Lista monumentelor naturii de tip geologic sau paleontologic din Republica Moldova

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Sari la navigare Sari la căutare

Ariile protejate din Republica Moldova sunt categorizate în mai multe tipuri, unul din care este monumente naturale. Acestea, la rândul lor, se împart în geologice sau paleontologice, hidrologice și botanice.

Lista dată conține cele 86 de monumente ale naturii de tip geologic sau paleontologic, conform Legii nr. 1538 din 25 februarie 1998 privind fondul ariilor naturale protejate de stat.[1]

Denumire Raion Amplasare Proprietar Suprafață Coordonate Imagine
Amplasamentul de faună de lângă satul Calfa AN la nord-vest de satul Calfa, la est de podul peste calea ferată, pe malul drept al râului Bîc[2] Cooperativa Agricolă de Producție „Vierul”[2] 35[1] sau 11,79[2] ha 46°54′44″N 29°22′02″E / 46.912302°N 29.367102°E Amplasament de fauna fosila Calfa.jpg
vezi mai multe
Meandrul de la Pererîta BR la sud de satul Pererîta, pe malul stâng al râului Prut[3] Primăria satului Pererîta[3] 5[3] ha 48°11′10″N 26°53′50″E / 48.186086°N 26.897201°E Meandrul de la Pererîta.jpg
vezi mai multe
Peștera carstică „Emil Racoviță” și zona carstică adiacentă BR la nord-vest de localitatea Criva, raionul Briceni, pe partea dreaptă a traseului ChișinăuCernăuți[4] Cariera de ghips din satul Criva[1] 80[1] sau 51[4] ha 48°16′37″N 26°38′13″E / 48.276962°N 26.636853°E Peștera Zolushka (Emil Racoviță) (2).jpg
vezi mai multe
Amplasamentul fosilifer de lângă satul Pelinei CH în râpele din zona de vest a satului Pelinei, pe povârnișul drept al râului Cahul (ocolul silvic Vulcănești, parcela 61C)[5] Întreprinderea pentru Silvicultură „Silva-Sud” Cahul[5] 5[1] sau 65[5] ha 45°49′48″N 28°18′25″E / 45.830082°N 28.307057°E
Amplasamentul fosilifer de lângă satul Moscovei CH între satele Moscovei (raionul Cahul) și Dermengi (raionul Taraclia), pe povârnișul drept al văii râului Salcia Mare⁠(d) (ocolul silvic Moscovei, parcela 52G, 53B; 2, 3)[6] Întreprinderea pentru Silvicultură „Silva-Sud” Cahul[6] 10[1] sau 18,49[6] ha 45°53′00″N 28°23′49″E / 45.883253°N 28.397029°E MD.CH.Moscovei - Amplasamentul fosilifer de lângă satul Moscovei - apr 2018 - 01.jpg
vezi mai multe
Râpa Tartaul CH la 0,5 km nord de satul Tartaul de Salcie, pe versantul stâng al râului Salcia Mică[7] Primăria satului Tartaul de Salcie[7] 2[7] ha 45°59′29″N 28°24′55″E / 45.9914°N 28.415151°E MD.CH.Tartaul de Salcie - râpa Tartaul - apr 2018 - 05.jpg
vezi mai multe
Stânca Japca FR în preajma mănăstirii omonime,[8] în apropierea drumului care leagă satele Sănătăuca, Bursuc și Japca[9] Primăria comunei Japca[9] 10[9] ha 48°00′02″N 28°41′57″E / 48.000474°N 28.699035°E "Жапкинская скала", село Жапка Флорештского района, Республика Молдова.jpg
vezi mai multe
Pâlnii carstice CC la nord de satul Hrușca[10] Consiliul sătesc Hrușca[10] 80[10] ha 48°08′05″N 28°33′26″E / 48.134673°N 28.557238°E
Râpa Namălvii FR la marginea de sud-est a satului Bursuc[11] Primăria comunei Japca[11] 100[1] sau 35[11] ha 47°57′42″N 28°44′48″E / 47.961565°N 28.746779°E
Complexul „Rașcov” CC la est și la sud de Rașcov, pe „Dealul Roșu”, în apropierea drumului RîbnițaCamenca[12] Gospodăria Silvică de Stat Rîbnița[12] 123[12] ha 47°57′42″N 28°49′45″E / 47.961551111111°N 28.829178888889°E Rascov 6.jpg
vezi mai multe
Aflorimentul proterozoicului superior (vendian) de lângă satul Cerlina SR la sud-vest de satul Cerlina pe coasta abruptă a Nistrului[13] Primăria comunei Nimereuca[13] 60[1] sau 56[13] ha 48°04′39″N 28°35′44″E / 48.077566°N 28.595523°E Черлинское обнажение верхнего протерозоя.jpg
vezi mai multe
Cariera Cociulia CT la 1 km nord de satul Cociulia, în cariera de nisip și pietriș[14] Primăria satului Cociulia[14] 1[1] sau 2,2[14] ha 46°21′45″N 28°23′50″E / 46.362592°N 28.39735°E MD.CT.Cociulia - cariera Cociulia - apr 2018 - 04.jpg
