Pripiceni-Răzeși, Rezina

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Pripiceni-Răzeși
—  Sat-reședință  —
Pripiceni-Răzeși se află în Moldova
Pripiceni-Răzeși
Pripiceni-Răzeși
Pripiceni-Răzeși (Moldova)
Poziția geografică
Coordonate: 47°41′07″N 28°45′46″E ({{PAGENAME}}) / 47.6852777778°N 28.7627777778°E

Țară Republica Moldova
RaionRezina
ComunăPripiceni-Răzeși

Altitudine177 m.d.m.

Populație (2014)[1][2]
 - Total856 locuitori

Fus orarEET (+2)
 - Ora de vară (DST)EEST (+3)
Cod poștalMD-5430[3]
Prefix telefonic254

Prezență online

Pripiceni-Răzeși este satul de reședință al comunei cu același nume din raionul Rezina, Republica Moldova. Este amplasat la 23 km de Rezina și la 67 km de Chișinău.

Istorie[modificare | modificare sursă]

În descrierea din Dicționarul Geografic al Basarabiei din 1904, elaborat de Zamfir Arbore, Pripiceni (în rusă Припичаны / Pripiceanî) era recunoscut ca sat din județul Orhei, așezat în valea Pripicenii-de-sus, la sud de Sămășcani. Făcea parte din volostea Cinișăuți. Avea 152 case, cu o populație de 1074 suflete. În sat funcționa o școală elementară și o biserică.

Demografie[modificare | modificare sursă]

Structură etnică

     moldoveni (99,53%)

     ucraineni (0,12%)

     ruși (0,12%)

     găgăuzi (0%)

     bulgari (0%)

     români (0,23%)

     evrei (0%)

     polonezi (0%)

     țigani (0%)

     alte etnii / nedeclarată (0%)

Conform datelor recensământului din 2004, populația localității este de 856 locuitori, dintre care 424 (49,53%) bărbați și 432 (50,47%) femei.[1] Structura etnică a populației în cadrul localității arată astfel:[2]

  • moldoveni — 852;
  • ucraineni — 1;
  • ruși — 1;
  • români — 2;
  • altele / nedeclarată — 0.

Arii protejate[modificare | modificare sursă]

La sud de sat, coasta dreaptă a văii râului Cogîlnic, se află un amplasament fosil de dinoteriu, arie protejată din categoria monumentelor naturii de tip geologic sau paleontologic.[4] Situl a fost descoperit de tinerii etnografi de la școala medie din sat, care căutau în jurul satului exponate pentru muzeul de etnografie al școlii. Aceștia au observat într-o crăpătură formată în urma unei alunecări de teren câteva oase pietrificate neobișnuite. Săpăturile au scos la suprafață scheletul unui dinoteriu cu înălțimea de 5 m și lungimea de aprox. 6 m, craniul alungit, plat și fildeși de aproximativ 1 m lungime fiecare și ascuțiți la capăt. Scheletul a fost transportat la Chișinău și expus în Muzeul de Etnografie și Istorie Naturală.[5]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b „Populația pe medii, localități și sexe, în profil teritorial” (XLS). Biroul Național de Statistică al Republicii Moldova. . Accesat în . 
  2. ^ a b „Populația pe naționalități și localități, în profil teritorial” (XLS). Biroul Național de Statistică al Republicii Moldova. . Accesat în . 
  3. ^ „Oficiul Poștal Pripiceni-Răzeși, raionul Rezina”. Poșta Moldovei. Arhivat din original la . Accesat în . 
  4. ^ „Legea nr. 1538 din 25.02.1998 privind fondul ariilor naturale protejate de stat”. Parlamentul Republicii Moldova. Monitorul Oficial. Accesat în . 
  5. ^ Postolache, Gheorghe; David, Anatolie; Pascari, Viorica; Nicora, Igor (). Ariile protejate din Moldova. Academia de Științe a Moldovei, Institutul de Ecologie și Geografie, Institutul de Zoologie et al. Vol. 1: Monumente ale naturii: geologice, paleontologice, hidrologice, pedologice. Stiința. p. 42-43. ISBN 978-9975-85-058-2.