Ținutul Soroca
| Soroca | |||
| — ținut și diviziune administrativă istorică[*] — | |||
| |||
| Țară |  Moldova | ||
|---|---|---|---|
| Atestare | 1529 | ||
| Desființat | 1828 | ||
| Reședință | Soroca | ||
| Guvernare | |||
| - Ispravnic | |||
| Suprafață | |||
| - Total | 5457[1] km² | ||
| Populație (1803) | |||
| - Total | 46.320 locuitori | ||
| - Densitate | 8,5 loc./km² | ||
| Prezență online | |||
 | |||
Modifică date / text  | |||
Ținutul Sorocii a fost o unitate administrativ-teritorială în cadrul Țării Moldovei, care făcea parte din Țara de Sus și avea centrul administrativ la târgul Soroca.[3]
Stemă
[modificare | modificare sursă]
Prima imagine a stemei ținutul Soroca apare pe Sigiliul Divanului Principatului Moldovei (cca. 1806-1812). Stema reprezintă un medalion cu o femeie orientată spre dreapta secerând într-un lan de grâu. Unele elemente au fost utilizate la elaborarea stemei raionului Soroca.[4][5]
Istorie
[modificare | modificare sursă]Ținutul Sorocii (Ager Soroccensis) apare descris de Dimitrie Cantemir în „Descrierea Moldovei” în felul următor: Scaunul lui este Soroca, odinioară Alchionia, lângă Nistru, sub deal pe un șes. Soroca e mică, dar după timpul în care a fost zidită, foarte tare. Are un zid cu patru unghiuri, foarte tare și apărat de turnuri foarte înalte, zidit cu bicasie, de cari sunt pline dealurile dimprejur. Partea de sus a acestui ținut nu se poate cultiva pentru lipsa de lemne și apă și acesta este unicul, dar nu atât de mare deșert al Moldovei. În chartele geografice cele bune e și însemnată această parte de loc ca deșert. După pierderea Tighinei, această cetate nefiind de puțină importanță în contra Polonilor, domnul așeză acolo doi prefecți militari.[6]
Localități
[modificare | modificare sursă]Lista localităților conform recensământului din anii 1772-1773, grupate după ocoale:
Ocolul Câmpului de Sus:
Bădiceni, Darcauți, Mancăuți, Pelinei, Horodiște, Climăuții de Sus, Cernaleuca, Brancău, Sudarca, Carcicăuți, Cubolta, Horodiciul, Târnova, Ghizdita, Mânducul Vechi, Zgura, Șurile, Cotova Mare, Macareuca, Cotovița, Băcsani, Șolcani, Trăisteni, Mândâcul Nou.
Ocolul Nistrul de Sus:
Verejeni, Lencauți, Mereșanca, Bricenii, Sauca, Codreni, Volcineni, Târgul Movilău, Unguri, Arionești, Samuleuca, Rudi, Tatareuca, Sobozia Tatareuca, Iarova, Cremenciuc, Holovcinița, Curișnița, Curișnița, Bojureuca, Lublenița, Hristici, târgul Soroca.
Ocolul Nistrul de Jos:
Voroncău, Nemereuca, Cerlina, Lunca, Zăluceni, Verejeni, Năpadova, Sănăteuca, Japca, Salcia, Malanovca, Cotul Poidomii, Climăuții de Jos, Socolul, Poiana, Alcedar, Tarasov, Soloceni, Boșereața, Mateuși, Mihăileni, Glavanești, Șiștaci, Temeleuți, Racoveț, Vasilcău, Tribăuți, Cereșnoveț.
Ocolul Câmpului de Jos:
Coșmirca, Cunicea, Cobâle, Cuhreștii de Jos, Cuhreștii de Sus, Coșernița, Cernița, Hârtopul, Cotijeni, Dobrușa, Pogarnile, Bodești, Zavoria, Racești, Citecica, Raspopeni, Gaozeni, Prodanești, Razaleu, Ciutulești, Slobozia, Vistiernici, Camenca, Florești, Marculești, Cainarești, Bălțile, Cainari, Izvoarile, Raduleni, Pripiceni, Soluneț.
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ Dmitriev, Pavel. Народонаселение Молдавии (по материалам переписей 1772-1773, 1774 и 1803) [Populația Moldovei (conform datelor recensămintelor din 1772-1773, 1774 și 1803)]. Chișinău, Știința, 1973, p. 85.
- ^ Dmitriev, Pavel. Народонаселение Молдавии (по материалам переписей 1772-1773, 1774 и 1803) [Populația Moldovei (conform datelor recensămintelor din 1772-1773, 1774 și 1803)]. Chișinău, Știința, 1973, p. 85.
- ^ Năstase, Gheorghe I. (). „Ținutul Sorocii* (Un ținut românesc de la hotarul răsăritean al neamului nostru)”. Limba Română (nr. 4-6 (130)): 252–259. ISSN 0235-9111.
- ^ Stemele sorocii: din trecut și până în prezent. Observatorul de Nord, 21 noiembrie 2021.
- ^ Andrieș-Tabac, Silviu. Heraldica teritorială a Basarabiei și Transnistriei. Chișinău: Editura Museum, 1998, p. 32-33.
- ^ Cantemir, Demetrius. Descriptio antiqui et hodierni status Moldaviae. 1714.
Bibliografie
[modificare | modificare sursă]- Ciurea, Dumitru. Organizarea administrativă a statului feudal Moldova. În: Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie „A.D.Xenopol”, tomul II, 1965.
- Dmitriev, Pavel; Sovetov, P. V. Moldova în epoca feudalismului. Volumul 7. Partea 1: Recensămintele populației Moldovei din anii 1772–1773 și 1774. Chișinău: Știința, 1975. 602 p.
- Dmitriev, Pavel; Sovetov, P. V. Moldova în epoca feudalismului. Volumul 7. Partea 2: Recensămintele populației Moldovei din anii 1772–1773 și 1774. Chișinău: Știința, 1975. 527 p.
- Revenco, Aliona. Unele considerații cu privire la evoluția ținutului Soroca sec. XVI-XVIII. In: „Moldova între tradiție și actualitate" : Conf. șt. dedicată jubileului de 300 de ani de la înscăunarea lui Dimitrie Cantemir, 10 dec. 2010 Ch., 2011, pag. 111-118.
- Дмитриев Павел, Георгевич. Народонаселение Молдавии (по материалам переписей 1772–1773, 1774 и 1803). Кишинев: Штиинца, 1973. 159 p.
