Săndulești, Cluj

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Săndulești
—  Sat  —
Săndulești se află în România
{{{alt}}}
Săndulești
Săndulești (România)
Localizarea satului pe harta României
Săndulești se află în Județul Cluj
{{{alt}}}
Săndulești
Săndulești (Județul Cluj)
Localizarea satului pe harta județului Cluj
Coordonate:Coordonate: 46°34′49″N 23°43′20″E / 46.58028°N 23.72222°E / 46.58028; 23.7222246°34′49″N 23°43′20″E / 46.58028°N 23.72222°E / 46.58028; 23.72222

Țară  România
Județ Actual Cluj county CoA.png Cluj
Comuna Săndulești

Altitudine 440 m.d.m.

Populație
 - Total 611 locuitori

Fus orar EET (+2)
 - Ora de vară (DST) EEST (+3)
Prefix telefonic +40 x64 [1]

Săndulești pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773
Săndulești pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773

Săndulești, (până în 1974 Sând; localitatea este numită și în prezent Sând, sau în maghiară Szind, de către locuitorii ei), este un sat în județul Cluj, Transilvania, România, reședință a comunei cu același nume.

Pe Harta Iosefină a Transilvaniei din 1769-1773 (Sectio 109) apare sub numele de Szind.

Date geografice[modificare | modificare sursă]

Altitudinea medie: 454 m.

În afară de calcar, la Sândulești au mai existat în trecut exploatări la zi de gips, bentonit și caolin. Gipsul a fost exploatat în cariera din zona Buna (dealul Hedeșcău), iar bentonitul în cariera din zona dealului Raus/Ravasz - Pordei.

Hidrografia[modificare | modificare sursă]

1. Ape curgătoare
Teritoriul satului este străbătut de Valea Săndulești și Valea Pordei. Valea Sândulești se formează prin unirea Văii Sândului Mic (pârâul Zisok) cu Valea Sândului Mare (pârâul Chereborz-Kerekborza).

2. Ape stătătoare
La sud de sat s-au găsit odinioară două lacuri naturale cu apă dulce (Tăul Mare și Tăul Mic), propice pescuitului sportiv. Lacurile apar pe straturi de gipsuri levigate, în care s-au format doline umplute cu apă. În prezent mai există doar Tăul Mare. În jurul anului 1950 Tăul Mic mai era încă lac, dar cu începere din anii 60 ai secolului al XX-lea a început un proces de colmatare a lui. Între timp, lacul a dispărut.

3. Izvoare
- În vestul carierei de calcar, pe drumul care duce spre satul Petreștii de Jos, se află Izvorul lui Alexandru Macedon, nume bazat pe o legendă populară locală.
- În vecinătatea satului se găsește Izvorul Romanilor (coordonate: 46°35'28"N 23°42'41"E), de unde romanii au captat apa potabilă și au transportat-o prin apeducte până la castrul Potaissa, pe o distanță de câțiva km.
- În trecut, localnicii aduceau apă de băut de la Izvorul Buna (coordonate: 46°35'07"N, 23°43'05"E), situat în partea de nord-vest a satului, apa din fântânile satului nefiind de bună calitate.
- Izvorul (fântâna) “Soponița” se află la intrarea Văii Săndulești în sat (coordonate: 46°34'50"N 23°42'53"E). Apa fântânii a fost folosită în trecut de către localnici pentru spălatul rufelor, având proprietăți bazice, asemănătoare cu cele ale săpunului (de aici îi vine numele).[2]
- Izvorul “La Fântânele”, la vest de sat, obârșia Văii Vapa (Pârâul Văpii), afluent de stânga al Văii Hășdate, în care se varsă nu departe de cabana din Cheile Turzii. În zona izvorului există 3 fântâni.

Istoric[modificare | modificare sursă]

În apropierea satului, în zona carierei de calcar, arheologii care au cercetat traseul autostrăzii Transilvania au găsit o mare așezare preistorică. În zonă existau cel putin 100 de locuințe de acum 4.000 de ani, plus cimitire și locuri de cult. Locuințele din epoca bronzului erau folosite de o populație a cărei origine nu a fost deocamdată stabilită, deși în zonă a fost găsit un mare număr de vase ceramice, unelte și podoabe.

