Cobani, Glodeni

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Cobani
—  Sat  —
Cobani
Cobani
Cobani se află în Moldova
Cobani
Cobani
Cobani (Moldova)
Poziția geografică
Coordonate: Coordonate: 47°46′16″N 27°19′27″E / 47.7711111111°N 27.3241666667°E / 47.7711111111; 27.324166666747°46′16″N 27°19′27″E / 47.7711111111°N 27.3241666667°E / 47.7711111111; 27.3241666667

Țară  Republica Moldova
Raion Glodeni

Guvernare
 - Primar Ivan Pluta (PDM[1], 2015)

Altitudine 86 m.d.m.

Populație (2014)[2]
 - Total 2.255 locuitori

Fus orar EET (+2)
 - Ora de vară (DST) EEST (+3)
Cod poștal MD-4918

Prezență online
http://satulcobani.wordpress.com/
GeoNames Modificați la Wikidata

Cobani este un sat din raionul Glodeni, Republica Moldova.

Etimologie[modificare | modificare sursă]

Denumirea localității de pe Prut provine de la îmbinarea de cuvinte „cu bani”. Cei care doreau să treacă râul spre Iași, Botoșani sau Suceava, ocolind vama, coborau la pescarii cu bărci priponite în crângurile de răchită, plăteau niscaiva bani și se porneau pe malul opus.

Istoric[modificare | modificare sursă]

Satul Cobani în 1992

Lingă Cobani, pe malul sting al r. Camenca, în 1958 a fost descoperită o așezare tripolică târzie (sf. mii. II î.e.n.), relatează ESM. S-au păstrat rămășițele unor locuințe de suprafață și bordeie.

Cercetările efectuate aici au scos la iveală cioburi de ceramică, bogat ornată, prâsnele și greutăți pentru războaie de țesut, răzuitoare, cuțite și topoare de silex, unelte din corn și os. Au mai fost găsite oase de animale domestice (bou, oaie, porc) și sălbatice. Locuitorii așezării se îndeletniceau cu agricultura și creșterea animalelor, cunoșteau țesutul". Deși siliștea de pe malul stâng al Prutului avea altă denumire - Zubreuți transformată mai târziu în Vasileuții de Jos, ea a fost menționată în scris la 3 iunie 1374 (Documente privind istoria României, Veacul XIV-XV). Inundațiile devastatoare ale Prutului i-au silit pe pescari să schimbe năvoadele pe coase și pluguri, să-și mute cuiburile peste colină, lângă stâncile ocrotitoare de pe râul Camenca, aducând pe vatra nouă și supranumele „Cu bani”. Astfel, Zubreuți, zis și Vasileuții Mari, s-au contopit într-o singură așezare - Cubani, astăzi Cobani.

Din pașaportul oficial al localității: „Cobani, atestat la 3 iunie 1374 cu denumirea de Zubreuți, iar ulterior Vasileuții de Jos. Se găsea aproape de Prut, pe drumul comercial spre Ștefănești din România. în urma unei mari inundații din 1702 locuitorii s. Vasileuți de Jos treptat au început să treacă cu traiul la 2 km mai spre răsărit și se stabiliseră pe malul drept al râului Camenca, la poalele unui lanț de recifuri calcaroase. Noul sat a fost numit Cubani, trăgându-se originea de la vechea așezare din preajma trecerii cu plată peste Prut, lângă Suta de Movile".

Printr-un hrisov domnesc din 13 oct. 1469 s. Zubrești i-a fost atribuit lui Iura Grosul, iar în 1473 cu denumirea Vasileuți a intrat în posesia panului Hanco. între anii 1812-1821 îl găsim aici moșier pe generalul-maior I. Garting, care a forțat strămutarea Vasileuților de Jos în Cobani, satele contopite aveau acum o biserică de lemn cu 3 preoți. Generalul era nu numai moșier, ci și guvernator al Basarabiei. Recensământul din 1817 a fixat la Cobani, pe moșia generalului, 159 capi de familie, 5 văduve și un burlac, 3 preoți, 3 livezi și 10 vii, o moară, un lac și un iaz.

Dicționarul geografic al Basarabiei, editat în 1904 constată: „Cuban sau Coban, sat în jud. Bălți așezat în valea Camenca la gura văii adânci, între satele Butești și Bolotina. Face parte din volosti Bolotina. Are 195 case, cu o populație de 1 373 suflete țărani români, o biserică cu hramul Sf. Mihail. Proprietarul d-nu Ventura are aici 1 247 des. pământ. Sunt vii și grădini cu pomi”.

Aflată la 20 km vest de or. Glodeni, la 59 km Bălți, la 208 km de la Chișinău, comuna Cobani are o moșie de 3.250 ha, dintre care 1 375 sunt arabile, 114 ha sunt plantate cu livezi. După lichidarea SA „Cobani” în localitate au fost create 3 SRL-uri - „Davlup-Agro” (lider D. Lupușor), „Cobăneanca” (lider Ion P. Lupușor) și „Prolific-Prim” (lider Ion V. Lupușor). 195 de oameni și-au format gospodării țărănești. În Cobani funcționează o carieră de piatră, o moară și o oloiniță, o piață, o școală medie cu clase liceale, o biserică ortodoxă, un cămin cultural, 2 biblioteci, un ambulatoriu, o grădiniță.

Geografie[modificare | modificare sursă]

Reciful „Stânca Mare”, Grota de la Cobani și Țara Bâtlanilor fac parte din cartea de vizită a localității. Stînca Mare este o arie protejată din categoria monumentelor naturii de tip geologic sau paleontologic.[3] Țara Bâtlanilor este o parte a rezervației științifice Pădurea Domnească, care găzduiește cea mai mare populație de egrete din republică.

Personalități[modificare | modificare sursă]

  • Alexandru Nacu (n. 11 august 1927), medic-psihiatru, doctor în știință
  • Titus Jucov (n. 28 septembrie 1950), regizor de teatru.

Referințe[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Cobani