Regia Autonomă de Transport București

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
(Redirecționat de la RATB)
Salt la: Navigare, căutare
Transport
în comun
în București
Titan metro station 2.jpg
Metrou
M1 · M2 · M3 · M4 · M5 
RATB
Autobuze · Tramvaie · Troleibuze

Regia Autonomă de Transport București este principala companie de transport public de persoane din București și județul Ilfov. Transportul public de suprafață în București este responsabilitatea Regiei Autonome de Transport București (RATB), și include o rețea întinsă de autobuze, troleibuze, tramvaie și o linie de metrou ușor.Rețeaua RATB este una dintre cele mai dense din Europa, fiind a patra cea mai întinsă de pe continent și transportând 2,4 milioane de pasageri pe zi[1] pe cele 114 linii de autobuz, 15 linii de troleibuz și 24 linii de tramvai (incluzând metroul ușor menționat).

Regia este subfinanțată cronic, majoritatea fondurilor venind din subvenții, iar prețul biletului fiind același din 2008.[2] În anul 2012, RATB avea 10.949 de angajați[3], față de 11.190 în 2011[4].

Istorie[modificare | modificare sursă]

Plăcuțe din tramvaile de la începutul secolului XX
Autobuz Chevrolet al STB

Începuturile transportului public în București datează din 1871, când apar primele tramcare, descrise de Alexandru Cebuc astfel[5]:

„Acest mijloc de transport avea înfățișarea unui camion acoperit, pe patru roți durate cu șine de fier, având o asemănare foarte mare cu cea a camioanelor de transportat mărfuri.”

În același an, pe 3/15 iulie, primăria a acordat o concesiune pe 45 de ani pentru crearea unor linii de tramvaie cu cai.[6] Liniile Calea Moșilor - Piața Sf. Gheorghe și Piața Sf. Gheorghe - Calea Griviței au fost primele lansate, pe 28 decembrie 1872.[6] Acestea au înlocuit gradual tramcarele, care au fost retrase complet în anul 1904.[7] Pe 9 decembrie 1894 apar și primele tramvaie electrice, între Obor și Cotroceni, pe o lungime de 6,5 km.[8]

Bilet de călătorie ITB pentru troleibuz. Biletele pentru tramvai aveau același format dar costau 25 bani pentru vagonul 2 și 30 bani pentru vagonul 1

Pe 14 aprilie 1908 este aprobată înființarea „Societății Tramvaielor București” (prescurtat S.T.B.), o nouă concesiune pe 40 de ani ce avea ca scop electrificarea întregii rețele de tramvaie.[9] Capitalul social de 12 milioane de lei a fost vărsat în proporție de 50% de comună și 50% de acționari particulari.

În 1936, „Societatea Comunală pentru construcțiunea și exploatarea tramvaielor în București” obține exclusivitatea transportului în comun cu tramvaie și autobuze pentru București și 12 comune suburbane. Societatea avea la dispoziție 392 de autobuze construite la compania Leonida & Co, pe baza unor șasiuri Renault, Chevrolet și Henchel[10][11].

După război, numele societății este schimbat în "Întreprinderea de Transport București" (ITB) și se înființează prima linie de troleibuz (în toamna anului 1949[12]:p. 20), pe traseul Piața Victoriei - Hipodrom[13]. În 1958, la realizarea memoriului justificativ pentru metrou, se menționează faptul că viteza medie de deplasare era prea mică, iar mijloacele de transport erau aglomerate deoarece parcul rulant nu a ținut pasul cu dezvoltarea orașului.[12]:p. 17-18 RATB a atins dimensiunea maximă în anii 70, înainte de apariția metroului, când avea 34.000 de salariați și 4.859 vehicule.[4]

În 1990 „Întreprinderea de Transport București” se transformă în „Regia Autonomă de Transport București”, prin decizia PMB. Serviciile de taxi și maxi-taxi sunt desprinse din R.A.T.B.[10]

În primul deceniu al secolului XXI, sistemul RATB a trecut printr-o fază de reînnoire, prin achiziționarea a 1000 de autobuze Mercedes Citaro și prin construcția la URAC a unor tramvaie noi, adaptate persoanelor cu handicap.