vezi mai multe
Râpa Taraclia CS partea de sud-est a satului Taraclia, pe malul stâng al râului Ceaga[15] Primăria satului Taraclia[15] 12[1] sau 7,14[15] ha 46°33′53″N 29°07′48″E / 46.564796°N 29.129906°E
vezi mai multe
Cariera „Cimitirul Cailor” CL la nord de satul Păulești[1] Societatea pe Acțiuni „Păulești”[1] 2[1] ha 47°16′24″N 28°21′43″E / 47.273408°N 28.362014°E MD.CL.Păulești - Cimitirul Cailor - may 2017 - 15.jpg
vezi mai multe
Râpa lui Tofan CL la marginea vestică a satului Vălcineț[1] Întreprinderea Agricolă „Vălcineț”[1] 5[1] ha 47°16′34″N 28°06′44″E / 47.276045°N 28.112193°E
Râpa „În Dos” CL la 1 km sud de satul Sipoteni[1] Întreprinderea Agricolă „Sipoteni”[1] 2[1] ha 47°15′53″N 28°11′05″E / 47.264849°N 28.184588°E
Cariera de lângă satul Zaim CS pe panta dreaptă a râului Botna[16] Primăria comunei Zaim[16] 4[1] sau 3,03[16] ha 46°37′35″N 29°22′25″E / 46.626298°N 29.373498°E
Aflorimentul Fîrlădeni CS lângă satul Fîrlădeni, în râpa de pe partea dreaptă a văii râulețului Fîrlădeni, în apropiere de drumul spre Căușeni[17] Primăria comunei Fîrlădeni[17] 5[1] sau 10,13[17] ha 46°47′00″N 29°23′28″E / 46.78321°N 29.391142°E
Râpa din Sălcuța CS la sud-est de satul Sălcuța, ocolul silvic Căușeni, Sălcuța, parcela 43, subparcela 3a[1] Gospodăria Silvică de Stat Bender[1] 3[1] ha 46°34′59″N 29°15′57″E / 46.583166°N 29.265926°E
Aflorimentul Baurci GE pe drumul Congaz-Baurci, la 2 km de podul peste râul Ialpug, ocolul silvic Congaz, Congaz, parcela 38, subparcela 12[1] Gospodăria Silvică de Stat Iargara[1] 1[1] ha 46°06′26″N 28°37′05″E / 46.107214°N 28.617952°E SPPN - Baurci outcrop - apr 2018 - 01.jpg
vezi mai multe
Râpele de la Ceadîr-Lunga GE la est de municipiul Ceadîr-Lunga (ocolul silvic Ceadîr-Lunga, parcela 86)[18] Întreprinderea pentru Silvicultură „Silva-Sud” Cahul[18] 10[1] sau 45,35[18] ha 46°02′41″N 28°50′49″E / 46.044764°N 28.847029°E MD.GE.Ceadîr-Lunga - râpele de la Ceadîr-Lunga - apr 2018 - 01.jpg
vezi mai multe
Râpa „Coțofana” CM la est de satul Gura Galbenei; ISS Iargara, ocolul silvic Maximeni[19] Întreprinderea Silvică de Stat Cimișlia[19] 10[1] sau 4,66[19] ha 46°41′38″N 28°43′08″E / 46.694025°N 28.718798°E
Secțiunea geologică din valea râului Ialpug GE în orașul Comrat, panta stângă a văii râului Ialpug, ocolul silvic Comrat, Comrat-IV, parcela 34, subparcela 11[1] Gospodăria Silvică de Stat Iargara[1] 5,6[1] ha 46°19′31″N 28°40′46″E / 46.325361°N 28.679577°E MD.GE.Comrat - Secțiunea geologică din valea râului Ialpug. Vedere dinspre orașul Comrat - apr 2018 - 03.jpg
vezi mai multe
Soluri fosile pe terasele nistrene CR la sud-est de satul Mălăiești[20] Întreprinderea de Stat pentru Silvicultură Chișinău[20] 44[1] sau 42[20] ha 47°05′34″N 29°08′10″E / 47.092716°N 29.136085°E Bălăbănești, Moldova - panoramio (13).jpg
vezi mai multe
Aflorimentul Goian CR lângă satul Goian, la 0,5 km de trecerea magistralei M21 Chișinău–Dubăsari peste R4 Chișinău–Criuleni (ocolul silvic Vadul lui Vodă, parcela 7B)[21] Întreprinderea de Stat pentru Silvicultură Chișinău[21] 1[1] sau 0,84[21] ha 47°07′48″N 28°55′53″E / 47.129956°N 28.931297°E MD.C.Goian - Goian outcrop - jun 2017 - 01.jpg
vezi mai multe
Peștera surprizelor CR pe malul drept al Nistrului într-o fâșie de pădure, la 2 km nord-est de orașul Criuleni (trupul de pădure Zolonceni, parcela 27, subparcela C)[22] Întreprinderea de Stat pentru Silvicultură Chișinău[22] 0,4147[1] sau 0,09[22] ha 47°13′56″N 29°09′16″E / 47.232309°N 29.154514°E Pestera surprizelor camera 01.jpg
vezi mai multe
Movilele recifale de lângă satul Visoca DN la sud de satul Visoca[23] Primăria satului Visoca[23] 15[1] sau 5[23] ha 48°13′45″N 27°55′16″E / 48.229253°N 27.921085°E
Râpa Zgurița DR la nord de satul Zgurița[1] Primăria satului Zgurița[1] 15[1] ha 48°08′14″N 28°00′37″E / 48.137184°N 28.010267°E
