în scris la 8 martie 1613. Iată ce zice documentul: "…1613 (7121) Martie 8 - Noi, Lupul diac din Dumești și Marco din Brănești și Avram diac din Taxăbeni…”. Dintr-un hrisov scris la Iași în ziua de 28 mai 1642 aflăm că "Brănești peste Prut" aparține boierului Ion Boldur. Peste 130 de ani, în timpul recensământului din 1772-1773, acest sat cu 20 de ogrăzi se afla în posesia lui Ion Stavro, după ce localitatea multă vreme a purtat două nume - Braniște (Brănești) sau Boteștii lui Stavru.

Zamfir Arbore în Dicționarul geografic al Basarabiei face următoarea prezentare: "Brănești, sat în jud. Bălți, așezat pe malul Prutului, între satele Rîteni și Avrămneni (punct vamal). Poartă și numele Butești - Stavro; aparține volostei Bolotina. Numărul caselor 85; populațiunea răzeși români în număr de 925, cari posedă 604 deseatini, sunt vii și grădini fructifere. Răzeșii se ocupă și cu cărăușia spre Avremești".

Personalități[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ „Rezultatele alegerilor locale din 2011”. Comisia Electorală Centrală a Republicii Moldova. Accesat în . 
  2. ^ „Coduri poștale - Republica Moldova”. Poșta Moldovei. Accesat în .