Regia[modificare | modificare sursă]

Sediul RATB

Regia Autonomă de Transport București a fost creată prin transformarea Întreprinderii de Transport București (ITB) printr-o decizie a Primăriei Municipiului București din anul 1990.[14]

Regia este finanțată parțial din prețul biletelor de călătorie și veniturile conexe (reclame, închiriere spații, servicii etc.), restul bugetului (aproximativ 61% în 2014[15]) fiind asigurat prin subvenții de către Primărie. În 2016, subvenția a fost de aproximativ 505 milioane lei.[16]

În perioada 2011-2014, numărul de angajați a variat în jurul a 11.000 de oameni, iar numărul anual de călătorii a fost de 750-800 de milioane.[15] Din 2015, modul de estimare al numărului de călătorii a fost schimbat, numărul de călători ajungând la mai puțin de 500 de milioane, în timp ce numărul de angajați și-a continuat trendul descendent.[17]

Uzina de Reparații „Atelierele Centrale”[modificare | modificare sursă]

Uzina de Reparații „Atelierele Centrale” (prescurtat URAC) din cadrul RATB a fost înființată în 1909, imediat după Societatea Comunală a Tramvaielor. Aceasta se ocupă cu reparații, recondiționări și modernizări ale vehiculelor pentru transportul public, precum și cu restaurarea vehiculelor de transport public. De asemenea, URAC a produs numeroase tramvaie pentru uzul RATB, dar și a altor regii de transport din Brașov, Brăila, Botoșani, Cluj-Napoca, Constanța, Iași, Oradea și Ploiești. În prezent, singurul model de tramvai care iese de pe poarta uzinei este Bucur LF, vagon dublu-articulat cu podea coborâtă.[18]

Pe lângă lucrările executate pentru RATB, atelierele RATB vor produce caroserii pentru anumite modele de tramvaie Siemens.[19]

Linii[modificare | modificare sursă]

Harta traseelor RATB și Metrorex

RATB operează un număr de 153 de trasee de autobuz, troleibuz și tramvai, numerotate după cum urmează:

  • tramvaie: 1–59 (în uz: 1, 4, 5, 7, 8, 11, 14, 16, 21, 23, 24, 25, 27, 32, 35, 36, 40, 41, 42, 44, 45 ,46, 47, 56)[20]
  • troleibuze: 60–99 (în uz: 61, 62, 65, 66, 69, 70, 73, 77, 79, 85, 86, 90, 91, 93, 96)[21]
  • autobuze urbane: 100-399 (în uz: 101, 102, 103, 104, 105, 106, 112, 116, 117, 122, 123, 124, 125, 126, 131, 133, 135, 136, 137, 138, 139, 141, 143, 149, 162, 163, 168, 173, 178, 182, 185, 202, 205, 216, 220, 221, 222, 223, 226, 227, 232, 236, 243, 246, 253, 261, 268, 282, 300, 301, 302, 303, 304, 311, 312, 313, 323, 330, 331, 331 bis, 335, 336, 368, 381, 385)[22]
  • autobuze preorășenești: 400–499: 402, 408, 409, 414, 422, 427, 428, 438, 439, 449, 453, 455, 456, 460, 460B, 471.[23]
  • autobuze în regim de cursă specială/temporare[24]: 600-699 (în uz: 601, 611, 634, 655, 668, 682, 697).[22]
  • linii expres: 780 (Gara BasarabAeroportul Internațional Henri Coandă) și 783 (Piața Unirii - Aeroportul Internațional Henri Coandă).
  • autobuze de noapte: N101, N102, N103, N104, N105, N106, N107, N108, N109, N110, N111, N112, N113, N114, N115, N116, N117, N118, N119, N120, N121, N122, N123, N124, N125.