Aflorimentul Chetrosu DR la vest de satul Chetrosu, lângă autostrada DrochiaSoroca[1] Primăria satului Chetrosu[1] 25[1] ha 48°03′25″N 27°53′16″E / 48.057073°N 27.887861°E
Vâlceaua „La Humărie” DB la vest de satul Ustia pe panta stângă a râului Răut; ocolul silvic Criuleni, Răculești, parcela 10, subparcelele 8-18[1] Gospodăria Silvică de Stat Chișinău[1] 64[1] ha 47°14′51″N 29°04′12″E / 47.247425°N 29.069974°E Левый берег реки Реут между сёлами Жеврень и Устья.jpg
vezi mai multe
Grotele Brînzeni ED în recifele Brînzeni, la 13 km sud-est de satul Brînzeni, la marginea platoului pe partea stângă a râului Racovăț; ocolul silvic Edineț, parcela 75 V1[24] Primăria satului Brînzeni și Întreprinderea de Stat pentru Silvicultură Edineț[24] 14[1] sau 13,23[24] ha 48°03′56″N 27°08′37″E / 48.06566°N 27.143526°E Pestera Defileul Brinzeni Edinet vedere spre sat.jpg
vezi mai multe
Recifele Brînzeni ED în preajma satului Brînzeni[25] Primăria satului Brînzeni[25] 44[1] sau 31,97[25] ha 48°04′33″N 27°10′24″E / 48.07583°N 27.173198°E Defileul Brinzeni Edinet (8).jpg
vezi mai multe
Defileul Buzdugeni ED lângă satul Buzdugeni, la confluența râurilor Bogda și Racovăț[26] Primăria comunei Burlănești[26] 100[1] sau 244,85[26] ha 48°07′27″N 27°10′17″E / 48.12419°N 27.171335°E Defileul Buzdugeni Edinet (3).jpg
vezi mai multe
Defileul Burlănești ED la nord-vest de satul Burlănești, pe un segment al râului Draghiște[27] Primăria comunei Burlănești[27] 10[1] sau 42,74[27] ha 48°08′19″N 27°07′20″E / 48.138683°N 27.122133°E Defileul Burlanesti Edinet panta dreapta.jpg
vezi mai multe
Râpa Volodeni ED între satele Volodeni și Bleșteni[28] Primăria comunei Bleșteni[28] 6[1] sau 7,2[28] ha 48°07′06″N 27°12′42″E / 48.118367°N 27.211703°E Defileul Volodeni Edinet (1).jpg
vezi mai multe
Defileul Trinca ED la sud-vest de satul Trinca, în valea râului Draghiște[29] Primăria comunei Trinca[29] 70[1] sau 58,3[29] ha 48°11′43″N 27°06′09″E / 48.195352°N 27.102604°E Defileul Trinca Edinet vedere spre sat panta stinga.jpg
vezi mai multe
Defileul Fetești ED la sud-vest de satul Fetești, în apropiere de traseul rutier G15 LopatnicEdineț[30] Primăria satului Fetești[30] 68[1] sau 38,4[30] ha 48°09′55″N 27°06′34″E / 48.165208°N 27.10946°E Fetești Defile EGO 6271.jpg
vezi mai multe
Cheile Butești GL la sud-est de satul Butești[31] Primăria comunei Camenca (24,15 ha) și Primăria satului Butești (32,27 ha)[31] 110[1] sau 96[31] ha 47°47′48″N 27°20′10″E / 47.796741666667°N 27.336125°E Cheile Buteşti - 05.jpg
vezi mai multe
Stînca Mare GL la 2 km est de satul Cobani[32] Primăria satului Cobani[32] 105[1] sau 16,34[32] ha 47°44′44″N 27°19′33″E / 47.745536°N 27.325945°E Stanca Mare Cobani Glodeni (6).jpg
vezi mai multe
Râpele de la Văsieni IL pe coasta dreaptă a văii râului Botna, la vest de spitalul din Văsieni[33] Primăria satului Văsieni[33] 3[1] sau 4,1[33] ha 46°58′06″N 28°34′35″E / 46.968395°N 28.576388°E
Aflorimentul Costești IL la nord de satul Costești, pe coasta stângă a văii râului Botna, lângă drumul spre Mileștii Mici[1] Primăria satului Costești și Societatea pe Acțiuni „Ialoveni”[1] 1[1] ha 46°51′45″N 28°48′00″E / 46.862412°N 28.8°E
Reciful Ialoveni IL la marginea de sud-vest a orașului Ialoveni, pe drum spre satul Costești, pe malul stâng al râului Ișnovăț[34] Primăria orașului Ialoveni[34] 3[1] sau 4,5[34] ha 46°56′14″N 28°47′01″E / 46.937145°N 28.783483°E Reciful Ialoveni - Ialoveni Reef iunie 2018 foto 42.jpg
vezi mai multe
Hârtopul de lângă orașul Nisporeni NS la 6 km sud de orașul Nisporeni, pe malul stâng al râului Nîrnova[1] Firma Agricolă „Nisporeni”[1] 200[1] ha 47°02′27″N 28°11′05″E / 47.040931°N 28.184652°E
Fractura tectonică Seliște NS la 1 km sud de satul Seliște[1] Întreprinderea Agricolă „Moldova”[1] 240[1] ha 47°08′05″N 28°08′12″E / 47.134645°N 28.136771°E
Rîpa Adîncă OC la marginea nordică a satului Verejeni[1] Întreprinderea Agricolă „Nistru”[1] 6[1] ha 48°27′04″N 27°36′08″E / 48.451225°N 27.602223°E
