Săndulești, Cluj

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Săndulești
—  Sat  —
Biserica Ortodoxă din Săndulești
Biserica Ortodoxă din Săndulești
Săndulești se află în România
{{{alt}}}
Săndulești
Săndulești (România)
Localizarea satului pe harta României
Săndulești se află în Județul Cluj
{{{alt}}}
Săndulești
Săndulești (Județul Cluj)
Localizarea satului pe harta județului Cluj
Coordonate: Coordonate: 46°34′49″N 23°43′20″E / 46.58028°N 23.72222°E / 46.58028; 23.7222246°34′49″N 23°43′20″E / 46.58028°N 23.72222°E / 46.58028; 23.72222

Țară  România
Județ Actual Cluj county CoA.png Cluj
Comuna Săndulești

Altitudine 440 m.d.m.

Populație
 - Total 611 locuitori

Fus orar EET (+2)
 - Ora de vară (DST) EEST (+3)
Prefix telefonic +40 x64 [1]

Săndulești pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773
Săndulești pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773

Săndulești, (până în 1974 Sând; localitatea este numită și în prezent Sând, sau în maghiară Szind, de către locuitorii ei), este un sat în județul Cluj, Transilvania, România, reședință a comunei cu același nume.

Pe Harta Iosefină a Transilvaniei din 1769-1773 (Sectio 109) apare sub numele de Szind.

Date geografice[modificare | modificare sursă]

Altitudinea medie: 454 m.

În afară de calcar, la Sândulești au mai existat în trecut exploatări la zi de gips, bentonit și caolin. Gipsul a fost exploatat în cariera din zona Buna (dealul Hedeșcău), iar bentonitul în cariera din zona dealului Raus/Ravasz - Pordei.

Hidrografia[modificare | modificare sursă]

1. Ape curgătoare
Teritoriul satului este străbătut de Valea Săndulești și Valea Pordei. Valea Sândulești se formează prin unirea Văii Sândului Mic (pârâul Zisok) cu Valea Sândului Mare (pârâul Chereborz-Kerekborza).

2. Ape stătătoare
La sud de sat s-au găsit odinioară două lacuri naturale cu apă dulce (Tăul Mare și Tăul Mic), propice pescuitului sportiv. Lacurile apar pe straturi de gipsuri levigate, în care s-au format doline umplute cu apă. În prezent mai există doar Tăul Mare. În jurul anului 1950 Tăul Mic mai era încă lac, dar cu începere din anii 60 ai secolului al XX-lea a început un proces de colmatare a lui. Între timp, lacul a dispărut.

3. Izvoare
- În vestul carierei de calcar, pe drumul care duce spre satul Petreștii de Jos, se află Izvorul lui Alexandru Macedon, nume bazat pe o legendă populară locală.
- În vecinătatea satului se găsește Izvorul Romanilor (coordonate: 46°35'28"N 23°42'41"E), de unde romanii au captat apa potabilă și au transportat-o prin apeducte până la castrul Potaissa, pe o distanță de câțiva km.
- În trecut, localnicii aduceau apă de băut de la Izvorul Buna (coordonate: 46°35'07"N, 23°43'05"E), situat în partea de nord-vest a satului, apa din fântânile satului nefiind de bună calitate.
- Fântâna “Soponița” se afla la intrarea Văii Săndulești în sat (coordonate: 46°34'50"N 23°42'53"E). Apa fântânii a fost folosită în trecut de către localnici pentru spălatul rufelor, având proprietăți bazice, asemănătoare cu cele ale săpunului (de aici îi vine numele).[2] În anul 2015 fântâna a dispărut, în urma amenajării drumului învecinat.
- Izvorul “La Fântânele”, la vest de sat, obârșia Văii Vapa (Pârâul Văpii), afluent de stânga al Văii Hășdate, în care se varsă nu departe de cabana din Cheile Turzii. În zona izvorului există 3 fântâni.

Istoric[modificare | modificare sursă]

În apropierea satului, în zona carierei de calcar, arheologii care au cercetat traseul autostrăzii Transilvania au găsit o mare așezare preistorică. În zonă existau cel putin 100 de locuințe de acum 4.000 de ani, plus cimitire și locuri de cult. Locuințele din epoca bronzului erau folosite de o populație a cărei origine nu a fost deocamdată stabilită, deși în zonă a fost găsit un mare număr de vase ceramice, unelte și podoabe.

În punctul „Piatra Tăiată“ (în maghiară Vágottkő) (loc situat în apropiere de "Izvorul Romanilor") se afla în perioada romană principala carieră a orașului și a castrului roman Potaissa. În secolul al XIX-lea, când urmele exploatărilor romane mai erau vizibile, s-au făcut observații detaliate privind tehnicile de desprindere a blocurilor de calcar și de avansare în masiv. În carieră și în împrejurimile sale s-au descoperit țigle, chei, opaițe, fragmente ceramice și mai multe monede. Descoperirile indică existența unei așezări și în preajma carierei romane de calcar.