Autobuze[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Autobuze din Bucureşti

Sistemul de autobuze al RATB este cel mai extensiv dintre toate metodele de transport în comun din București, asigurând 46% din numărul total de călătorii din 2007[25]. Parcul de autobuze era de 1.290 bucăți la sfârșitul anului 2007, ajungând la sfârșitul lui 2008 la 1.354 autobuze, care circulau pe 116 trasee[26]. În 2012, raportul companiei menționează un număr de 1.148 de autobuze, în scădere cu 185 față de anul anterior, datorită casării a 96 autobuze ROCAR, 67 DAF, 22 IVECO.[4][3]

În iulie 2016 exista un total de 114 linii urbane și preorășenești[22] pe care circulă peste 1300 de autobuze.[1]

Tramvaie[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Tramvaie din Bucureşti
Bilet de tramvai din 1918

În iulie 2016, în București existau 24 de linii de tramvai în funcțiune[20]. Parcul de tramvaie este alcătuit din tramvaie Tatra T4R, V3A-M, V3A-CH-PPC, Rathgeber, V2ST, V2AT, Bucur LF[4], dar și diverse vagoane utilitare și istorice.[27]

În anul 1998 RATB a pus bazele unui proiect ce viza modernizarea rețelei de tramvai. Cu aceasta ocazie a apărut și termenul „Metrou Ușor”, care se referă la o cale de rulare pentru tramvaie de tip cale ferată, complet separată de partea carosabilă pentru a evita intrarea mașinilor, permițând astfel tramvaielor să prindă viteze superioare și să facă opriri doar în stații. Pentru realizarea unui asemenea sistem nu era suficientă doar modificarea căii de rulare, fiind necesară și introducerea unor vagoane de tramvai capabile să atingă vitezele permise de infrastructură fără a pune în pericol siguranța și confortul călătorilor.

La începutul anului 2007 municipalitatea a organizat o licitație pentru achiziționarea a 100 de tramvaie noi, dar niciunul dintre ofertanți nu a îndeplinit condițiile impuse de cumpărător[28].

Troleibuze[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Troleibuze din Bucureşti

Prima linie de troleibuz din București a fost inaugurată după cel de-al Doilea Război Mondial, folosind troleibuze din URSS[13], la data de 10 noiembrie 1949. Traseul pe care aceasta circula era Piața Victoriei – Hipodrom ( astăzi Piața Presei Libere sau în vremea comunismului, Casa Scânteii). Apoi a fost data în folosință linia 81 în anul 1956, care avea aproape același traseu, însă extins la Gara de Nord și la Aeroportul Băneasa. Tot în același an sunt date liniile 82 și 83 care circulau pe la Piața Universității, asigurând legătura Aeroportului cu Sudul Capitalei. Axa est-vest a fost dată în folosință în anul 1957, momentan linia 85 fiind cea mai veche din București, având traseul original (deși a fost limitată între anii 1986 și 1997).

Primele troleibuze au fost sovietice, apoi au fost introduse modelele TV2E în anul 1957, apoi în anul 1967 modelele TV 20E. În anul 1975 s-au introdus troleibuze mai moderne pe platforma MAN-RABA (DAC 112E ROMANIA, numite și ROMAN 112E), iar în anul 1979 sunt introduse troleibuzele articulate DAC 117E iar la mijlocul anilor 80 varianta dublu articulate ( 1 singur exemplar). În anul 1990 rețeaua este refăcută după ce unele linii au fost desființate și suspendate, și sunt achiziționate noi vehicule. RATB a renunțat definitiv la troleibuzele ROCAR în anul 2009, excepție făcând ROCAR 412E #7459 și ROCAR 812E autodromo.

În iulie 2016 există 15 linii de troleibuze[21] deservite de patru depouri de troleibuze. RATB beneficiază de 297 troleibuze, împărțite în trei mărci: Rocar, Irisbus Citelis și Astra Ikarus.[3]

Există linii care fac legătura dintre est și vest, cum ar fi 69 și 90 și care trec chiar prin centru (Piața Universității, care este și cea mai veche rețea din București existentă și funcțională, care a rezistat fără a fi demontată în anii comunismului, deși axa nord-sud a fost scoasă) și nord - centru (Piața Romană) - est, linia 86. În prezent sunt 4 depouri de troleibuz în București și două rețele, cea din sud rămânând izolată, deservind local 3 linii. În anul 2008 aceasta a fost extinsă până la Piața Unirii, însă datorită lucrărilor la Pasajul Văcărești și Piața Sudului, rețeaua dintre Piața Sudului și Piața Unirii este momentan suspendată.