Afloriment de cremene compactă OC la vest de satul Naslavcea, în valea pârâului Chisărău[35] (ocolul silvic Ocnița, Naslavcea, parcela 2, subparcelele 1-8[1]) Întreprinderea de Stat pentru Silvicultură Edineț[35] 20[1] sau 7[35] ha 48°26′48″N 27°31′24″E / 48.446737°N 27.523413°E Обнажения кремня в склоне над долиной ручья Бырнова, Наславча (2).jpg
vezi mai multe
Aflorimentul de nisipuri tortoniene de lângă gara Naslavcea OC la 1,5-2,2 km sud de stația de cale ferată Naslavcea,[36] în zona aliniamentului căii ferate Naslavcea–Bîrnova[1] Î.S. „Calea Ferată din Moldova[36] 1[36] ha 48°25′31″N 27°35′18″E / 48.42524°N 27.588466°E MD.OC.Naslavcea - Aflorimentul de nisipuri tortoniene de lângă gara Naslavcea - apr 2017 - 03.jpg
vezi mai multe
Râpa „Carpov Iar” OC la vest de satul Naslavcea, pe versantul stâng al albiei râulețului Chisărău, la aprox. 2 km de la gura de vărsare a acestuia[37] (ocolul silvic Ocnița, Naslavcea, parcela 3, subparcelele 3, 22, 23[1]) Întreprinderea de Stat pentru Silvicultură Edineț[37] 18[1] sau 18,5[37] ha 48°27′27″N 27°34′12″E / 48.457605°N 27.570054°E Intrare in Carpov Iar Naslavcea Ocnita.jpg
vezi mai multe
Râpa „Rudîi Iar” OC în satul Naslavcea, nu departe de „Carpov Iar”[38] (ocolul silvic Ocnița, Naslavcea, parcela 3, subparcelele 1, 2, 4, 18-21[1]) Întreprinderea de Stat pentru Silvicultură Edineț[38] 22,5[1] sau 19[38] ha 48°27′47″N 27°34′16″E / 48.462962°N 27.571063°E Rudii Iar Naslavcea Ocnita (8).jpg
vezi mai multe
O porțiune a malului abrupt al Nistrului OC între satele Naslavcea și Lencăuți[39] (ocolul silvic Otaci, Lencăuți, parcelele 1-3[1]) Primăria comunei Lencăuți (150 ha) și Întreprinderea pentru Silvicultură Soroca (158 ha)[39] 308[39] ha 48°27′12″N 27°36′34″E / 48.453395°N 27.609515°E Malul abrupt al Nistrului Naslavcea-Verejeni Ocnita (3).jpg
vezi mai multe
Falia tectonică de lângă satul Naslavcea OC la nord de satul Naslavcea[40] (ocolul silvic Ocnița, Stînca, parcela 1[1]) Întreprinderea de Stat pentru Silvicultură Edineț[40] 82[1] sau 95[40] ha 48°28′23″N 27°32′59″E / 48.472978°N 27.549852°E
Vâlceaua „Partea Cneazului” OC la sud de satul Mereșeuca[41] (ocolul silvic Ocnița, Naslavcea, parcela 3, subparcelele 3, 22, 23[1]) Primăria satului Mereșeuca[41] 20[41] ha 48°25′10″N 27°41′24″E / 48.419411°N 27.689868°E MD.OC.Mereșeuca - "Partea Cneazului" valley - apr 2018 - 08.jpg
vezi mai multe
Râpa „La Izvoare” OC la sud-vest de orașul Otaci[42] Primăria orașului Otaci[42] 115[42] ha 48°26′12″N 27°46′34″E / 48.436767°N 27.776102°E MD.OC.Otaci - Rîpa „La Izvoare” - may 2017 - 08.jpg
vezi mai multe
Amplasament de vertebrate fosile OR la marginea de vest a satului Pocșești[43] Primăria comunei Donici[43] 2[1] sau 27,28[43] ha 47°14′37″N 28°40′52″E / 47.243639°N 28.680994°E
vezi mai multe
Defileul Orhei OR la extremitatea de sud-vest a orașului Orhei, în valea râului Răut[44] Primăria orașului Orhei[44] 100[1] sau 102,9[44] ha 47°21′50″N 28°49′43″E / 47.363868°N 28.828661°E Spre pohorniceni.jpg
vezi mai multe
Recif pe malul râului Răut OR pe malul drept al râului Răut, la 1 km de satul Pohorniceni, peste râu de satul Piatra[45] Primăria satului Pohorniceni[45] 3[1] sau 36,45[45] ha 47°21′15″N 28°53′54″E / 47.35406°N 28.898284°E
vezi mai multe
Stânca Mîgla OR la 0,5 km nord-vest de satul Piatra,[1] pe malul stâng al râului Răut[46] Primăria satului Pohorniceni[46] 3[46] ha 47°22′32″N 28°53′18″E / 47.375664°N 28.888329°E Скала "Мыгла", село Похорничень Оргеевского района, Республика Молдова.jpg
vezi mai multe
Amplasamentul de floră fosilă de lângă satul Ignăței RZ la sud de satul Ignăței lângă punctul trigonometric 225,5 m[1] Primăria satului Ignăței[1] 1[1] ha 47°39′38″N 28°40′47″E / 47.660428°N 28.679659°E
