Cociulia, Cantemir

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Cociulia
—  Sat  —
Cociulia se află în Cantemir
Cociulia
Cociulia
Cociulia (Cantemir)
Satul pe harta Republicii Moldova
Cociulia se află în Cantemir
Cociulia
Cociulia
Cociulia (Cantemir)
Satul pe harta raionului Cantemir
Coordonate: 46°21′28″N 28°24′53″E / 46.35778°N 28.41472°E46°21′28″N 28°24′53″E / 46.35778°N 28.41472°E

ȚarăRepublica Moldova Republica Moldova
RaionCantemir

Guvernare
 - PrimarVladimir Putregai (ACUM[1], 2019)

Suprafață
 - Total4.85 km²
Altitudine166 m.d.m.

Populație (2014)[2]
 - Total2.831 locuitori

Cod poștalMD-7321[3]
Prefix telefonic273

Prezență online
GeoNames Modificați la Wikidata

Cociulia este un sat din raionul Cantemir, Republica Moldova. Satul Cociulia are o populație de cca 3.400 de locuitori și ocupă o suprafață de 4.850 ha, terenul arabil – 2.309 ha. În teritoriul satului activează un liceu teoretic cu aproximativ 300 locuri și 2 grădinițe de copii.

Istoric[modificare | modificare sursă]

Legenda spune că denumirea satului provine de la căciula scăpată de Ștefan cel Mare.[necesită citare]

Geografie[modificare | modificare sursă]

Amplasare geografică[modificare | modificare sursă]

Sate vecine:

Relief[modificare | modificare sursă]

Dealurile sunt o formă de relief foarte întâlnită în comună și se caracterizează printr-o masivitate pronunțată. La 1 km nord de sat se află cariera Cociulia, arie protejată din categoria monumentelor naturii de tip geologic sau paleontologic.[4]

Climă[modificare | modificare sursă]

Clima comunei Cociulia este temperat-continentală, cu ierni blânde și cu puțină zăpadă, veri lungi, călduroase și cu precipitații reduse. Temperatura medie anuală a aerului are valori pozitive. Temperatura medie a lunii ianuarie este -3C, iar a lunii iulie 22C. Presiunea medie anuală este egală cu 763-764mm coloana de mercur. Viteza medie anuală a vânturilor este mică (3-5m/sec). În timpul deplasării cicloanelor și al schimbării bruște a aerului cald cu cel rece, în atmosferă deseori se formează vârtejuri și furtuni puternice cu viteză de 15-20 și chiar 30m/sec.

Apă[modificare | modificare sursă]

În comuna Cociulia există doua iazuri de acumulare, dintre care unul se află în condiții mizerabile, în celălalt care este și mai mare se pescuiește. Acel care este în condiții dezastruoase începe să sece, se aruncă tot mai multe reziduuri prin preajma lui. În comuna există o suprafață mare de fântâni pe care populația le folosește în alimentarea cu apă. Fântânile se află în condiții foarte bune.

În preajma comunei s-au găsit zăcăminte de argile bentonice care se utilizează în industria alimentară și în epurarea apelor poluate, au mai fost găsite substanțe minerale caustobiolite (arzătoare) cum este cărbunele brun, ale cărui rezerve sunt însă foarte neînsemnate și nu au importanță industrială.

Vegetație[modificare | modificare sursă]

Vegetația comunei este bogată. Este întâlnită vegetația de pădure. Comuna Cociulia este înconjurată de Codrii Tigheci în care se află o floră și o vegetație deosebită. În pădure este întâlnit: fagul, plopul negru, stejarul pufos, salcâmul, bradul, vița de vie sălbatică. Vârsta medie a pădurii este de 40 de ani. Cele mai răspândite specii care se întâlnesc în pădure sunt stejarul, frasinul, teiul, arțarul, ulmul. Activitatea omului în secolele XIX-XX a dus la extinderea suprafeței terenurilor agricole, construirea rețelelor de drumuri, construirea localităților. Aceasta activitate a contribuit la defrișarea în masă a pădurilor. În Codrii Tigheci se întâlnesc variate specii de plante: ghiocelul, albăstrița, viorele, dumbrăvița purpurie, capsunita roșie, bujorul străin, ciulinul-de-apă, etc. Din aceste plante se află pe cale de dispariție: ghiocelul, capsunita roșie și bujorul străin.

Comuna este bogată în plante de cultură. Din cereale sunt răspândite porumbul, grâul, secara, orzul, ovăzul; dintre culturile tehnice – floarea-soarelui, sfecla de zahăr; dintre culturile legumicole – cartoful, fasolea, varza, usturoiul, castravetele, morcovul, pepenele verde, pepenele galben. În anii în care cad destule precipitații atmosferice aceste culturi dau roade bogate.

Demografie[modificare | modificare sursă]

Structura etnică[modificare | modificare sursă]

Structura etnică a localității conform recensământului populației din 2004[5]:

Grup etnic Populație % Procentaj
Băștinași declarați Moldoveni
Băștinași declarați Români
3340
237
92,27%
6,55%
Bulgari 11 0,30%
Ucraineni 11 0,30%
Ruși 11 0,30%
Găgăuzi 6 0,17%
Alții 4 0,11%
Total 3620

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ „Alegeri locale generale 2019” (PDF), a.cec.md, accesat în  
  2. ^ Rezultatele Recensămîntului Populației și al Locuințelor din 2014: „Caracteristici - Populație (populația pe comune, religie, cetățenie)” (XLS). Biroul Național de Statistică. . Accesat în . 
  3. ^ „Coduri poștale - Republica Moldova”. Poșta Moldovei. Accesat în . 
  4. ^ „Legea nr. 1538 din 25.02.1998 privind fondul ariilor naturale protejate de stat”. Parlamentul Republicii Moldova. Monitorul Oficial. Accesat în . 
  5. ^ Recensământul populației din 2004. Caracteristici demografice, naționale, lingvistice, culturale statistica.md