Sănătăuca, Florești

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Sănătăuca
—  Sat  —
R19, Sănătăuca, Moldova - panoramio (3).jpg
Sănătăuca se află în Moldova
Sănătăuca
Sănătăuca
Sănătăuca (Moldova)
Poziția geografică
Coordonate: 48°00′48″N 28°40′23″E / 48.0133333333°N 28.6730555556°E48°00′48″N 28°40′23″E / 48.0133333333°N 28.6730555556°E

Țară Republica Moldova
RaionFlorești
Prima atestare1665[1]

Guvernare
 - PrimarTudor Chibidoc (PDM[2], 2019)

Suprafață
 - Total33,02 km²

Populație (2014)[3]
 - Total2.293 locuitori

Fus orarEET (+2)
 - Ora de vară (DST)EEST (+3)
Cod poștalMD-6648
Prefix telefonic250

Prezență online
GeoNames Modificați la Wikidata

Sănătăuca este un sat din raionul Florești, Republica Moldova.

Istorie[modificare | modificare sursă]

Conform diferitor surse, satul a avut în trecut denumirile Nosca, Noscova, Voșca, Hoșca, Suflinți, Sănătoasa și Senatovca. Satul ar fi apărut în urma strămutării aici a unor oameni din Hașca, unde bântuia ciuma. După ce și-au recuperat sănătatea, ei ar fi numit această seliște „Sănăteni”.[1]

În 1772-1774 în sat locuiau 62 de țărani. Așezarea aparținea Mănăstirii Golia din Iași.[1] Un document de la 1 aprilie 1777 atestă că în slujba de hătmănie „căpitanul de Sănătăuca” avea 20 de călărași în subordine, aceștia supraveghind drumurile majore și hotarul de pe Nistru.[4]

În catagrafia „Cronica Liuzilor” din 1803, Sănătăuca este înregistrată ca având 96 de țărani plătitori de bir. La recensământul din 1817 erau 111 gospodării, iar moșia mănăstirii administra 400 fălci (aprox. 572 ha) de pământ arabil, 250 fălci (aprox. 358 ha) de pășune și 200 fălci (aprox. 286 ha) de fânețe.[4]

La mijlocul secolului al XIX-lea la malul Sănătăucii funcționa un pod plutitor. Tot atunci a fost inaugurată, pe lângă biserică, o școală primară, una din primele școli din regiune. Durata studiilor era de 3 ani, iar disciplinele erau religia și matematica.[4] În 1940 a fost dată în folosință o nouă clădire pentru școala de 7 ani,[5] iar în 1947 s-a deschis școala medie, cu elevi din Sănătăuca, Japca, Năpadova, Cușmirca și Cerlina.[6] În 1992, școala a fost numită în memoria scriitorului Alexei Mateevici, cu ocazia împlinirii a 85 de ani de la moartea sa. Este transformată în liceu teoretic în 1998.[6]

Tot în 1947, în decembrie, a fost fondat colhozul „I. V. Stalin”, cuprinzând 250 de săteni. Primele trei ferme ale colhozului erau cea de vite (15 capete), cea de porci (40 de capete) și cea de găini (150 de capete). În 1949, colhozul dispunea de 30 de perechi de cai, 20 de pluguri, 3 semănători, 10 boroane și 800 ha de teren. Era dezvoltată industria tutunului.[6] În 1976, în gospodăria colhozului erau 52 de tractoare, 21 de autocamioane și 20 de combine. Activau un punct de vinificație primară, o secție de prelucrare a roșiilor, o brutărie și un atelier de deservire socială.[7]

Geografie[modificare | modificare sursă]

Drum de acces dinspre Năpadova

Satul este situat în partea de est a raionului Florești, pe malul Nistrului, vizavi de orașul Camenca. Se învecinează cu Năpadova, Japca și Podoimița. Distanța până la Florești constituie 32 km, iar până la Chișinău 145 km. Suprafața totală constituie 33,02 km2, dintre care vatra satului ocupă 2,87 km2.[1]

Satul este împărțit în patru sectoare, așa-zise mahalale: Mahalaua de Jos (pe malul râului), Mahalaua de Mijloc, Mahalaua Verde (la poalele dealului) și Mahalaua tânără.[1]

Demografie[modificare | modificare sursă]

În anul 1997, populația satului a fost estimată la 3.140 de cetățeni.[necesită citare]

Conform recensământului din 2014,[3] în sat locuiesc 2.293 de oameni (1.108 bărbați și 1.185 femei), în 902 gospodării. 2.097 de săteni (92,6%) s-au declarat moldoveni, 127 (5,6%) români și 19 (0,8%) ucraineni.

Economie[modificare | modificare sursă]

Principalul domeniu de activitate este agricultura.[4]

Conform statisticii din anul 2014, în sat activează 30 de întreprinderi cu profil industrial, 12 ONG-uri, 3 asociații, 23 de întreprinderi comerciale, 2 mori, 2 oloinițe, o întreprindere de prestare a serviciilor, o asociație de economii și împrumut, un hotel etc.[1] În total în acel an erau înregistrați 286 de agenți economici, dintre care 86 (30%) femei.[4]

Societate[modificare | modificare sursă]

Centrul medical din Sănătăuca

Liceul teoretic „Alexei Mateevici” din sat este aprovizionat cu gaz natural și apă potabilă.[6] În sat există o cantină, un centru de plasament, un centru pentru tineret, centrul „Contact”, un spital de circumscripție, o grădiniță de copii – ultimele două renovate recent. Centrul medicilor de familie are 18 angajați (2014) și deservește localitățile Sănătauca, Bursuc, Japca și Năpadova.[7]

Biserica „Sfânta Maria” a fost construită în 1848.[7]

Printre personalitățile născute la Sănătăuca se numără pictorul Sergiu Galben (n. 1 mai 1942)[7] și militarul Ion Lisnic (colonel; n. 1951).[8]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b c d e f Ciubucciu 2014, p. 56.
  2. ^ „Lista primarilor aleși în cadrul alegerilor locale generale din 20 octombrie 2019” (PDF). Comisia Electorală Centrală a Republicii Moldova. . Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 
  3. ^ a b „Satul Sănătăuca, Raionul Florești”. Recensământul populației și al locuințelor 2014. Biroul Național de Statistică. Accesat în . 
  4. ^ a b c d e Ciubucciu 2014, p. 57.
  5. ^ Ciubucciu 2014, p. 58.
  6. ^ a b c d Ciubucciu 2014, p. 59.
  7. ^ a b c d Ciubucciu 2014, p. 60.
  8. ^ Ciubucciu 2014, p. 61.

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Ciubucciu, Vlad (). Localitățile Republicii Moldova. Itinerar documentar-publicistic ilustrat. Vol. 12 Să - Sv. Chișinău: Fundația „Draghiștea”. p. 56-61. ISBN 978-9975-9700-3-7. 

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons-logo.svg Materiale media legate de Sănătăuca la Wikimedia Commons