Căușeni
 | Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține. |
| Căușeni | |||
| — Oraș — | |||
.jpg) | |||
| |||
  Căușeni Căușeni (Moldova) | |||
| Coordonate: 46°38′N 29°24′E / 46.633°N 29.400°E | |||
|---|---|---|---|
| Țară |  Republica Moldova | ||
| Raion | Căușeni | ||
| Atestare | 1455 | ||
| Promovat oraș | 1965 | ||
| Guvernare | |||
| - Primar | Anatolie Donțu (ACUM[1], 2019) | ||
| Suprafață | |||
| - Total | 10 km² | ||
| Altitudine | 7 m.d.m. | ||
| Populație (2014)[2] | |||
| - Total | 15.939 locuitori | ||
| Cod poștal | MD-4300 | ||
| Prefix telefonic | 243 | ||
| Localități înfrățite | |||
| - Târgoviște | România | ||
| Prezență online | |||
| Primăria Căușeni | |||
Modifică date / text  | |||
Căușeni este un oraș din Republica Moldova. Este reședința raionului cu același nume. A fost atestat prima oară la 6 iunie 1455.
Geografie
Amplasare
Orașul Căușeni este situat la sud-estul Republicii Moldova, la 3 km de stația de cale ferată Căușeni și la 73 km de Chișinău, în regiunea teraselor cu stepă a Nistrului de jos. Orașul este traversat de râul Botna și afluentul lui, Lunguța.
Relieful orașului Căușeni este foarte accidentat, înconjurat de dealuri. Denumirea localității ne vorbește despre forma reliefului – căuș, care este mărginit de dealuri...
Resurse naturale
Suprafața totală a orașului este de 10.030 ha., dintre care terenurile cu destinație agricolă ocupă 5.980 ha sau 59,6%. Suprafața totală a spațiilor verzi este de 257,5 ha dintre care cea mai mare parte o ocupă plantațiile forestiere de producție 120,4 ha sau circa 47% din total.
Fondul acvatic cu o suprafață de 54 ha este format de râul Botna, o mulțime de râulețe mici și 10 iazuri cu o suprafață de 21 ha.
- Panorame ale orașului
-
Orașul văzut de la înălțime -
-
-
.jpg)
.jpg)
.jpg)
Istorie
.jpg)
Pe teritoriul orașului trece Valul lui Traian. Cu aceeași denumire a fost numit și un cartier al orașului Căușeni.
Prima atestare documentară a localității datează din secolul al XV, anul 1455. Într-un document scris în limba slavonă este pomenită localitatea Cheșenăul Roșu. Într-o scrisoare a domnitorului Petru Rareș din 1535 este menționată o localitate de lîngă rîul Botna, numită Marele Cheșenău.
În 1535 turcii au ocupat 12 sate din Moldova, inclusiv și Cheșenăul Roșu, căruia i-au schimbat denumirea în Căușeni.Tot aici turcii au dezlocat și marele stat major al oștirilor hanului Crimeii. În sec. XVI această localitate este menționată ca târg, adică oraș comercial. În această perioadă orașul devine și reședință a Hanului Crimeei. În anul 1710 regele Suediei Carol al XII-lea, aflîndu-se în cetatea Bender, trimite o misiune diplomatică spre est, calea acesteia trece prin Căușeni. În 1711 călătorul La Motroy se află cîteva zile la Căușeni, fixînd în notițile sale că majoritatea populației este alcătuită din moldoveni, tătari, armeni, perși, evrei.
În 1733 hanul Crimeei Caplan Ghirei vine în Căușeni cu armata sa. Expediția avea ca destinație Polonia, unde după moartea regelui August, începuse lupta pentru tron. În 1768 Chirim Ghirei adună la Căușeni armatele pentru ai alunga pe ruși din stepă. Ofensiva lui Chirim Ghirei spre hotarele rusești începe în 1769
Pe la mijlocul anilor '60 ai sec. XVIII, la Căușeni se află una din reședințele mitropolitului Proilaviei, cu aportul căruia se restaurează Biserica Adormirea Maicii Domnului.
Pe parcursul războaielor ruso-turcești 1768 1787 și 1790 Căușeniul devine bastionul trupelor turcești. De aici turcii organizau atacurile cotra armatei rusești. Pînă la urmă în rezultatul multiplilor războaie Căușeniul este devastat și ars din temelii. Fostele case și castele au fost transformate în scrum și ruine.
