Răcăria, Rîșcani
| Răcăria | |
| — Sat-reședință — | |
Biserica baptistă din localitate. | |
| Localitatea pe harta Republicii Moldova | |
| Localitatea pe harta raionului Riscani | |
| Coordonate: 47°55′00″N 27°37′00″E / 47.9166666667°N 27.6166666667°E | |
|---|---|
| Țară | |
| Raion | Rîșcani |
| Comună | Răcăria |
| Populație (2024) | |
| - Total | 937 locuitori |
| Fus orar | EET (+2) |
| - Ora de vară (DST) | EEST (+3) |
| Cod poștal | MD-5634 |
| Prefix telefonic | 256 |
| Prezență online | |
| GeoNames | |
| Modifică date / text | |
Răcăria este satul de reședință al comunei cu același nume din raionul Rîșcani, Republica Moldova.
Istoria
[modificare | modificare sursă]Satul este ușor de găsit de-a lungul râului Copăceanca, situat între satul Recea și orașul Rîșcani. Pe teritoriul satului se pot observa contururile a 10 movile funerare, care reprezintă dovezi istorice ale invaziilor din trecutul îndepărtat ale triburilor nomade din stepele Asiei. [1]
Arheologii au descoperit aici rămășițele unei așezări umane datând de peste 23 de secole, cu ceramică din lut din Epoca Bronzului (secolele XIV–XII î.Hr.). „O altă așezare”, scrie cercetătorul Ion Hîncu, „a apărut în aceste locuri în perioada romană (secolele II–IV d.Hr.). Locuitorii ei lucrau pământul, creșteau animale, construiau locuințe spațioase din lemn și lut și întrețineau relații comerciale cu negustori din orașele Imperiului Roman.”[1]
În Evul Mediu, zona era în general înțeleasă ca făcând parte dintr-o zonă de frontieră mai largă între regiunea Carpaților–Prutului și influențele de stepă ale Hoardei de Aur.[1]
Principatul Moldovei (secolele XIV–XVIII)
Teritoriul actualului Răcăria a devenit parte a Principatului Moldovei după formarea și consolidarea statului la mijlocul secolului al XIV-lea, datată în 1359.[1]
La sfârșitul secolului al XVIII-lea, așezarea modernă a fost întemeiată pe malurile râului Copăceanca de către imigranți din Austro-Ungaria. Prin studiul diferitelor surse arhivistice, s-a constatat că numele original al satului era Rychriya (din latină „rych” – bogat, „riya” – pământ de lângă râu).[1]
Înregistrări din anii 1810 indică faptul că teritoriul satului era uneori menționat ca proprietate a prințului Mihail Sturdza[1]
Răcăria ca parte a Imperiului Rus (1812–1917)
După Tratatul de la București din 1812, jumătatea estică a Moldovei, inclusiv Răcăria, a fost anexată de Imperiul Rus.[1]
Calendarul informativ publicat în 1915 consemna că Egorovca-Răcăria avea 469 de bărbați și 450 de femei. Primul Război Mondial și revolta bolșevică au perturbat liniștea populației locale. Consiliul Țării a înlăturat granița păzită de la Prut și a redistribuit pământurile celor aflați în nevoie.[1]
Demografie
[modificare | modificare sursă]Structura etnică
[modificare | modificare sursă]Structura etnică a satului conform recensământului populației din 2004[2]:
| Grup etnic | Populație | % Procentaj |
|---|---|---|
| Ucraineni | 1.155 | 81,05% |
| Moldoveni / Români | 245 | 17,19% |
| Ruși | 21 | 1,47% |
| Bulgari | 1 | 0,07% |
| Găgăuzi | 1 | 0,07% |
| Alții | 2 | 0,14% |
| Total | 1.425 | 100% |
Biserica baptistă din Răcăria
[modificare | modificare sursă]- Partea laterală a lăcașului.
- Element de arhitectură.