Amplasament fosil de dinoteriu RZ la sud de satul Pripiceni-Răzeși, coasta dreaptă a văii râului Cogîlnic, afluent al Răutului (ocolul silvic Cinișeuți, parcela 90 F)[47] Primăria satului Pripiceni-Răzeși și Întreprinderea Silvică Șoldănești[47] 1[1] sau 3,69[47] ha 47°40′54″N 28°46′08″E / 47.681784°N 28.768773°E
vezi mai multe
Cariera din Boșernița (părăsită) RZ la vest de satul Boșernița, pe versantul stâng al râului Ciorna[48] Primăria orașului Rezina[48] 5[48] ha 47°46′49″N 28°58′38″E / 47.780246°N 28.977202°E Cariera din Boșernița (photo 3).jpg
vezi mai multe
Argile etuliene pe malul Nistrului RZ la vest de satul Ciorna, în partea superioară a versantului drept al văii râului Ciorna[49] Primăria orașului Rezina[49] 3[49] ha 47°46′37″N 28°58′02″E / 47.777025°N 28.967294°E
Defileul Duruitoarea RS în partea de est a satului Duruitoarea, pe malul stâng al râului Ciuhur, afluent al Prutului[50] Primăria orașului Costești[50] 40[1] sau 6,63[50] ha 47°52′13″N 27°15′57″E / 47.87038°N 27.265806111111°E Defileul Duruitorea Veche Rascani (5).jpg
vezi mai multe
Defileul Văratic RS la est de satul Văratic, în apropierea gurii râulețului Stăncăuți[51] Primăria satului Văratic[51] 10[1] sau 21,3[51] ha 47°55′08″N 27°17′15″E / 47.918885°N 27.287528°E Defileul Varatic Riscani (10).jpg
vezi mai multe
Reciful Proscureni RS la 500 m nord de orașul Costești, la baza schibei Costești, la est de satul Duruitoarea, nu departe de defileul Duruitoarea[52] Primăria orașului Costești[52] 10[1] sau 5,66[52] ha 47°52′00″N 27°15′18″E / 47.866777°N 27.255091°E Reciful Proscureni Rascani (3).jpg
vezi mai multe
Afloriment în blocul Soloneț SG în preajma satului Gura-Oituz, lângă punctul trigonometric 297 m[1] Primăria comunei Bălășești[1] 15[1] ha 47°42′03″N 28°21′27″E / 47.70089°N 28.357632°E
Râpa „Bechirov Iar” SR la sud de orașul Soroca, ocolul silvic Soroca, Zastînca-II, parcela 24,[1] în nemijlocita apropiere de șoseaua națională Chișinău–Soroca[53] (strada Independenței) Întreprinderea pentru Silvicultură Soroca[53] 46[1] sau 48[53] ha 48°08′46″N 28°17′48″E / 48.146129°N 28.296661°E Bechirov Iar Soroca (3).jpg
vezi mai multe
Afloriment de nisipuri și gresii SR în satul Redi-Cereșnovăț, pe versantul de est al carierei[1] Întreprinderea Agricolă „Redi”[1] 0,5[1] ha 48°04′22″N 28°19′06″E / 48.072744°N 28.318269°E
Pragurile Nistrului SR în preajma satului Cosăuți, albia Nistrului, în apropierea carierei de granit[54] SA Cariera de granit și pietriș din Soroca[54] 8[54] ha 48°13′07″N 28°15′31″E / 48.218551°N 28.258491°E Днестровые пороги около с. Косэуць.jpg
vezi mai multe
Aflorimentul de gresii și granit de la Cosăuți SR pe versantul de vest al carierei părăsite din satul Cosăuți,[1] de-a lungul drumului care leagă cariera de granit cu cea de gresii[55] SA Cariera de granit și pietriș din Soroca[55] 2[55] ha 48°12′22″N 28°15′03″E / 48.20613°N 28.250892°E
vezi mai multe
Colina „Casca” SR la marginea de sud-vest a satului Cremenciung, în valea fluviului Nistru[56] Întreprinderea pentru Silvicultură Soroca[56] 37,6[1] sau 45[56] ha 48°15′37″N 28°04′27″E / 48.260223°N 28.074188°E Movila Casca Cremenciug Soroca (5).jpg
vezi mai multe
Cariera „Cazacu” ST la nord de stația de cale ferată Vatra[57] Primăria municipiului Chișinău[57] 3[1] sau 1,19[57] ha 47°05′11″N 28°44′46″E / 47.08651°N 28.746197°E Cariera „Cazacu”.jpg
vezi mai multe
Râpa „La Chetrărie” ST la est de satul Vorniceni[1] Primăria satului Vorniceni[1] 3[1] ha 47°08′39″N 28°26′38″E / 47.144179°N 28.443947°E
Profilul geologic de lângă satul Socola SD spre vest de satul Socola, în apropierea bisericii din sat[58] Primăria satului Vadul-Rașcov[58] 10[58] ha 47°54′20″N 28°48′46″E / 47.905623°N 28.812869°E O dimineață cu ceață de-asupra satului Socola.jpg
vezi mai multe
Aflorimentul Răspopeni SD la 1 km sud de satul Răspopeni, pe drumul spre satul Ignăței (ocolul silvic Olișcani, parcela 115 L, K, V2, I)[59] Primăria satului Răspopeni[59] 15[1] sau 16,4[59] ha 47°42′06″N 28°38′28″E / 47.70176°N 28.641229°E
