Naștere

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Un bebeluş nou-născut, plângând

Nașterea reprezintă actul fiziologic prin care un organism care a petrecut o perioadă de timp dezvoltându-se astfel încât să poată supraviețui pe cont propriu, se separă de organismul sau de oul în care s-a dezvoltat. Nașterea este considerată începutul vieții. La majoritatea organismelor vivipare, nașterea (mai ales partea a doua, travaliul) este adesea acompaniată de dureri atroce.

Nașterea la bacterii și la animale[modificare | modificare sursă]

La bacterie[modificare | modificare sursă]

La bacterii, nașterea poate surveni fie după eclozarea ouălor, fie prin diviziunea bacteriei fie pe plan neregulat, fie pe plan perpendicular, fie pe plan longitudinal.

La animalele inferioare[modificare | modificare sursă]

La animalele inferioare, nașterea are loc fie după divizarea naturală sau forțată a organismului mamă de organismul nou-născut (ca la spongieri și râmă), fie prin ouă (ca la celenterate sau la corali).

Viermii paraziți sunt hermafrodiți și depun un număr cât mai mare de ouă. Pe când tenia își depune ouăle în organismul gazdă, alți viermi ca viermele-de-gălbează depun ouăle în bălți. Din ouă ies larve mici, care înoată. Acestea găsesc un organism pe care îl vor infesta temporar pentru a se dezvolta.

La insectele coleoptere și diptere, din ouăle depuse de femelă iese o larvă; larva rește, devine o nimfă și apoi ajunge adult. La himenoptere, matca se împerechează cu trântorii și depunde sute de ouă în fagure. După ce ies larvele, acestea sunt hrănite cu miere de către lucrătoare, până ajung adulte. La lepidoptere, puii se nasc din ouă; mai întâi sunt larve (popular omide) și se hrănesc de obicei cu frunze, mărindu-și într-un mod spectaculos dimensiunile. Omizile se acoperă apoi cu un strat protector, devin pupe și se metamorfozează, devenind fluturi adulți.

La animalele superioare[modificare | modificare sursă]

Un pui de găină ieşind din ou

La cea mai mare parte din pești, fecundația este externă și deci peștii nu nasc pui vii. Embrionii se dezvoltă în icre până când devin prea mari ca să mai încapă în ou. Atunci oul crapă și în cele din urmă se sparge, eliberând o formă primitivă a peștelui de mai târziu, larva. Larva se va dezvolta, devenind un juvete (un baboi), apoi un peștișor.

La reptile și la țestoase, fecundația este internă, chiar dacă puii eclozează tot din ouăle depuse de femelă. La broasca de lac, fecundația este tot internă iar femela depune icre. Din icre ies mormolocii, asemănători peștilor. Mormolocilor le cresc picioare, le dispare coada și devin mai târziu, broaște adulte.

La păsări, puii ies din ouăle în care s-au dezvoltat după 3 săptămâni crăpând coaja oului cu ciocul. Ornitorincul, chiar dacă este considerat mamifer, se naște tot din ouă.

Toate mamiferele nasc pui vii, mai puțin câteva mamifere inferioare care depun ouă. Puii, când sunt mici, se hrănesc cu laptele produs de mamele, iar alimentația se diversifică la 3-4 săptămâni după naștere.

Nașterea la om[modificare | modificare sursă]

Lectură suplimentară[modificare | modificare sursă]

  • Nascerea la români, S. Fl Marianu, Editura C. Göbl, 1892
  • Nașterea la români, Simion Florea Marian, Editura Saeculum I.O., 2000

Legături externe[modificare | modificare sursă]