Pripiceni-Răzeși, Rezina
Pripiceni-Răzeși | |
— Sat-reședință — | |
Poziția geografică | |
Coordonate: 47°41′07″N 28°45′46″E / 47.6852777778°N 28.7627777778°E | |
---|---|
Țară | Republica Moldova |
Raion | Rezina |
Comună | Pripiceni-Răzeși |
Altitudine | 177 m.d.m. |
Populație (2014)[1][2] | |
- Total | 856 locuitori |
Fus orar | EET (+2) |
- Ora de vară (DST) | EEST (+3) |
Cod poștal | MD-5430[3] |
Prefix telefonic | 254 |
Prezență online | |
GeoNames | |
Modifică date / text |
Pripiceni-Răzeși este satul de reședință al comunei cu același nume din raionul Rezina, Republica Moldova. Este amplasat la 23 km de Rezina și la 67 km de Chișinău.
Istorie
[modificare | modificare sursă]În descrierea din Dicționarul Geografic al Basarabiei din 1904, elaborat de Zamfir Arbore, Pripiceni era recunoscut ca sat din județul Orhei, așezat în valea Pripicenii-de-sus, la sud de Sămășcani. Făcea parte din volostea Cinișăuți. Avea 152 case, cu o populație de 1074 suflete. În sat funcționa o școală elementară și o biserică.
Demografie
[modificare | modificare sursă]Conform datelor recensământului din 2004, populația localității este de 856 locuitori, dintre care 424 (49,53%) bărbați și 432 (50,47%) femei.[1] Structura etnică a populației în cadrul localității arată astfel:[2]
- moldoveni — 852;
- ucraineni — 1;
- ruși — 1;
- români — 2;
- altele / nedeclarată — 0.
Arii protejate
[modificare | modificare sursă]La sud de sat, coasta dreaptă a văii râului Cogâlnic, se află un amplasament fosil de dinoteriu, arie protejată din categoria monumentelor naturii de tip geologic sau paleontologic.[4] Situl a fost descoperit de tinerii etnografi de la școala medie din sat, care căutau în jurul satului exponate pentru muzeul de etnografie al școlii. Aceștia au observat într-o crăpătură formată în urma unei alunecări de teren câteva oase pietrificate neobișnuite. Săpăturile au scos la suprafață scheletul unui dinoteriu cu înălțimea de 5 m și lungimea de aprox. 6 m, craniul alungit, plat și fildeși de aproximativ 1 m lungime fiecare și ascuțiți la capăt. Scheletul a fost transportat la Chișinău și expus în Muzeul de Etnografie și Istorie Naturală.[5]
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ a b „Populația pe medii, localități și sexe, în profil teritorial” (XLS). Biroul Național de Statistică al Republicii Moldova. . Accesat în .
- ^ a b „Populația pe naționalități și localități, în profil teritorial” (XLS). Biroul Național de Statistică al Republicii Moldova. . Accesat în .
- ^ „Oficiul Poștal Pripiceni-Răzeși, raionul Rezina”. Poșta Moldovei. Arhivat din original la . Accesat în . Parametru necunoscut
|arhivat=
ignorat (ajutor); Mai multe valori specificate pentru|urlarhivă=
și|archive-url=
(ajutor); Mai multe valori specificate pentru|deadurl=
și|dead-url=
(ajutor) - ^ „Legea nr. 1538 din 25.02.1998 privind fondul ariilor naturale protejate de stat”. Parlamentul Republicii Moldova. Monitorul Oficial. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ Postolache, Gheorghe; David, Anatolie; Pascari, Viorica; Nicora, Igor (). Ariile protejate din Moldova. Academia de Științe a Moldovei, Institutul de Ecologie și Geografie, Institutul de Zoologie et al. Vol. 1: Monumente ale naturii: geologice, paleontologice, hidrologice, pedologice. Stiința. p. 42-43. ISBN 978-9975-85-058-2.