Redi-Cereșnovăț, Soroca

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Redi-Cereșnovăț
—  Sat  —
Dealul Redi (350 m.) amplasat lângă localitate
Dealul Redi (350 m.) amplasat lângă localitate
Redi-Cereșnovăț se află în Moldova
Redi-Cereșnovăț
Redi-Cereșnovăț
Redi-Cereșnovăț (Moldova)
Poziția geografică
Coordonate: 48°03′48″N 28°19′03″E / 48.0633333333°N 28.3175°E48°03′48″N 28°19′03″E / 48.0633333333°N 28.3175°E

Țară Republica Moldova
RaionSoroca

Guvernare
 - PrimarLarisa Gîncu (PLDM[1], 2015)

Altitudine226 m.d.m.

Populație (2014)[2]
 - Total811 locuitori

Fus orarEET (+2)
 - Ora de vară (DST)EEST (+3)
Cod poștalMD-3032
Prefix telefonic230

Prezență online
GeoNames Modificați la Wikidata

Redi-Cereșnovăț este un sat din raionul Soroca, Republica Moldova.

Pe versantul de est al carierei de lângă sat este amplasat un afloriment de nisipuri și gresii, arie protejată din categoria monumentelor naturii de tip geologic sau paleontologic.[3]

Istoric[modificare | modificare sursă]

Pentru prima dată satul este menționat documentar într-o carte domnească prin care Constantin Movilă (domn al Moldovei în a treia domnie) întărește vânzarea la 30 august 1610 a satului Cereșnovăț cu rediul (pădure tânără, dumbravă) Cereșnovăț, „cu loc pentru prisăci și cu livezi, și cu fânețe, și cu toate hotarele și veniturile lui” către boierul Chiriță Dumitrachi Paleolog. Se mai cunoaște că pe vremurile lui Vasile Lupu (la 17 septembrie 1646), Mănăstirii Golia din Iași i-au fost dăruite și întărite mai multe sate și părți de sate, printre care și satul Cereșnovăț din ținutul Soroca. Satul a fost în posesia funciară a mănăstirii până în anii '30 ai secolului al XX-lea.

Biserica din piatră „Adormirea Maicii Domnului” a fost construită în 1772 de arendașul Bogdan din Cuhurești. În 1865 aceasta a fost reparată capital și a funcționat până când în perioada sovietică a fost închisă. Prin anii '70 ai secolului al XX-lea autoritățile intenționau să deschidă un muzeu în incinta bisericii, dar fără sorți de izbândă. Redeschiderea bisericii a avut loc în 1991 după restaurarea edificiului.[4]

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ „Lista primarilor aleși în cadrul Alegerilor Locale Generale din 14 iunie 2015”. Comisia Electorală Centrală a Republicii Moldova. . Accesat în . 
  2. ^ Rezultatele Recensămîntului Populației și al Locuințelor din 2014: „Caracteristici - Populație (populația pe comune, religie, cetățenie)” (XLS). Biroul Național de Statistică. . Accesat în . 
  3. ^ „Legea nr. 1538 din 25.02.1998 privind fondul ariilor naturale protejate de stat”. Parlamentul Republicii Moldova. Monitorul Oficial. Accesat în . 
  4. ^ https://www.undp.org/content/dam/moldova/docs/Ghit%20turistic_Soroca%20v15%20(Interactiv)%2096.pdf