Toltrele Prutului

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Stîncă clacaroasă în preajma satul Fetești, Edineț

Toltrele Prutului (calc lingvistic de la denumirea rusă Толтры, în limba noastră Stîncile Prutului) sunt un lanț de formațiuni calcaroase de tip recif, rispite pe o distanță de circa 200 km de-a lungul Prutului de Mijloc, în Republica Moldova. Încep din apropiere de Criva, în zona graniței de nord a țării și continuă până la Cobani, 200 km mai la sud. Ele sunt declarate monumente ale naturii și sunt protejate prin lege. Aceste lanțuri de recifi calcaroși sunt constituite din schelete de corali, moluște, scoici, alge și alte organisme marine, care umpleau mările tropicale Tortoniană și Sarmatică acum 10 - 20 milioane de ani.

Amplasare[modificare | modificare sursă]

Stîncile Prutului sunt concentrate pe o suprafață restrânsă, în bazinele râurilor mici Larga, Vilia, Lopatnicul, Draghiștea, Racovățul, Ciuhurul și Camenca care se varsă în porțiunea Prutului de Mijloc. Deși fragmentate puternic în mai multe locuri, lanțurile de recife se mai prezintă și astăzi ca o structură unitară ce se întinde pe o distanță de aproape 200 km. Deci, dacă ar fi să le localizăm, stîncile Prutului nu se află direct pe malul Prutului, ci în bazinele afluenților Prutului, la o distanță de câțiva km de malul stâng al Prutului.

Evoluție geologică[modificare | modificare sursă]

Acum 15-20 de milioane de ani, Republica Moldova era acoperită de Marea Sarmatică. Apele acestei mări musteau de viață și erau locuite și străbătute de milioane de organisme foarte diverse, unele asemănătoare cu cele ce domină în prezent mările calde, iar altele ce nu semănau deloc cu viețuitoarele din ziua de azi. În străfundurile mării, printre alge înotau pești, meduze sau crustacee, talazurile erau brăzdate de delfini și rechini care își urmăreau prăzile ușoare, iar în estuarele rîurilor hipopotamii pășteau ierburile halofile ale limanelor de atunci. Marea s-a retras demult și astăzi paleontologii pot să studieze acea bogăție împietrită în timp, astăzi dezvelită pe coastele dealurilor și văilor, mai ales de-a lungul râurilor, la poalele pădurilor seculare.

Structură[modificare | modificare sursă]

Lanțurile de recife calcaroase din nordul Moldovei au aceeași geneză ca și marele lanț coralier din Australia, numai că cel de acolo, fiind recent, se află aproape în întregime sub apă, vârfurile lui ieșind din ocean la o înălțime de 2-5 m, pe când recifele fosile care apar în stîncile Prutului ajung sau trec cota de o sută de metri și, mulțumită ridicării substratului (isostasia, care a pricinuit și adâncirea canioanelor Răutului și Nistrului), toată înalțimea lor se află acum pe uscat, de unde pot fi admirate în toată măreția și splendoarea lor.

Activitate antropică[modificare | modificare sursă]

Deși luate sub protecția statului prin hotǎrâri și legi din anii 1975 și 1998, stîncile Prutului suportǎ în ultimii ani o adevǎratǎ ofensivǎ a ignoranței, lǎcomiei și nepǎsǎrii autoritǎților centrale și locale. În rezervația peisagisticǎ ocrotitǎ de stat, fǎrǎ de pereche în Europa, au apǎrut mai multe cariere haotice. Hoții de piatrǎ încalcǎ legea distrugând un monument al naturii cu o vechime de 15-20 de milioane de ani, și o importanțǎ geologicǎ imensǎ, farǎ a se teme ca vor fi reținuți sau amendați. Peste tot, în arealele cele mai pitorești, în rezervațiile peisagistice au apǎrut o mulțime de cariere neautorizate, mai mari sau mai mici, de unde se extrage piatră, nisip si alte zǎcǎminte minerale. Grupuri de pietrari distrug stâncile fǎrǎ să cunoascǎ valoarea și importanța fosilelor din ele, iar penuria de specialiști, din lipsă de locuri de muncă în domeniu, duce puținele fosile extrase și cruțate de pietrari să treacă direct în comerțul ilicit, astfel că informația științifică legată de ele se pierde definitiv. Pe lîngă această situație, alți (sau poate aceiași) cetățeni folosesc gropile ilegale ca depozite gratuite de gunoi și moloz.

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Toltrele Prutului