În anii 1806-1812 localitatea devine capitala Bugeacului. După semnarea tratatului de pace de la București la 1812 Basarabia este anexată la imperiul rus. Orașul Căușeni în 1829 devine centru regional. Ceva mai târziu după 1918 odată cu unificarea României orașul devine centru de putere.Datele din 1923 atestă că localitatea era împărțită în Căușeni vechi - sat și Căușeni noi - tîrg. În perioada interbelică în Căușeni noi locuiau peste 5 mii de oameni , case de locuit erau în număr de 1051. Tot aici funcționau 2 cooperative, o carieră de piatră, moară cu aburi și de vînt, 38 de brutării, o fîntînă arteziană 4 școli primare mixte, o școlă primară evreiască o grădiniță de copii. În Căușeni Vechi erau 318 case, 1491 de locuitori, 3 mori de vînt, o cooperativă, o bancă publică, 3 fierării, o școală primară mixtă.
După semnarea pactului Molotov-Ribentrop Basarabia este anexată în 1940 la URSS. În timpul celui de-al doilea Război Mondial, dar și din cauza deportărilor, a foametei organizate în 1946-1947 numărul locuitorilor în Căușeni a scăzut simțitor. Conform statisticilor la 1949 în Căușeni locuiau doar 3784 de oameni.
În perioada sovietică a fost atestată o dezvoltare economică și socială. La 11 noiembrie 1940 Căușeniul devine centru raional, 1965-oraș, iar la 1998 obține statut de municipiu.
Demografie
Structura etnică
Structura etnică a orașului conform recensământului populației din 2004[3]:
| Grup etnic | Populație | % Procentaj |
|---|---|---|
| Moldoveni | 14,807 | 83.39% |
| Ruși | 1,521 | 8.56% |
| Ucraineni | 960 | 5.40% |
| Bulgari | 273 | 1.54% |
| Găgăuzi | 82 | 0.46% |
| Alții | 114 | |
| Total | 17,757 | 100% |
Economie
Orașul Căușeni are o economie dezvoltată. Ramurile de bază ale economiei orașului sunt: Industria alimentară, de panificație și a materialelor de construcție. În localitate activează 125 de societăți cu răspundere limitată, 332 întreprinderi individuale și 3 gospodării agricole. Una din cele mai mari întreprinderi este filiala fabricii " Orhei-Vit", cea de produse cerealiere „Semințe-Agro” S.A. și „Elevatorul” S.A. În oraș funcționează sucursalele a 5 bănci comerciale, 27 de magazine, un centru de informații și telecomunicații cu 3300 de abonați. Se preconizează deschiderea rutei turistice pe traseul: Căinari, Zaim, Căușeni (Biserica Adormirea Maicii Domnului).
Finanțele publice locale
Veniturile bugetului local în anul 2002 au constituit 6.551 mii lei, înregistrând o creștere relativ înaltă față de anul 2001. Ponderea cea mai mare în structura veniturilor locale o dețin defalcările 58%, urmate de transferuri 24,4% și venituri proprii 17,6%.
Cheltuielile publice locale sunt dominate de cele destinate învățământului 64% din totalul cheltuielilor. Peste 10% din venituri sunt alocate pentru construcția și întreținerea drumurilor, restul sunt destinate asistenței sociale, culturii, sportului, precum și altor probleme de interes local
Administrație și politică
Primarul orașului Căușeni este Anatolie Donțu (Blocul electoral „ACUM Platforma DA și PAS”), ales în noiembrie 2019.[1]
 | Acest articol sau secțiune are nevoie de actualizare. Unele părți din acest articol sau secțiune au fost identificate ca nemaifiind de actualitate. Vă rugăm să actualizați acest articol introducând evenimente recente și eliminați acest format după aceea. Informații suplimentare se pot găsi pe pagina de discuții. |
Componența Consiliului Local Căușeni (23 de consilieri) ales în 14 iunie 2015 este următoarea:
| Partid | Consilieri | Componența Consiliului | |||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Partidul Democrat din Moldova | 5 | ||||||
| Partidul Socialiștilor din Republica Moldova | 5 | ||||||
| Partidul Comuniștilor din Republica Moldova | 3 | ||||||
| Partidul Liberal Democrat din Moldova | 3 | ||||||
| Blocul electoral „Platforma Populară Europeană din Moldova — Iurie Leancă” | 3 | ||||||
| Independenți (Anatolie Zaremba, Veaceslav Railean, Aurelia Repeșciuc) | 3 | ||||||
| Partidul Liberal | 1 | ||||||
Infrastructură
Lungimea totală a drumurilor publice este de 73,5 km, dintre care 29,2 km sunt cu acoperire rigidă. Populația orașului este alimentată centralizat cu apă potabilă în raport de 70 la sută. În localitate funcționează ritmic sistemul de canalizare și stația de epurare care deservește 35 la sută din populație, inclusiv: 20 la sută din locatarii blocurilor și 15 la sută din posesori ai caselor individuale. Majoritatea locuințelor din oraș sunt conectate la conducta de gaze.
