Sari la conținut

Pripiceni-Răzeși, Rezina

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Pripiceni-Răzeși
—  Sat-reședință  —
Pripiceni-Răzeși se află în Moldova
Pripiceni-Răzeși
Pripiceni-Răzeși
Pripiceni-Răzeși (Moldova)
Poziția geografică
Coordonate: 47°41′07″N 28°45′46″E ({{PAGENAME}}) / 47.6852777778°N 28.7627777778°E

Țară Republica Moldova
RaionRezina
ComunăPripiceni-Răzeși

Altitudine177 m.d.m.

Populație (2014)[1][2]
 - Total856 locuitori

Fus orarEET (+2)
 - Ora de vară (DST)EEST (+3)
Cod poștalMD-5430[3]
Prefix telefonic254

Prezență online
GeoNames Modificați la Wikidata

Pripiceni-Răzeși este satul de reședință al comunei cu același nume din raionul Rezina, Republica Moldova. Este amplasat la 23 km de Rezina și la 67 km de Chișinău.

În descrierea din Dicționarul Geografic al Basarabiei din 1904, elaborat de Zamfir Arbore, Pripiceni era recunoscut ca sat din județul Orhei, așezat în valea Pripicenii-de-sus, la sud de Sămășcani. Făcea parte din volostea Cinișăuți. Avea 152 case, cu o populație de 1074 suflete. În sat funcționa o școală elementară și o biserică.

Structură etnică

     moldoveni (99,53%)

     ucraineni (0,12%)

     ruși (0,12%)

     găgăuzi (0%)

     bulgari (0%)

     români (0,23%)

     evrei (0%)

     polonezi (0%)

     țigani (0%)

     alte etnii / nedeclarată (0%)

Conform datelor recensământului din 2004, populația localității este de 856 locuitori, dintre care 424 (49,53%) bărbați și 432 (50,47%) femei.[1] Structura etnică a populației în cadrul localității arată astfel:[2]

  • moldoveni — 852;
  • ucraineni — 1;
  • ruși — 1;
  • români — 2;
  • altele / nedeclarată — 0.

Arii protejate

[modificare | modificare sursă]

La sud de sat, coasta dreaptă a văii râului Cogâlnic, se află un amplasament fosil de dinoteriu, arie protejată din categoria monumentelor naturii de tip geologic sau paleontologic.[4] Situl a fost descoperit de tinerii etnografi de la școala medie din sat, care căutau în jurul satului exponate pentru muzeul de etnografie al școlii. Aceștia au observat într-o crăpătură formată în urma unei alunecări de teren câteva oase pietrificate neobișnuite. Săpăturile au scos la suprafață scheletul unui dinoteriu cu înălțimea de 5 m și lungimea de aprox. 6 m, craniul alungit, plat și fildeși de aproximativ 1 m lungime fiecare și ascuțiți la capăt. Scheletul a fost transportat la Chișinău și expus în Muzeul de Etnografie și Istorie Naturală.[5]

  1. ^ a b „Populația pe medii, localități și sexe, în profil teritorial” (XLS). Biroul Național de Statistică al Republicii Moldova. . Accesat în . 
  2. ^ a b „Populația pe naționalități și localități, în profil teritorial” (XLS). Biroul Național de Statistică al Republicii Moldova. . Accesat în . 
  3. ^ „Oficiul Poștal Pripiceni-Răzeși, raionul Rezina”. Poșta Moldovei. Arhivat din original la . Accesat în .  Parametru necunoscut |arhivat= ignorat (ajutor); Mai multe valori specificate pentru |urlarhivă= și |archive-url= (ajutor); Mai multe valori specificate pentru |deadurl= și |dead-url= (ajutor)
  4. ^ „Legea nr. 1538 din 25.02.1998 privind fondul ariilor naturale protejate de stat”. Parlamentul Republicii Moldova. Monitorul Oficial. Arhivat din original la . Accesat în . 
  5. ^ Postolache, Gheorghe; David, Anatolie; Pascari, Viorica; Nicora, Igor (). Ariile protejate din Moldova. Academia de Științe a Moldovei, Institutul de Ecologie și Geografie, Institutul de Zoologie et al. Vol. 1: Monumente ale naturii: geologice, paleontologice, hidrologice, pedologice. Stiința. p. 42-43. ISBN 978-9975-85-058-2.