Sociologie feministă

Sociologia feministă este explorare interdisciplinară a genului și puterii în cadrul societății. Aceasta utilizează teoria conflictului și diverse perspective teoretice pentru a analiza genul în relația sa cu puterea, atât la nivelul interacțiunilor față în față, cât și al reflexivității în structurile sociale mai largi. Domeniile de interes includ orientarea sexuală, rasa, statutul economic și naționalitatea.^[1]^[2]

Istorie

Lucrările lui Charlotte Perkins Gilman (1860–1935) au contribuit la formalizarea teoriei feministe în anii 1960. În copilărie, ea s-a opus concepțiilor tradiționale impuse de societate, concentrându-se pe citirea și învățarea unor concepte diferite de cele ale femeilor, care erau educate să devină casnice. Principalul ei interes a fost inegalitatea de gen dintre bărbați și femei, precum și rolurile de gen impuse de societate. Bărbații lucrează pentru a asigura un venit adecvat familiei, în timp ce femeile rămân acasă pentru a avea grijă de familie și de treburile gospodărești. Ea „a subliniat modul în care socializarea diferențiată duce la inegalitate de gen”, dar a fost de acord că există și diferențe biologice între persoanele născute cu organe feminine și cele cu organe masculine.^[3]

O parte din cercetările ei au implicat o orientare teoretică multidimensională asupra genului, pe care o dezvoltă mai în profunzime în cartea Women and Economics (română Femeia și economia). Datorită rolurilor de gen, ea credea că femeile se prefac că trăiesc o anumită viață pentru a evita să-și atingă întregul potențial prin adoptarea rolului de casnică. Acesta este un exemplu de teorie neurologică, dezvoltată de Sigmund Freud, care se bazează pe procesul de psihanaliză privind stările conștiente și subconștiente ale minții. Exemplul specific se încadrează în ceea ce se numește falsă conștiință, spre deosebire de conștiința care ne ghidează viața de zi cu zi. Aceasta falsă conștiință duce la credința că femeile sunt considerate proprietatea soților lor, fiind dependente economic de aceștia pentru a-și susține propria persoană și familia. Gilman a susținut că diviziunea tradițională a muncii nu era determinată biologic, ci impusă femeilor pe baza structurii societății încă dinainte de secolul al XIX-lea. Societatea a jucat un rol major în modelarea comportamentului și acțiunilor femeilor în viața lor de zi cu zi.^[3]^[4]^[5]

Gilman a descris această situație drept o tragedie sociobiologică, deoarece femeile au fost excluse din ideologia „supraviețuirii celui mai adaptat”. În schimb, ele au fost considerate ființe fragile și slabe, utile doar din punct de vedere reproductiv, portretizate ca fiind emoționale și firave, născute pentru a-și servi soții, copiii și familia, fără a trăi pentru ele însele. Gilman și-a desfășurat cercetările într-o perioadă în care participarea femeilor în știință era de neconceput, iar femeile nu aveau drept de vot. Cercetările sale, alături de cele ale altor socioloage, au contribuit la crearea unui efect de domino care a pregătit terenul pentru feminism și pentru dezvoltarea conceptelor teoriei feministe.^[6]^[5]

Tipuri de feminism

Note

↑ Davis, Shannon N. (2017), „Sociology, Theory, and the Feminist Sociological Canon: Questioning the Use of "Doing Gender" as a Sociological Theory”, Sage Open (în engleză), 7 (1), doi:10.1177/2158244017697157, ISSN 2158-2440
↑ Crossman, Ashley (decembrie 2018). „Feminist Theory in Sociology”. ThoughtCo.
1 2 „Charlotte Perkins Gilman | American author and social reformer”. Encyclopedia Britannica (în engleză). Accesat în 21 octombrie 2020.
↑ Roy, Robin E.; Weibust, Kristin S.; Miller, Carol T. (2007), „Effects of Stereotypes About Feminists on Feminist Self-Identification”, Psychology of Women Quarterly (în engleză), 31 (2), pp. 146–156, doi:10.1111/j.1471-6402.2007.00348.x, ISSN 0361-6843
1 2 Edles, Laura; Appelrouth (2010). Sociological Theory in the Classical Era. Pine Forge Press. pp. 9,222–255. ISBN 978-1-4129-7564-3.
↑ Okin, Susan Moller (1998), „Feminism, Women's Human Rights, and Cultural Differences”, Hypatia (în engleză), 13 (2), pp. 32–52, doi:10.1111/j.1527-2001.1998.tb01224.x, ISSN 0887-5367

Bibliografie

Dragomir, O, Miroiu M, Lexicon feminist, Polirom, Iasi, 2002.