Social
Orașul Căușeni are o populație de circa 22.000 de locuitori, marea majoritate o constituie moldovenii/românii. Rețeaua instituțiilor de învățământ este formată din: 2 școli medii de cultură generală, 4 licee teoretice – „M. Eminescu”, „A. Pușkin”,„A. Mateevici” și„I.Creanga” o școală polivalentă și 6 instituții preșcolare de învățământ. Sistemul de ocrotire a sănătății îl formează spitalul din or. Căușeni, care dispune de 450 paturi. La spital lucrează peste 100 medici și asistente cu studii superioare și peste 250 cu studii medii speciale. Centrul medicilor de familie are angajați 40 medici și 58 asistente medicale. Pentru asistența medicală a populației din gara Căușeni funcționează punctul medical cu un felcer. Asistența medicală de urgență a populației este asigurată de două brigăzi din secția de urgență, care deservesc 6761 de chemări. În Căușeni activează o școală sportivă unde copiii și tinerii practică în special fotbalul. Copiii de la casa de creație din oraș practică: dansurile sportive și moderne, cartingul, aviamodelismul, orientarea sportivă. Conform tradiției, în oraș se desfășoară anual competiții internaționale la lupta națională „trânta”.
Cultură
Rețeaua de instituții culturale este formată din Casa Raională de Cultură și biblioteci publice. La casa de cultură funcționează colective de artiști amatori, 6 din ele au fost decorate cu titlul de colective populare. În anul 1995 ansamblul popular de cântece și dansuri „Spicușor” și colectivul popular „Baștina” au participat la Festivalul Folcloric din România, de unde au revenit cu locurile I și II.
Personalități
Născuți în Căușeni
- Vladimir Berezinski (1894–1959), dramaturg, scenarist și regizor sovietic
- Etel Natanson (1920–1998), profesoară și psihologă sovietică moldoveană
- Victor Tulbure (1925–1997), poet
- Iacov Copanschi (1930–2006), istoric și profesor sovietic și moldovean, doctor în științe istorice
- Lev Berinski (n. 1939), poet și traducător rus și israelian
- Grigore Grigoriu (1941–2003), actor moldovean
- Serghei Berinski (1946–1998), compozitor, muzicolog și critic muzical sovietic și rus
- Anatol Petrencu (n. 1954), politician și om de știință moldovean
- Tania Popa (n. 1973), actriță română
- Veaceslav Platon (n. 1973), politician și om de afaceri moldovean
- Bianna Golodryga (n. 1978), prezentatoare americană de televiziune
- Oleg Țulea (n. 1980), politician moldovean
- Ioan Găină (n. 1962), scriitor, muziograf
Vezi și
Note
- ^ a b „Lista primarilor aleși în cadrul alegerilor locale generale din 20 octombrie 2019” (PDF). Comisia Electorală Centrală a Republicii Moldova. . Arhivat (PDF) din originalul de la . Accesat în .
- ^ Rezultatele Recensămîntului Populației și al Locuințelor din 2014: „Caracteristici - Populație (populația pe comune, religie, cetățenie)” (XLS). Biroul Național de Statistică. . Accesat în .
- ^ Recensământul populației din 2004. Caracteristici demografice, naționale, lingvistice, culturale statistica.md
Bibliografie
- Veaceslav Ioniță: Ghidul orașelor din Republica Moldova/ Veaceslav Ioniță. Igor Munteanu, Irina Beregoi. - Chișinău,: TISH, 2004 (F.E.-P. Tipografia Centrală). 248 p. ISBN 9975-947-39-5
- Localitatile Republici Moldova,vol.3,Chisinau, Fund. Draghistea, pag. 337-353.
- Valerian Ciobanu-Vieru Popas in Valea Adinca,Chisinau, Ed. Pontos, 2005.
- Valerian Ciobanu Din lutul iubirii, Chisinau, Ed. Pontos, 2007, pag. 23-26.
Legături externe
- Consiliul raional Căușeni
- GALERIE FOTO Locul unde cobori pentru a te înălța, 1 iunie 2012, Anastasia Nani, Adevărul
| |||||||||||||||||||||||||||||||
| |||||||||||||||||||||||||||||