Integrarea cu metroul[modificare | modificare sursă]

Stația de tramvai de pe Pasajul Basarab

Rețeaua Metrorex (companie aflată în subordinea MT) este separată din rețeaua de transport în comun de suprafață, administrată de către RATB (companie aflată în subordinea PMB). Pentru o perioadă au existat bilete comune pentru ambele sisteme[29], iar RATB asigură transportul înlocuitor temporar în cazul întreruperii circulației la metrou, precum a fost în cazul închiderii stației Obor în 2008.[30] În plus, RATB a organizat servicii de metrou ușor care leagă zonele încă nedeservite de metrou cu restul rețelei (în prezent linia 41, în PMUD fiind propuse pentru transformare, în diferite scenarii, alte 4 linii de tramvai[31]:pp. 307, 334). Totuși, integrarea între transportul subteran și cel de suprafață este mai redusă decât ar fi de dorit.[31]:p. 147

De-a lungul timpului s-au făcut o serie de investiții în pasaje pietonale care să permită transferul facil între cele 2 rețele: Crângași (pasaj între metrou și tramvai, neaccesibil persoanelor cu handicap) și Basarab (transfer la stația de tramvai de pe Pasajul Basarab).[32]

În noiembrie 2012 au fost introduse bilete unice Metrorex - RATB - CFR ce puteau fi încărcate pe cardurile RATB, dar în primăvara anului 2014 acestea au fost dezactivate și cititoarele de la turnicheți acoperite, în urma datoriilor neachitate de compania de transport la suprafață.[33] Titlurile comune de călătorie puteau fi reîncărcate pe Internet sau în centrele de bilete RATB. În martie 2016, directorul RATB a declarat că sistemul ar putea fi reintrodus până la sfârșitul anului respectiv.[34]

Critici[modificare | modificare sursă]

Deși rețeaua RATB rămâne una printre cele mai dense din Europa, fiind a patra cea mai întinsă de pe continent și transportând 2,4 milioane de pasageri pe zi[1], totuși ea prezintă anumite caracteristici care generează dificultăți de utilizare pentru călători:

  • traseele mijloacelor de transport de suprafață sunt în mare parte optimizate pentru a le permite călătorilor să vină din cartierele periferice spre centru și înapoi, dar nu să circule în toate direcțiile prin oraș și cu atât mai puțin să-l traverseze.[35] O excepție notabilă o reprezintă linia 1 de tramvai, creată ca o linie circulară în 2011.[36]
  • lipsa culoarelor rezervate pentru troleibuze și autobuze[35][37] (cu rare excepții pe contrasens) generează la orele de vârf, pentru aceste vehicule, viteze comerciale scăzute (12 km/h pentru autobuze, 18 km/h pentru tramvaie)[38];
  • o călătorie este valabilă numai în vehiculul în care se taxează cardul, nu și pe altă linie în corespondență, pe o durată de timp fixă; acesta este una din cauzele fraudei masive cu care se confruntă societatea (peste 75% dintre bucureșteni au călătorit fără bilet, conform unui sondaj realizat pe www.ratb.ro, și peste 98% dintre aceștia „foarte des“).[39].

Bilete și abonamente[modificare | modificare sursă]

Bilet RATB de hârtie

Începând cu 2011, utilizarea rețelei de transport a RATB se face pe baza unor carduri RFID.[40] În anul 2007, RATB a introdus cartele reîncărcabile cu dispozitiv RFID, cunoscute sub denumirea comercială „Card Activ” și care pot fi folosite atât pentru abonamente RATB, cât și pentru plata călătoriilor individuale. Ulterior au fost introduse și cartele de unică folosință, sub denumirea „Card Multiplu”, ce pot fi folosite pentru 2-10 călătorii sau pentru un abonament pe 1 zi.[40] Cardurile de tip „Multiplu” se achiziționează contra-cost, prețul lor (1,6 lei) adăugându-se la cel al titlurilor de călătorie încărcate.[41]

Anterior, se foloseau bilete de hârtie de 1 sau 2 călătorii validate prin perforare. Modelul găurilor era specific fiecărui mijloc de transport, iar numărul maxim de găuri era de 9. Începând cu luna iunie 2011, biletele de hârtie nu mai sunt disponibile pentru vânzare, iar începând cu mijlocul lunii august a aceluiași an s-a trecut și la demontarea perforatoarelor de bilete (inițial, a fost păstrat un singur astfel de dispozitiv pentru fiecare vehicul).