[1] Davis, Shannon N. (2017), „Sociology, Theory, and the Feminist Sociological Canon: Questioning the Use of "Doing Gender" as a Sociological Theory”, Sage Open (în engleză), 7 (1), doi:10.1177/2158244017697157, ISSN 2158-2440

[:2-2] Crossman, Ashley (decembrie 2018). „Feminist Theory in Sociology”. ThoughtCo.

[:0-3] 1 2 „Charlotte Perkins Gilman | American author and social reformer”. Encyclopedia Britannica (în engleză). Accesat în 21 octombrie 2020.

[4] Roy, Robin E.; Weibust, Kristin S.; Miller, Carol T. (2007), „Effects of Stereotypes About Feminists on Feminist Self-Identification”, Psychology of Women Quarterly (în engleză), 31 (2), pp. 146–156, doi:10.1111/j.1471-6402.2007.00348.x, ISSN 0361-6843

[:1-5] 1 2 Edles, Laura; Appelrouth (2010). Sociological Theory in the Classical Era. Pine Forge Press. pp. 9,222–255. ISBN 978-1-4129-7564-3.

[6] Okin, Susan Moller (1998), „Feminism, Women's Human Rights, and Cultural Differences”, Hypatia (în engleză), 13 (2), pp. 32–52, doi:10.1111/j.1527-2001.1998.tb01224.x, ISSN 0887-5367

[1]

[2]

[3]

[4]

[5]

[6]

v d m Feminism
Ramuri	Anarho-feminism Economie feministă Feminism lesbian Feminism liberal Feminism liberal contemporan Feminism marxist Feminism radical Feminism socialist Sociologie feministă
Termeni și concepte	Acțiune afirmativă Capitalism mov Contract sexual Drepturile femeilor Egalitatea de șanse între bărbați și femei Etici feministe Feminaționalism Plafon de sticlă Purplewashing Putere de gen Putere simbolică Rol de gen Teorie juridică feministă Teorie politică feministă
Mișcări	Mișcarea feministă Mișcarea Me Too Mișcarea sufragetelor Revoluția sexuală Topfreedom Ziua Internațională a Femeii
Organizații	Campania-PorNO Comitetul Antifascist al Femeilor Consiliul Internațional al Femeilor Femen Frontul Feminin Liga Femeilor din România Professional Women's Network Pussy Riot Reuniunea Femeilor Române de la Brașov
Personalități străine	Bella Abzug Maya Angelou Simone de Beauvoir Hillary Clinton Angela Davis Shirin Ebadi Betty Friedan Ruth Bader Ginsburg Emma Goldman Olympe de Gouges Qiu Jin Audre Lorde Sinéad O'Connor Rosie O'Donnell Emmeline Pankhurst Margaret Sanger Alice Schwarzer Anne Sexton Huda Sha'arawi Gloria Steinem Inna Șevcenko Táhirih Simone Veil Oprah Winfrey Mary Wollstonecraft Victoria Woodhull Malala Yousafzai Narcyza Żmichowska
Personalități autohtone	Maria Baiulescu Sarmiza Bilcescu-Alimănișteanu Calypso Botez Alexandrina Cantacuzino Maria Cuțarida-Crătunescu Elena Djionat Cornelia Emilian Clara Maniu Elena Meissner Mihaela Miroiu Sofia Nădejde Ella Negruzzi Eugenia de Reuss Ianculescu Izabela Sadoveanu-Evan Alice Voinescu
Publicații	Causette Dochia The Feminine Mystique Lista publicațiilor feministe românești The Myth of the Vaginal Orgasm Wonder Woman
Locații	România Turcia