Cariera părăsită de lângă stația de cale ferată Șoldănești SD pe versantul drept al văii râului Ciorna, la vest de stația de calea ferată Șoldănești și la nord de satul Olișcani[60] Primăria satului Olișcani[60] 1[1] sau 12,86[60] ha 47°49′11″N 28°44′15″E / 47.819698°N 28.737537°E Marginea lanului de floarea-soarelui-3.jpg
Râpa de Piatră SV în partea de nord-vest a satului Tudora, pe malul drept al fluviului Nistru[61] la 190 m de acesta[62] Primăria satului Tudora[61] 2[1] sau 7,27[61] ha 46°26′29″N 30°02′31″E / 46.441375°N 30.041937°E
Râpa lui Albu SV la periferia de sud a satului Cioburciu, în ravena de-a lungul drumului ce duce în sat (ocolul silvic Olănești, parcela 1N1, 1N2)[63] Întreprinderea de Stat pentru Silvicultură „Tighina” (Bender)[63] 2[1] sau 2,85[63] ha 46°35′50″N 29°42′29″E / 46.597191°N 29.708025°E Rapa lui Albu. Cioburciu.jpg
Râpa din Purcari SV pe versantul drept al Nistrului la 1,9 km de acesta,[62] la 1 km vest de satul Purcari (ocolul silvic Olănești, parcela 37E, 37N1)[64] Primăria satului Purcari și Întreprinderea pentru Silvicultură „Tighina”[64] 5[1] sau 5,51[64] ha 46°33′12″N 29°50′01″E / 46.553449°N 29.833545°E
Râpa Budăi TR la marginea de vest a satului Budăi, pe coasta dreaptă a râului Salcia[65] Întreprinderea Silvică de Stat Cahul[65] 5[1] sau 9,62[65] ha 45°50′50″N 28°26′56″E / 45.847281°N 28.448839°E Будэйский овраг.jpg
vezi mai multe
Râpa Musaitu TR în satul Musaitu, pe partea dreaptă a văii râului Salcia Mare, în râpa din zona cimitirului, deasupra părții de mijloc a satului (ocolul silvic Taraclia, parcela 65M)[66] Primăria satului Musaitu[66] 5[1] sau 6,64[66] ha 45°49′22″N 28°29′17″E / 45.822767°N 28.488055°E MD.TR.Musaitu - râpa Musaitu - apr 2018 - 18.jpg
vezi mai multe
Aflorimentul de lângă orașul Taraclia TR la sud de orașul Taraclia de-a lungul pantei stângi a vâlcelei, ocolul silvic Taraclia, Taraclia-II, parcela 20, subparcela 1[1] Gospodăria Silvică de Stat Cahul[1] 4,1[1] ha 45°53′57″N 28°41′25″E / 45.899107°N 28.690388°E MD.TR.Taraclia - aflorimentul de lângă orașul Taraclia - apr 2018.jpg
vezi mai multe
Terasa levantină din zona codrilor UN la 1,5 km sud-est de satul Buciumeni, pe panta stângă a vâlcelei râului Gîrla-Mare, la cumpăna apelor[1] Întreprinderea Agricolă „Buciumeni”[1] 5[1] ha 47°21′42″N 27°43′51″E / 47.36169°N 27.73079°E Terasa levantină din zona codrilor la 1,5 km sud-est de satul Buciumeni.jpg
vezi mai multe
Panta abruptă de lângă satul Sinești UN la 2 km sud-vest de satul Sinești, pe panta stângă a vâlcelei râului Pojarna, Tincău[1] Întreprinderea Agricolă „Sinești”[1] 1[1] ha 47°21′50″N 28°03′07″E / 47.363779°N 28.05199°E
Afloriment de argile etuliene GE pe panta stângă a văii râului Cahul, deasupra satului Etulia, dar și între localitățile Etulia și Etulia Nouă[67] Primăria comunei Etulia[67] 10[1] sau 9,17[67] ha 45°31′14″N 28°25′57″E / 45.520461°N 28.432527°E MD.GE.Etulia - afloriment de argile etuliene - apr 2018 - 02.jpg
vezi mai multe
Aflorimentul de lângă satul Văleni CH la 0,5 km sud de satul Văleni, panta de est a văii râului Prut (ocolul silvic Slobozia Mare, parcela 11F)[68] Întreprinderea pentru Silvicultură „Silva-Sud” Cahul[68] 3[1] sau 0,83[68] ha 45°35′56″N 28°09′52″E / 45.598789°N 28.164511°E
Râpa Cișmichioi GE în partea de est a satului Cișmichioi[69] Primăria satului Cișmichioi[69] 3,01[69] ha 45°32′40″N 28°23′21″E / 45.544534°N 28.389273°E MD.GE.Cișmichioi - Cișmichioi ravine - apr 2018.jpg
vezi mai multe
Vâlceaua Colcot TS la marginea de nord a municipiului Tiraspol, în vecinătatea satului Blijnii Hutor[70] Primăria municipiului Tiraspol[70] 16[70] ha 46°52′29″N 29°38′59″E / 46.874832°N 29.649619°E Колкотова балка 01.jpg
vezi mai multe

Istoric[modificare | modificare sursă]

