Văsieni, Ialoveni

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Văsieni
—  Sat  —
Văsieni se află în Moldova
Văsieni
Văsieni
Văsieni (Moldova)
Poziția geografică
Coordonate: 46°58′00″N 28°35′29″E46°58′00″N 28°35′29″E

Țară Republica Moldova
RaionIaloveni

Guvernare
 - PrimarSergiu Candu (PL[1], 2015)

Altitudine129 m.d.m.

Populație (2014)[2]
 - Total3.732 locuitori

Fus orarEET (+2)
 - Ora de vară (DST)EEST (+3)
Cod poștalMD-6830
Prefix telefonic268

Prezență online
GeoNames Modificați la Wikidata

Văsieni este o comună în raionul Ialoveni, Republica Moldova.

În localitate sunt aproximativ 1500 de gospodării. Economia comunei este majoritar agrară, cu toate că se întâlnesc și diverse alte producții. Satul are o suprafață de aproximativ 2,79 km², cu un perimetru de 11.22 km. Comuna are o suprafață totală de 36,83 km². Prin preajma localității curge râul Botna.

Istoric[modificare | modificare sursă]

Comuna Văsieni documentar este atestată în prima jumătate a secolului al XVI-lea, din perioada lui Ștefan cel Tânăr (Ștefăniță Vodă) și Petru (Petru Rareș sau Petru Șchiopu), voievozi ai Țării Moldovei, alături de satul Manoilești și satele Policeni și Cumpănești (care actualmente formează comuna Ulmu). Moșia Văsieni, Manoilești, Policeni și Cumpănești din cele mai vechi timpuri au curs din trei batrâni: Onciul, Baicul și Băbac care sunt atestați începând cu secolul al XVII-lea.

De-a lungul timpului aceasta a fost stăpânită în parte de răzeși (stăpâni devălmași) și de mari latifundiari din neamurile boierești cum ar fi Prăjescu pe parcursul secolului al XVII-lea, Roset (sfârșitul secolului al XVII-lea - secolul al XVIII), Miclescu (sfârșitul secolului XVIII - prima jumătate a secolului al XIX-lea), iar din 1872 moșia Văsieni a fost cumpărată de la Anastasia și Iordache Vârnav-Liteanu, de frații Ion și Petru (fiii lui Kaetan Oganovici), urmașii cărora au stăpânit cea mai mare parte, până la începutul reformei agrare din anii 20 ai secolului al XX-lea.

Geografie[modificare | modificare sursă]

Pe coasta dreaptă a văii râului Botna, la vest de spitalul din Văsieni, sunt amplasate râpele de la Văsieni, arie protejată din categoria monumentelor naturii de tip geologic sau paleontologic.[3]

Demografie[modificare | modificare sursă]

Structura etnică[modificare | modificare sursă]

Structura etnică a localității conform recensământului populației din 2004[4]:

Grup etnic Populație % Procentaj
Băștinași declarați Moldoveni
Băștinași declarați Români
4018
40
97,86%
0,97%
Ucraineni 22 0,54%
Ruși 16 0,39%
Găgăuzi 1 0,02%
Bulgari 1 0,02%
Țigani 1 0,02%
Alții 7 0,17%
Total 4106

Religie[modificare | modificare sursă]

În comună funcționează două biserici: cu hramul Sf. Arhangheli Mihail și Gravriil în Văsieni și cu hramul Sf. Parascheva în Manoilești.

Biserica Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil își sărbătorește hramul la 21 noiembrie pe stil vechi. Primele mențiuni sunt de la sfârșitul secolului al XVIII-lea. Biserica a fost zidită din lemn, în anul 1913 a fost finalizată construcția bisericii de piatră. În perioada sovietică biserica nu a funcționat. În incinta ei este deschis Muzeul satului Văsieni. La sfârșitul anilor 80 ai secolului XX biserica Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil din s. Văsieni a fost redeschisă. Primii preoți au fost Preotul Mihalache, menționat la sf. sec. XVII, și Preotul Ioan, menționat la 1774.

Biserica Sf. preacuvioasa Parascheva a fost zidită la începutul secolului al XIX-lea, în intervalul 1826-1827, din lemn, iar biserica din piatră în perioada interbelică. În urma cutremurului din 1940 a fost avariată. În perioada sovietică a activat o scurtă perioadă. A fost redeschisă la sf. anilor 80 ai secolului al XX-lea.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ „Lista primarilor aleși în cadrul Alegerilor Locale Generale din 14 iunie 2015”. Comisia Electorală Centrală a Republicii Moldova. . Accesat în . 
  2. ^ Rezultatele Recensămîntului Populației și al Locuințelor din 2014: „Caracteristici - Populație (populația pe comune, religie, cetățenie)” (XLS). Biroul Național de Statistică. . Accesat în . 
  3. ^ „Legea nr. 1538 din 25.02.1998 privind fondul ariilor naturale protejate de stat”. Parlamentul Republicii Moldova. Monitorul Oficial. Accesat în . 
  4. ^ Recensământul populației din 2004. Caracteristici demografice, naționale, lingvistice, culturale statistica.md