Redi-Cereșnovăț, Soroca
| Redi-Cereșnovăț | |
| — Sat — | |
_%D0%A0%D0%B5%D0%B4%D0%B8,_%D0%B2%D1%8B%D1%81%D0%BE%D1%82%D0%B0_350_%D0%BC_%D0%BD%D0%B0%D0%B4_%D1%83%D1%80%D0%BE%D0%B2%D0%BD%D0%B5%D0%BC_%D0%BC%D0%BE%D1%80%D1%8F,_%D0%B2%D0%B8%D0%B4_%D0%BD%D0%B0_%D0%BD%D0%B5%D0%B5_%D1%81_%D1%83%D0%B4%D0%B0%D0%BB%D0%B5%D0%BD%D0%B8%D1%8F_12_%D0%BA%D0%BC._-_panoramio.jpg) Dealul Redi (350 m.) amplasat lângă localitate | |
  Redi-Cereșnovăț Redi-Cereșnovăț (Moldova) | |
| Coordonate: 48°03′48″N 28°19′03″E / 48.0633333333°N 28.3175°E | |
|---|---|
| Țară |  Republica Moldova |
| Raion | Soroca |
| Guvernare | |
| - Primar | Larisa Gîncu (PDM[1], 2019) |
| Altitudine | 226 m.d.m. |
| Populație (2014)[2] | |
| - Total | 811 locuitori |
| Fus orar | EET (+2) |
| - Ora de vară (DST) | EEST (+3) |
| Cod poștal | MD-3032 |
| Prefix telefonic | 230 |
| Prezență online | |
GeoNames  | |
Modifică date / text  | |
Redi-Cereșnovăț este un sat din raionul Soroca, Republica Moldova.
Pe versantul de est al carierei de lângă sat este amplasat un afloriment de nisipuri și gresii, arie protejată din categoria monumentelor naturii de tip geologic sau paleontologic.[3]
Istoric[modificare | modificare sursă]
Pentru prima dată satul este menționat documentar într-o carte domnească prin care Constantin Movilă (domn al Moldovei în a treia domnie) întărește vânzarea la 30 august 1610 a satului Cereșnovăț cu rediul (pădure tânără, dumbravă) Cereșnovăț, „cu loc pentru prisăci și cu livezi, și cu fânețe, și cu toate hotarele și veniturile lui” către boierul Chiriță Dumitrachi Paleolog. Se mai cunoaște că pe vremurile lui Vasile Lupu (la 17 septembrie 1646), Mănăstirii Golia din Iași i-au fost dăruite și întărite mai multe sate și părți de sate, printre care și satul Cereșnovăț din ținutul Soroca. Satul a fost în posesia funciară a mănăstirii până în anii '30 ai secolului al XX-lea.
Biserica din piatră „Adormirea Maicii Domnului” a fost construită în 1772 de arendașul Bogdan din Cuhurești. În 1865 aceasta a fost reparată capital și a funcționat până când în perioada sovietică a fost închisă. Prin anii '70 ai secolului al XX-lea autoritățile intenționau să deschidă un muzeu în incinta bisericii, dar fără sorți de izbândă. Redeschiderea bisericii a avut loc în 1991 după restaurarea edificiului.[4]
Demografie[modificare | modificare sursă]
Structura etnică[modificare | modificare sursă]
Structura etnică a satului conform recensământului populației din 2004[5]:
| Grup etnic | Populație | % Procentaj |
|---|---|---|
| Moldoveni / Români | 945 | 98,54% |
| Ucraineni | 7 | 0,73% |
| Ruși | 5 | 0,52% |
| Găgăuzi | 1 | 0,1% |
| Bulgari | 1 | 0,1% |
| Total | 959 | 100% |
Personalități[modificare | modificare sursă]
Daria Radu compozitoare, interpretă, poetă, dirijor de cor, profesoară. S-a născut la 21 septembrie 1947 s. Rădi-Cereșnovăț, r. Soroca. A absolvit Școala de luminare culturală E. Sârbu din or. Soroca (1961-1965). A urmat studiile la Institutul de Arte G. Musicescu din Chișinău (1975-1980), la profesorii N. Ciolacu, Efim Bogdanovschi. Dirijor de cor în s. Vorniceni, Strășeni (1974-1978), concomitent profesoară de muzică în s. Sadova, Călărași.
Antip Țarălungă goregraf,s-a născut la 15 mai 1949 în satul Redi-Cereșnovăț din raionul Soroca. Este absolventul școlii primare din satul natal, apoi a Colegiului de Construcții din or. Hâncești (1964–1968)
Vasile Zgardan s-a născut 2 iulie 1948, Redi-Cereșnovăț, raionul Soroca este un inginer mecanic și om politic din Republica Moldova, fost deputat în primul Parlament al Republicii Moldova în anii 1990-1994, fost ministru al transporturilor și telecomunicațiilor (5 decembrie 2002 - 19 aprilie 2005) și fost candidat la postul de primar orașului Chișinău.
Referințe[modificare | modificare sursă]
- ^ „Lista primarilor aleși în cadrul alegerilor locale generale din 20 octombrie 2019” (PDF). Comisia Electorală Centrală a Republicii Moldova. . Arhivat (PDF) din originalul de la . Accesat în .
- ^ Rezultatele Recensămîntului Populației și al Locuințelor din 2014: „Caracteristici - Populație (populația pe comune, religie, cetățenie)” (XLS). Biroul Național de Statistică. . Accesat în .
- ^ „Legea nr. 1538 din 25.02.1998 privind fondul ariilor naturale protejate de stat”. Parlamentul Republicii Moldova. Monitorul Oficial. Accesat în .
- ^ „copie arhivă” (PDF). Arhivat din original (PDF) la . Accesat în .
- ^ Recensământul populației din 2004. Caracteristici demografice, naționale, lingvistice, culturale statistica.md