Prețul unei călătorii (indiferent de distanță) este din anul 2008 de 1,3 lei pentru liniile urbane (inclusiv cele de noapte), 1,5 lei pentru liniile preorășenești, 3,5 lei pentru liniile expres. Biletele nu oferă posibilitatea efectuării de corespondențe, fiind valabile doar în mijlocul de transport în care au fost validate. De asemenea, un bilet pentru traseul turistic „Bucharest City Tour” costă 25 lei, el fiind valabil 24 de ore de la achiziție. În oferta RATB se află și diverse abonamente, pe perioade între o zi și o lună.[41] Pensionarii din București pot circula gratuit pe baza buletinului și a talonului de pensie, iar alte categorii beneficiază de reduceri de 50% la toate tipurile de abonamente.[41]

Biletele RATB nu pot fi folosite pe sistemul de metrou din București, acesta folosind cartele magnetice pentru plata călătoriei. În noiembrie 2012 au fost introduse bilete unice Metrorex - RATB, ce puteau fi încărcate pe cardurile RATB, dar în primăvara anului 2014 au fost dezactivate și cititoarele de la turnicheți acoperite, în urma datoriilor neachitate de compania de transport la suprafață. [42] Cartelele puteau fi reîncărcate pe Internet sau în centrele de bilete RATB.


Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b c Statistici RATB pe anul 2013
  2. ^ Sindicaliștii RATB, nemuțumiți de subfinanțarea cronică și de intenția de a transforma Regia în societate comercială, protestează la Palatul Parlamentului”, Jurnalul Național, 8 martie 2016, http://jurnalul.ro/stiri/locale/sindicalistii-ratb-nemutumiti-de-subfinantarea-cronica-si-de-intentia-de-a-transforma-regia-in-societate-comerciala-protesteaza-la-palatul-parlamentului-709377.html, accesat la 14 iulie 2016 
  3. ^ a b c Raport de activitate - 2012
  4. ^ a b c d Raport de activitate - 2011
  5. ^ Cebuc, pg. 96
  6. ^ a b Cebuc, pg. 103
  7. ^ Cebuc, pg. 99
  8. ^ Cebuc, pg. 127
  9. ^ Cebuc, pg. 142
  10. ^ a b RATB - Regia Autonoma de Transport Bucuresti
  11. ^ http://tyt-eu.net/romanesc.html
  12. ^ a b Memoriul Tehnico-Economic asupra construcției metroului în orașul București. 1953. http://carti.tramclub.org/18 
  13. ^ a b Cebuc, pg. 195
  14. ^ Istoricul RATB, pe site-ul regiei
  15. ^ a b Raportul RATB pe anul 2014
  16. ^ Cristina Răduță (7 februarie 2016), „Care este bugetul Primăriei Capitalei pentru 2016 și unde se vor duce cei mai mulți bani”, Adevărul, http://adevarul.ro/news/bucuresti/care-bugetul-primariei-capitalei-2016-vor-duce-cei-mai-bani-1_56b765cc5ab6550cb88bc169/index.html, accesat la 9 februarie 2016 
  17. ^ Raportul anual de activitate al RATB pe 2015
  18. ^ Pagina URAC pe situl RATB
  19. ^ Tramvaiele din Viena vor avea caroseria facută la Uzina RATB, Mediafax, 12 decembrie 2010
  20. ^ a b Lista traseelor de tramvai pe situl RATB
  21. ^ a b Lista traseelor de troleibuz pe situl RATB
  22. ^ a b c Lista traseelor de autobuz pe situl RATB
  23. ^ RATB introduce 6 linii noi de autobuze intre Capitala si localitati limitrofe. http://www.hotnews.ro/stiri-esential-7782335-ratb-introduce-6-linii-noi-autobuze-intre-capitala-localitati-limitrofe.htm?cfat=. Accesat la 13 septembrie 2010. 
  24. ^ Liniile temporare sunt linii care înlocuiesc parțial sau integral pentru o perioada de timp limitata o linie de troleibuz sau tramvai, cât timp aceasta se află în reparație, revizie sau este suspendata datorită unor lucrări de carosabil. Uneori aceste linii temporare pot devia de la traseul liniei pe care o înlocuiesc, dacă pe traseul de bază nu există acces auto.
  25. ^ RATB - Regia Autonoma de Transport Bucuresti
  26. ^ Cardurile RATB vor fi incarcate si de la ATM-urile BCR, 21 Septembrie 2009, wall-stret.ro, accesat la 12 decembrie 2010
  27. ^ TRANSPORT PUBLIC • View topic - Tipuri de tramvai din Bucuresti - Sumar
  28. ^ http://stiri.kappa.ro/social/tramvaie-noi-pentru-bucuresti/stire_117232.html
  29. ^ RATB: Bilet unic RATB și METROREX” (în română). http://www.ratb.ro/bilet_unic.php. Accesat la 6 iunie 2016. 
  30. ^ Mediafax: Stația de metrou Obor, închisă pentru două luni” (în română). http://www.mediafax.ro/social/statia-de-metrou-obor-inchisa-pentru-doua-luni.html?1688;2474576. Accesat la 15 aprilie 2009. 
  31. ^ a b Planul de mobilitate urbană durabilă 2016-2030 - Regiunea București–Ilfov. http://www.cjilfov.ro/upload2/BI_SUMP_Final_RO_revizuit_CJIRATB.pdf. Accesat la 7 iunie 2016. 
  32. ^ Catiusa Ivanov (17 noiembrie 2011), „VIDEO Strategia dezvoltarii Bucurestiului pentru 25 de ani. Vezi ce s-ar putea schimba in cartierul tau - Imobiliar”, HotNews.ro, http://economie.hotnews.ro/stiri-imobiliar-10714969-strategia-dezvoltarii-bucurestiului-pentru-25-ani-vezi-putea-schimba-cartierul-tau.htm, accesat la 9 iunie 2016 
  33. ^ E oficial: Cardurile comune Metrorex-RATB au fost retrase din...”, B365.ro, http://www.b365.ro/e-oficial-cardurile-comune-metrorex-ratb-au-fost-retrase-din-vanzare-de-cand-nu-mai-sunt-valabile_204399.html, accesat la 9 iunie 2016 
  34. ^ Biletul unic RATB-Metrorex ar putea fi reintrodus. Anunțul Regiei...”, B365.ro, http://www.b365.ro/biletul-unic-ratb-metrorex-ar-putea-fi-reintrodus-anuntul-regiei-privind-plata-calatoriei-prin-sms_246615.html#n, accesat la 9 iunie 2016 
  35. ^ a b Master Plan-ului General pentru Transport Urban - București
  36. ^ Andreea Dogar (2 noiembrie 2011). „Linia inelară de tramvai. Înapoi în București după un sfert de secol”. Great News. http://www.greatnews.ro/actual/linia-inelara-de-tramvai-inapoi-in-bucuresti-dupa-un-sfert-de-secol.html. Accesat la 16 aprilie 2013. 
  37. ^ Andi Topală (9 august 2010). „Transportul public în București va fi mult mai ecologic”. Puterea. http://www.puterea.ro/articol/transportul_public_in_bucuresti_va_fi_mult_mai_ecologic. Accesat la 16 aprilie 2013. 
  38. ^ Antoaneta Etves (4 octombrie 2011). „Autobuzele Mercedes ale RATB fac pui”. Evenimentul Zilei. http://www.evz.ro/detalii/stiri/autobuzele-cu-burduf-vor-reveni-in-capitala-948242.html. Accesat la 16 aprilie 2013. 
  39. ^ http://www.evz.ro/articole/detalii-articol/838409/Bucurestenii-75-sunt-blatisti-pe-RATB/
  40. ^ a b Biletele de hârtie RATB intră în istorie.
  41. ^ a b c Abonamente - Regia Autonoma de Transport Bucuresti
  42. ^ Sistem Automat de Taxare al RATB

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Rapoarte anuale
Trasee
Poze