Primele cercetări ale fondului geologic din Basarabia au fost efectuate în secolul al XIX-lea. Savanți ca Pavel Svin'in⁠(d) (1817), Dering (1853), Alexander von Nordmann⁠(d) (1858), Ivan Sințov⁠(d) (1858, 1883), Evgheni Barbot de Marni (1869), Maria Pavlova⁠(d) (1894) au descoperit mai multe formațiuni geologice și reminiscențe scheletice de animale preistorice, iar până în prima jumătate a secolului al XX-lea diferite centre de știință și muzee din Chișinău, Moscova, Sankt-Petersburg, Kiev, Odesa și București au cercetat minuțios teritoriul actualei Republici Moldova, clasificând amplasamentele geologico-paleontologice după perioada de formare. Către anii 1960, erau înregistrate 260 de obiecte geologice și paleontologice.[71]

Pentru a combate deteriorarea amplasamentelor, dar și a altor obiective naturale de importanță deosebită, în 1956 a fost creată Comisia pentru protecția naturii pe lângă Prezidiul Filialei Moldovenești a Academiei de Științe a URSS⁠(d). Ca rezultat al activității acestui consiliu, în 1962 a fost aprobată Hotărîrea Sovietului de Miniștri al RSS Moldovenești din 13 martie 1962 nr. 111, care a instituit regim de protecție asupra 18 obiecte geologice și paleontologice. În 1975, prin Hotărîrea Sovietului de Miniștri al RSSM din 8 ianuarie 1975 nr. 5, lista a fost extinsă la 86 de obiecte. În 1998, după proclamarea independenței, lista a fost revăzută de Parlamentul Republicii Moldova prin Legea nr. 1538-XIII din 25 februarie 1998 privind fondul ariilor naturale protejate de stat.[71]

Clasificare[modificare | modificare sursă]

După perioada de formare, amplasamentele geologico-paleontologice ale Republicii Moldova se clasifică în:[71]

După regionarea geomorfologică, se deosebesc următoarele zone:[72]

  • Podișul Hotinului, situat în partea de nord a țării. Cea mai mare parte a acestui teritoriu este acoperită de sedimente badeniene și volhiniene, iar în văile Nistrului și Prutului sunt dezgolite sedimente ale cretacicului și precambrianului. Fâșiile recifale din această zonă sunt cunoscute sub termenul „toltre” — Toltrele Prutului și Toltrele Nistrului.
  • Podișul Nistrului, situat la marginea estică a Podișului Moldovei de Nord. Este alcătuit în mare parte de sedimente volhiniene și basarabiene, iar în Valea Nistrului sunt expuse aflorimente ale cretacicului, vendian și proterozoicului superior.
  • Câmpia Prutului Mijlociu, situat de-a lungul Prutului. Este alcătuit din sedimente badeniene, volhiniene și basarabiene. Aici se află partea de sud a Toltrelor Prutului.
  • Podișul Podolic, situat în stânga Nistrului, în Ucraina. Spațiul de pe teritoriul Republicii Moldova (nordul Transnistriei) este alcătuit de sedimente volhiniene și basarabiene, iar în Valea Nistrului și a afluenților săi sunt expuse nivele ale cretacicului și proterozoicului superior.
  • Podișul Moldovei Centrale, situat în partea centrală a țării. Ariile protejate de aici sunt asociate cu fâșia recifală Camenca-Chișinău de vârstă basarabiană.
  • regiuni geomorfologice din sudul țării: Câmpia colinară a Botnei, Colinele Tigheciului, Câmpia Bugeacului, Câmpia Nistrului Inferior. Sunt constituite din formațiunile terigene ale basarabianului, chersonianului, meoțianului, ponțianului, kimerianului și pliocen-pleistocenului. Ariile protejate sunt reprezentate aici (cu unele excepții) de râpi, care formează aflorimente de floră și faună.

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b c d e f g h i j k l m n o p q r s t u v w x y z aa ab ac ad ae af ag ah ai aj ak al am an ao ap aq ar as at au av aw ax ay az ba bb bc bd be bf bg bh bi bj bk bl bm bn bo bp bq br bs bt bu bv bw bx by bz ca cb cc cd ce cf cg ch ci cj ck cl cm cn co cp cq cr cs ct cu cv cw cx cy cz da db dc dd de df dg dh di dj dk dl dm dn do dp dq dr „Legea nr. 1538 din 25.02.1998 privind fondul ariilor naturale protejate de stat”. Parlamentul Republicii Moldova. Monitorul Oficial. Accesat în . 
  2. ^ a b c Postolache et al. 2016, p. 80.
  3. ^ a b c Postolache et al. 2016, p. 22.
