Brînzeni, Edineț

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Brînzeni
—  Sat  —
Vedere din grotele Brînzeni
Vedere din grotele Brînzeni
Brînzeni se află în Edineț
Brînzeni
Brînzeni
Brînzeni (Edineț)
Poziția satului pe harta Republicii Moldova
Brînzeni se află în Edineț
Brînzeni
Brînzeni
Brînzeni (Edineț)
Poziția satului pe harta raionului Edineț
Coordonate: Coordonate: 48°5′0″N 27°10′28″E / 48.08333°N 27.17444°E / 48.08333; 27.1744448°5′0″N 27°10′28″E / 48.08333°N 27.17444°E / 48.08333; 27.17444

Țară Republica Moldova Republica Moldova
Raion Edineț
Atesta documentar 1606

Guvernare
 - Primar Liviu Cibotaroș (PDM[1], 2015)

Altitudine 209 m.d.m.

Populație (2014)[2]
 - Total 1.494 locuitori

Cod poștal MD-4619[3]
Prefix telefonic 246

Prezență online

Brînzeni este un sat din raionul Edineț, Republica Moldova. Satul Brînzeni este situat în nord-vestul Republicii Moldova, pe malul drept al râului Racovăț, la o depărtare de 8 km de râul Prut. Relieful este caracteristic câmpiei deluroase, toltră de calcă, accidentat cu pante înclinate. Împrejurimile satului constituie un adevărat muzeu istorico-geologic.

Geografie[modificare | modificare sursă]

Satul este încercuit din toate părțile de 4 recife cu înălțimea de peste 210 m, localitatea având un patrimoniu natural și antropic deosebit. Recifele sunt amplasate la sud-vest de sat, iar la sud-est sunt amplasate grotele Brînzeni, arie protejată din categoria monumentelor naturii de tip geologic sau paleontologic.[4] Satul dispune de ape stătătoare, de o carieră de piatră brută, resurse neforestiere bogate și un izvor de apă potabilă curativă. A fost descoperit și un izvor de petrol, însă cantitățile mici nu permit extragerea acestuia.

Istorie[modificare | modificare sursă]

Imagine spre sat (1980).

Pe teritoriul satului și în împrejurimi au fost descoperit 11 vetre de stațiuni umane cu o vechime de până la 14,000 ani, iar una dintre ele, amplasată în peștera „Mersâna” are peste 500000 ani vechime. Pe vetre au fost colectate așchii și unele din cremene datând din perioada târzie a paleozoicului (milen. XL-XII î.Hr.). Arheologii au determinat că peștera „Mersâna” a fost locuită în mezolitic, eneolotic și în epoca bronzului.[5]

Primele sate au apărut cu crica 3 mii ani î.e.n. În cele 8 vetre ale satelor, au fost descoperite urme de case, vase pictate, topoare de cremene și un toporaș de aramă, toate datând din milieniile IV-III î.Hr. La sfârșitul mileniului II î.Hr. au apărut alte două așezări umane, pe locul lor au rămas vase de argilă și alte obiecte casnice din epoca bronzului. În secolele X-VIII î.Hr., epoca fierului, a existat un alt sat.[5]

După cucerirea Daciei de către romani în 106 e.n. au existat două sate care s-au menținut până la invazia hunirlo în 376 e.n.[5]

În perioada formării Țării Moldovei, pe teritoriul Brînzenilor a existat un sat însă a fost devastat de tătari.[5]

Demografie[modificare | modificare sursă]

Cu o populație de 1.538 locuitori, satul este locuit preponderent de români/moldoveni (1.494 locuitori), ruși (35) și ucraineni.

Cultură[modificare | modificare sursă]

În partea de sud-vest a satului este amplasat conacul cu parc al lui Vasile Stroiescu. Parcul este un monument de arhitectură peisagistică.[4]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]