În punctul „Piatra Tăiată“ (în maghiară Vágottkő) (loc situat în apropiere de "Izvorul Romanilor") se afla în perioada romană principala carieră a orașului și a castrului roman Potaissa. În secolul al XIX-lea, când urmele exploatărilor romane mai erau vizibile, s-au făcut observații detaliate privind tehnicile de desprindere a blocurilor de calcar și de avansare în masiv. În carieră și în împrejurimile sale s-au descoperit țigle, chei, opaițe, fragmente ceramice și mai multe monede. Descoperirile indică existența unei așezări și în preajma carierei romane de calcar.

În Evul Mediu timpuriu în apropiere au mai existat 2 mici sate (Párdé la sud, în zona izvorului văii Pordeiului, și Kovácsteluk la nord, în zona fostei cariere de gips Buna) ambele dispărute după năvălirea tătarilor din anul 1241.[3]

În secolele XIX-XX calcarul de la Săndulești a servit drept materie primă pentru producția de ciment la Turda. Pentru transportul calcarului la Turda, cu câțiva ani înaintea primului război mondial, s-a construit o linie ferată îngustă lungă de 10 km (abandonată în anul 1999).

Pentru inspectarea liniei de cale ferată și transportul (ocazional) de persoane s-au folosit mai demult (până prin anii 40 ai secolului al XX-lea) așa-numitele drezine (spre Turda coborând fără tracțiune, înapoi, tractate de locomotive).

Monumente istorice[modificare | modificare sursă]

Următoarele situri arheologice din Săndulești au fost înscrise pe lista monumentelor istorice din județul Cluj, elaborată de Ministerul Culturii și Patrimoniului Național din România în anul 2010:

  • Tumulii[4] preistorici din punctul “Pietrele rotate”.
  • Tumulii plasați extravilan.
  • Situl arheologic preistoric din punctul “Pietrele rotate”.
  • Situl arheologic din punctul 1 (extravilan).
  • Situl arheologic din punctul “Piatra Tăiată” (secolele II-III, epoca romană).

Lăcașuri de cult și cimitire[modificare | modificare sursă]

Biserici[modificare | modificare sursă]

Primele două biserici sunt înscrise pe lista monumentelor istorice din județul Cluj (2010).

Cimitire[modificare | modificare sursă]

  • Cimitirul sudic (cimitir unitarian, coordonate: 46.575889, 23.726355), la sud de sat, nu departe de „Tăul Mare“, în prezent abandonat. Aici este înmormântat Bors Mihály, personalitate locală.
  • Cimitirul nordic (cimitir greco-catolic și ortodox, coordonate: 46.582039, 23.725976), situat la nord de sat.

Galerie de imagini[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
  2. ^ Fântâna „Soponița“ se găsește într-o zonă de bentonitizare accentuată a tufurilor porfirice mezozoice. Bentonitul conferă apei caracterul bazic, leșios.
  3. ^ http://mek.oszk.hu/04700/04756/html/60.html
  4. ^ Tumul (pl. tumuli): movilă artificială, conică sau piramidală, din pământ sau din piatră, pe care unele popoare din antichitate o înălțau deasupra mormintelor.
  5. ^ În 1947 au fost turnate fundațiile unei noi biserici greco-catolice, lângă primăria actuală. Proiectul nu a fost realizat, datorită desființării bisericii greco-catolice în anul 1948.

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Vișinescu, Valentin, Săndulești, Editura Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2003, ISBN 973-686-478-2
  • Simon András, Gáll Enikő, Tonk Sándor, Lászlo Tamás, Maxim Aurelian, Jancsik Péter, Coroiu Teodora (2003). Atlasul localităților județului Cluj. Cluj-Napoca: Editura Suncart. ISBN 973-86430-0-7 
  • Dan Ghinea (2000). Enciclopedia geografică a României. București: Editura Enciclopedică. ISBN 978-973-45-0396-4 

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Săndulești, Cluj