În Evul Mediu timpuriu în apropiere au mai existat 2 mici sate (Párdé la sud, în zona izvorului văii Pordeiului, și Kovácsteluk la nord, în zona fostei cariere de gips Buna) ambele dispărute după năvălirea tătarilor din anul 1241.[3]

În secolele XIX-XX calcarul de la Săndulești a servit drept materie primă pentru producția de ciment la Turda. Pentru transportul calcarului la Turda, cu câțiva ani înaintea primului război mondial, s-a construit o linie ferată îngustă lungă de 10 km (abandonată în anul 1989).

Pentru inspectarea liniei de cale ferată și transportul (ocazional) de persoane s-au folosit mai demult (până prin anii 40 ai secolului al XX-lea) așa-numitele drezine (spre Turda coborând fără tracțiune, înapoi, tractate de locomotive).

Monumente istorice[modificare | modificare sursă]

Următoarele obiective din Săndulești au fost înscrise pe lista monumentelor istorice din județul Cluj, elaborată de Ministerul Culturii și Patrimoniului Național din România în anul 2010:

Lăcașuri de cult și cimitire[modificare | modificare sursă]

Biserici[modificare | modificare sursă]

Primele două biserici sunt înscrise pe lista monumentelor istorice din județul Cluj (2010).

Cimitire[modificare | modificare sursă]

  • Cimitirul sudic (cimitir unitarian, coordonate: 46.575889, 23.726355), la sud de sat, nu departe de „Tăul Mare“, în prezent abandonat. Aici este înmormântat Bors Mihály, personalitate locală.
  • Cimitirul nordic (cimitir greco-catolic și ortodox, coordonate: 46.582039, 23.725976), situat la nord de sat.

Obiective turistice[modificare | modificare sursă]

  • "Izvorul Romanilor" (situat între Săndulești și Copăceni, coordonate: 46°35'28"N 23°42'41"E), de unde era captată apa potabilă transportată prin două apeducte spre "Castrul roman Potaissa" și spre așezarea romană civilă învecinată. Izvorul se găsește lângă drumul județean DJ 107L Turda-Petreștii de Jos, nu departe de carierele de calcar Săndulești. În apropiere se găsește fosta carieră romană de piatră de la punctul "Piatra Tăiată" (în maghiară Vágottkő) (monument istoric).
  • "Izvorul lui Alexandru Macedon", situat între satele Petreștii de Jos, Tureni, Săndulești și Copăceni, la cca 500 m nord-vest de carierele de calcar Săndulești, lângă drumul județean DJ107L (coordonate: 46°36'03"N 23°41'19"E).
  • Conacul familiei contelui Borș (coordonate: 46°34'54"N, 23°43'03"E)[6].
  • Monumentul Eroilor din cele două războaie mondiale. Ridicat în anul 1937 și renovat în 1947, a fost amplasat între 1937-2011 în părculețul din centrul satului. În anul 2011 a fost demontat, iar în 2013 mutat în curtea bisericii greco-catolice. Pe locul său din părculeț a fost ridicat în 2011 un nou monument.
  • Calea ferată îngustă Săndulești - Turda (760 mm). Transportul calcarului de la Săndulești la Turda pe calea ferată îngustă s-a sistat în anul 1989. În prezent, în teren se poate observa traseul sinuos al terasamentului (fără șine), în lungime de peste 10 km.

Galerie de imagini[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
  2. ^ Fântâna „Soponița“ s-a aflat într-o zonă de bentonitizare accentuată a tufurilor porfirice mezozoice. Bentonitul a conferit apei caracterul bazic, leșios.
  3. ^ Orbán Balázs: Torda város és környéke /
  4. ^ Tumul (pl. tumuli): movilă artificială, conică sau piramidală, din pământ sau din piatră, pe care unele popoare din antichitate o înălțau deasupra unui mormânt.
  5. ^ În 1947 au fost turnate fundațiile unei noi biserici greco-catolice, lângă primăria actuală. Proiectul nu a fost realizat, datorită desființării bisericii greco-catolice în anul 1948.
  6. ^ Bors Mihály a fost o personalitate locală de frunte și un Mecena al Bisericii Unitariene. Născut la Săndulești la data de 17.10.1888. Tatăl: Albert Borș (moșier), mama: Ilka Fekete. A murit în mod tragic în anul 1937, la vârsta de 50 de ani (sinucidere). A fost înmormântat în cimitirul unitarian din Săndulești la 11.01.1937. Pe data de 08.08.1876, după o excursie la Cheile Turzii, scriitorul maghiar Mór Jókai a vizitat Săndulești, la invitația lui Albert Borș.

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Biserica românească din Săndulești (jud.Cluj), Ioana Cristache Panait și Marinel Daia, Revista Muzeelor și Monumentelor, seria Monumente Istorice și de Artă, nr.43, an 2, București, 1974, pag.86-88
  • Vișinescu, Valentin, Săndulești, Editura Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2003, ISBN 973-686-478-2
  • Simon András, Gáll Enikő, Tonk Sándor, Lászlo Tamás, Maxim Aurelian, Jancsik Péter, Coroiu Teodora (2003). Atlasul localităților județului Cluj. Cluj-Napoca: Editura Suncart. ISBN 973-86430-0-7 
  • Dan Ghinea (2000). Enciclopedia geografică a României. București: Editura Enciclopedică. ISBN 978-973-45-0396-4 

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Săndulești