Ion Halippa
| Ion Halippa | |
![]() | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | Cubolta, raionul Sîngerei, Republica Moldova |
| Decedat | (70 de ani) Zaporijjea, RSS Ucraineană, URSS |
| Cauza decesului | omucidere |
| Părinți | Nicolae Halippa[*] |
| Frați și surori | Pantelimon Halippa |
| Cetățenie | |
| Ocupație | jurnalist istoric teolog[*] |
| Limbi vorbite | limba română |
| Activitate | |
| Alma mater | Academia Teologică din Kiev[*] |
| Premii | Ordinul Sfânta Ana, clasa a III-a[*] () |
| Modifică date / text | |

Ion Halippa (n. 4 ianuarie 1871, Cubolta – d. 25 iunie 1941, Zaporijjea) a fost un teolog, istoric, arheolog, arhivist și redactor român basarabean, frate mai mare al lui Pantelimon Halippa.
Tatăl lui Ion Halippa a fost dascălul Nicolae Halippa din satul Cubolta, județul Soroca. Mama lui, Paraschiva, era fiica preotului din satul Vozdu, tot din județul Soroca. Ion Halippa a urmat școala primară din Cubolta după care, la îndemnul tatălui, școala duhovnicească din Edineț, Seminarul Teologic din Chișinău și Academia Teologică din Kiev. După absolvire, în 1895, s-a întors în capitala gubernială a Basarabiei fiind angajat în funcția de ajutor al inspectorului Seminarului din Chișinău. Și-a adus o contribuție substanțială și în domeniul arheologiei.[1]
Ion Halippa este autorul mai multor hărți arheologice ale Basarabiei. În calitate de șef al Comisiei Guberniale Științifice a Arhivelor din Basarabia (fondate în 1898 sub titulatura „Comisiunea savantă a arhivelor din Basarabia”[2]), a fost coautor al lucrării monumentale în trei volume Trudi Bessarabskoi guvemskoi ucionoi arhivnoi komissii (Lucrările Comisiei Guberniale Științifice a Arhivelor din Basarabia, 1900, 1902, 1907), o compilație științifică în care date istorice despre Basarabia, aflate în arhivele rusești, au fost puse, pentru prima dată, la dispoziția cercetătorilor într-un format științific. În timpul Revoluției ruse din 1905, Ion Halippa a fost unul dintre activiștii revoluționari din Chișinău care militau pentru revenirea Basarabiei la statutul dinainte de Tratatul de la București din 1812.[3] Din acest motiv a fost deportat în Rusia în (oficial „transferat” în Novomoskovsk, regiunea Ekaterinoslav) în anii 1905-1907 și, din nou, în 1910, a fost transferat în una din guberniile din interiorul imperiului, la Berdeansk.[4]
Conform surselor sovietice, în perioada 1922–1923 a fost șef al catedrei de pedagogie din Berdeansk.[5] A predat istorie, pedologie, statistică și a colaborat cu Secția Istorică a Academiei de Științe a RSS Ucrainene.[6] Ulterior, s-a stabilit în Basarabia, pe atunci parte a României.
Conform surselor românești, Ion Halippa a fost arestat de bolșevici în 1918 și eliberat în 1925, la intervenția Ecaterinei Arbore. Ulterior, a făcut mai multe cereri fratelui său, Pantelimon Halippa, pentru a se repatria în România. În ciuda demersurilor acestuia și, ale statului român și ale Academiei Române, lui Ion Halippa nu i-a fost permisă repatrierea în România.[7]
În 1940 a fost arestat din nou și acuzat de spionaj în favoarea României. Deși în arhive nu se găsesc dovezi, există convingerea larg răspândită că Ion Halippa, împreună cu fiul său Constantin, au fost uciși în 1941 de NKVD, în timp ce erau internați în lagărul din Zaporijjea, Ucraina.[3]
„Iar fratelui mai micAcest stih îi dedic: "Academia Română Ar putea să-mi deie o mână Să mă treacă peste rîu
Până ce încă sunt viu."”—scrisoare versificată a lui Ion Halippa către nepotul său, avocatul T. Păduraru[7]
Note
[modificare | modificare sursă]- ↑ Basarabia – Personalități
- ↑ „Elita culturală și presa” (PDF). Arhivat din original (PDF) la . Accesat în .
- 1 2 [Andrei Brezianu, Vlad Spânu, The A to Z of Moldova, 498 pagini, Scarecrow Press, 26 mai 2010]
- ↑ „Un studiu datorat istoricului Ion Halippa: Obiceiuri de nuntă basarabene din secolul al XIX-lea” (PDF). Arhivat din original (PDF) la . Accesat în .
- ↑ Lyman, Igor; Konstantinova, Victoria, Лыман Игорь, Константинова Виктория. Бессарабский историк Иван Халиппа – лектор и заведующий Бердянских педагогических курсов // Revista de Istorie a Moldovei. – Numărul 4(104) / 2015. – Р. 100-119.
- ↑ „Wayback Machine” (PDF), Web.archive.org, Arhivat din original în , accesat în
- 1 2 „Viața Basarabiei Revistă Lunară, 1942 (Anul 11, nr. 1-12)”, Adt.arcanum.com, accesat în Eroare la citare: Etichetă
<ref>invalidă; numele "Adt.arcanum.com_2026-02-10" este definit de mai multe ori cu conținut diferit