  4. ^ a b Postolache et al. 2016, p. 8.
  5. ^ a b c Postolache et al. 2016, p. 96.
  6. ^ a b c Postolache et al. 2016, p. 94.
  7. ^ a b c Postolache et al. 2016, p. 91.
  8. ^ „„Natura în Obiectiv" te invită să admiri panorama de pe „Stânca Japca". TeleRadio Moldova. . Accesat în . 
  9. ^ a b c Postolache et al. 2016, p. 44.
  10. ^ a b c Postolache et al. 2016, p. 61.
  11. ^ a b c Postolache et al. 2016, p. 34.
  12. ^ a b c Postolache et al. 2016, p. 62.
  13. ^ a b c Postolache et al. 2016, p. 48.
  14. ^ a b c Postolache et al. 2016, p. 100.
  15. ^ a b c Postolache et al. 2016, p. 78.
  16. ^ a b c Postolache et al. 2016, p. 75.
  17. ^ a b c Postolache et al. 2016, p. 82.
  18. ^ a b c Postolache et al. 2016, p. 88.
  19. ^ a b c Postolache et al. 2016, p. 84.
  20. ^ a b c Postolache et al. 2016, p. 74.
  21. ^ a b c Postolache et al. 2016, p. 67.
  22. ^ a b c Postolache et al. 2016, p. 70.
  23. ^ a b c Postolache et al. 2016, p. 41.
  24. ^ a b c Postolache et al. 2016, p. 18.
  25. ^ a b c Postolache et al. 2016, p. 16.
  26. ^ a b c Postolache et al. 2016, p. 10.
  27. ^ a b c Postolache et al. 2016, p. 13.
  28. ^ a b c Postolache et al. 2016, p. 23.
  29. ^ a b c Postolache et al. 2016, p. 14.
  30. ^ a b c Postolache et al. 2016, p. 21.
  31. ^ a b c Postolache et al. 2016, p. 56.
  32. ^ a b c Postolache et al. 2016, p. 60.
  33. ^ a b c Postolache et al. 2016, p. 72.
  34. ^ a b c Postolache et al. 2016, p. 71.
  35. ^ a b c Postolache et al. 2016, p. 24.
  36. ^ a b c Postolache et al. 2016, p. 25.
  37. ^ a b c Postolache et al. 2016, p. 26.
  38. ^ a b c Postolache et al. 2016, p. 28.
  39. ^ a b c Postolache et al. 2016, p. 29.
  40. ^ a b c Postolache et al. 2016, p. 30.
  41. ^ a b c Postolache et al. 2016, p. 31.
  42. ^ a b c Postolache et al. 2016, p. 32.
  43. ^ a b c Postolache et al. 2016, p. 68.
  44. ^ a b c Postolache et al. 2016, p. 64.
  45. ^ a b c Postolache et al. 2016, p. 66.
  46. ^ a b c Postolache et al. 2016, p. 65.
  47. ^ a b c Postolache et al. 2016, p. 42.
  48. ^ a b c Postolache et al. 2016, p. 50.
  49. ^ a b c Postolache et al. 2016, p. 49.
  50. ^ a b c Postolache et al. 2016, p. 52.
  51. ^ a b c Postolache et al. 2016, p. 59.
  52. ^ a b c Postolache et al. 2016, p. 58.
  53. ^ a b c Postolache et al. 2016, p. 36.
  54. ^ a b c Postolache et al. 2016, p. 40.
  55. ^ a b c Postolache et al. 2016, p. 38.
  56. ^ a b c Postolache et al. 2016, p. 45.
  57. ^ a b c Postolache et al. 2016, p. 73.
  58. ^ a b c Postolache et al. 2016, p. 51.
  59. ^ a b c Postolache et al. 2016, p. 46.
  60. ^ a b c Postolache et al. 2016, p. 47.
  61. ^ a b c Postolache et al. 2016, p. 89.
  62. ^ a b Miron, Viorel (). Ștefan Vodă. Ghid turistic (PDF). Proiectul „Integrarea priorităților de conservare a biodiversității în politicile de planificare teritorială și practicile de utilizare a terenurilor din Moldova”. Chișinău. p. 17. Accesat în . 
  63. ^ a b c Postolache et al. 2016, p. 87.
  64. ^ a b c Postolache et al. 2016, p. 90.
  65. ^ a b c Postolache et al. 2016, p. 98.
  66. ^ a b c Postolache et al. 2016, p. 92.
  67. ^ a b c Postolache et al. 2016, p. 101.
  68. ^ a b c Postolache et al. 2016, p. 104.
  69. ^ a b c Postolache et al. 2016, p. 106.
  70. ^ a b c Postolache et al. 2016, p. 109.
  71. ^ a b c Postolache et al. 2016, p. 6.
  72. ^ Postolache et al. 2016, p. 7.

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Postolache, Gheorghe; David, Anatolie; Pascari, Viorica; Nicora, Igor (). Ariile protejate din Moldova. Academia de Științe a Moldovei, Institutul de Ecologie și Geografie, Institutul de Zoologie et al. Vol. 1: Monumente ale naturii: geologice, paleontologice, hidrologice, pedologice. Știința. p. 6-7. ISBN 978-9975-85-058-2. 

Legături externe[modificare | modificare sursă]