Tezaur Uman Viu

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search

Tezaur Uman Viu este un titlul onorific acordat de Ministerul Culturii pentru salvgardarea, păstrarea și transmiterea patrimoniului cultural imaterial.[1] Până la adoptarea, în 2003, a noii convenții UNESCO, programul a încurajat statele membre să creeze o metodă de recunoaștere a meșterilor tradiționali talentați.[2]

În România, programul funcționează în baza Ordinului Ministrului Culturii nr. 2491 din 27.11.2009 pentru aprobarea Regulamentului de acordare a titlului de TEZAUR UMAN VIU, amendat prin Ordinul Ministrului Culturii prinvind modificarea OMC nr. 2491/27.11.2009. Titlul de Tezaur Uman Viu este viager, personal și netransmisibil și se acordă de către Comisia națională pentru salvgardarea patrimoniului cultural imaterial.

Lista românilor care au primit titlul onorific de „Tezaur Uman Viu”[modificare | modificare sursă]

  • Floare Finta[3] rapsod și meșter popular, colaborator al Ansamblului Oașul, din Negrești-Oaș, Țara Oașului, județul Satu Mare;
  • Vasile Ungureanu, interpret popular la instrumente pastorale tradiționale, comuna Mălini, județul Suceava.[4]
  • Traian Davidean, meșter popular cojocar din Frătăuții Noi, județul Suceava;
  • Dorin Cocârță, dansator popular, comuna Fundu Moldovei, județul Suceava;
  • Etelca Barko, încondeiat ouă, satul Purcăreni, comuna Tărlungeni, județul Brașov;
  • Pera Bulz, taragotist, satul Basarabasa, comuna Vața de Jos, județul Hunedoara;
  • Cornel Bumb, interpret popular - Trio Transilvan Zorile, comuna Mociu, județul Cluj;
  • Valer Burzo, rapsod popular, comuna Suciu de Sus, județul Maramureș;
  • Alexandru Ciurcui, instrumentist tradițional (vioară), satul Soporu de Câmpie, comuna Frata, județul Cluj;
  • Nicolae Coroiu, constructor instrumente muzicale populare - țitere (țâmbre), satul Valea Uțului, comuna Avram Iancu, județul Alba;
  • Băbuți Covaci, interpret popular - Trio Transilvan Zorile, comuna Mociu, județul Cluj;
  • Alexandru Covaci, interpret popular - Trio Transilvan Zorile, comuna Mociu, județul Cluj;
  • Felicia Cuciureanu, horitoare, comuna Bilca, județul Suceava;
  • Constantin Curecheriu, creator de măști populare, satul Sticlăria, comuna Scobinți, județul Iași;
  • Petre Feraru, vătaf de căluș, satul Beria de Jos, comuna Oporelu, județul Olt;
  • Mariana Gligor, tulnicăreasă, orașul Câmpeni, județul Alba;
  • Vasile Ghica, rapsod popular, satul Călărașii Vechi, comuna Cuza Vodă, județul Călărași;
  • Rozalia Graur, împletituri în papură, satul Câmpenița, comuna Ceaușu de Câmpie, județul Mureș;
  • Dumitru Liceanu, cojocărit, comuna Vădastra, județul Olt;
  • Francisc Lovasz "Kuli", dansator popular, satul Vișea, comuna Jucu de Sus, județul Cluj;
  • Mircea Micu, constructor de instrumente muzicale populare (cimpoi și bucium), comuna Sărulești, județul Buzău;
  • Dumitru Moldovan, dansator popular, comuna Frata, județul Cluj;
  • Nicolae Muntean, meșter iconar, localitatea Vinerea, orașul Cugir, județul Alba;
  • Augustin Pall, olărit, satul Corund, comuna Corund, județul Harghita;
  • Amelia Papazissu, țesut în păr de capră și lână, comuna Vintilă Vodă, județul Buzău;
  • Constantin Perța, prelucrarea lemnului, comuna Ceru-Băcăinți, județul Alba;
  • Adela Petre, țesut, municipiul Buzău, județul Buzău;
  • Nicolae Pițiș, rapsod popular, comuna Lăpuș, județul Maramureș;
  • Ioan Pumnea, instructor de dansuri populare, municipiul Brașov, județul Brașov;
  • Elisabeta Rusu, dansator popular, comuna Frata, județul Cluj;
  • George Rada, interpret popular și constructor viori cu goarnă, municipiul Oradea, județul Bihor;
  • Dumitru Sofonea, cojocărit, comuna Drăguș, județul Brașov;
  • Vasile Soporan, rapsod popular, comuna Frata, județul Cluj;
  • Silvia Tecoanță, țesut, comuna Alțâna, județul Sibiu;
  • Olivia Tima, țesut, comuna Sălciua, județul Alba;
  • Domnica Trop, interpret popular, comuna Isverna, județul Mehedinți;
  • Carol Țuli, interpret popular - Trio Transilvan Zorile, comuna Mociu, județul Cluj;[5]
  • Teodora Purja rapsod popular și alături de Nicolae Pițiș, Casandra Hausi, Grigore Leșe, Lenuța Purja, Negrean Sergiu ș.a. păstrătoare și promovatoare al stilului de interpretare al „Horei cu noduri” sau „Horei în Grumaz”, sat. Agrieș, jud. Bistrița-Năsăud.

Referințe și note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ „Tezaure Umane Vii | Ministerul Culturii”. Cultura.ro. . Accesat în . 
  2. ^ „Living Human Treasures: a former programme of UNESCO - intangible heritage - Culture Sector - UNESCO”, Ich.unesco.org, accesat în  
  3. ^ „REPORTAJ Floare Finta, Tezaurul uman viu de la Negrești Oaș – AGERPRES”. Agerpres.ro. . Accesat în . 
  4. ^ by admin. „TEZAUR UMAN VIU – 2015 | Centrul Cultural Bucovina”. Centrulculturalbucovina.ro. Accesat în . 
  5. ^ https://identitateromaneasca.ro/tezaur-uman-viu/item/262-titluri-onorifice-tezaur-uman-viu-acordate-in-perioada-2010-2013

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]