Sari la conținut

Leuntea, Căușeni

46°39′46″N 29°35′16″E (Leuntea, Căușeni) / 46.6627777778°N 29.5877777778°E46.6627777778; 29.5877777778
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Pagina „Leuntea” trimite aici. Pentru rezervația omonimă, vedeți Rezervația naturală Leuntea.
Leuntea
  Sat  
Leuntea se află în Moldova
Leuntea
Leuntea
Leuntea (Moldova)
Poziția geografică
Coordonate: 46°39′46″N 29°35′16″E ({{PAGENAME}}) / 46.6627777778°N 29.5877777778°E46.6627777778; 29.5877777778

Țară Republica Moldova
RaionCăușeni
ComunăGrădinița
Atestare24 februarie 1460[1]

Populație (2024)
 - Total250 locuitori

Fus orarEET (+2)
 - Ora de vară (DST)EEST (+3)
Cod poștalMD-4223[2]
Prefix telefonic243

Prezență online

Leuntea este un sat din cadrul comunei Grădinița din raionul Căușeni, Republica Moldova.

Între Leuntea și Copanca este amplasată Grădina Turcească, o arie protejată din categoria rezervațiilor peisagistice.[3]

Localitatea a fost atestată pentru prima dată într-un document în limba germană, la 24 februarie 1460 (sau 1461):[4]

Ștefan voievod dă și întărește sfintei mănăstiri Moldovița o baltă, pe Nistru, anume Leonta, de la gură până la obârșie, unde este mănăstirea, cu toate prisăcile și cu toate gârlele și cu șomuldoacele, cu toate apele ce le cuprinde, și cu toate fânețele care se întind de-a lungul bălții sus-numite, de la obârșie până la gură, apoi lunca cu toate cele de mai sus-pomenite și drumul cu vadul de pe Nistru. De asemenea, să nu se ia vamă de la carele care duc pește și desetină din nici un stup al acestor prisăci. Iar hotarul să fie pe acolo pe unde l-a hotărnicit de demult boierul Velcea.
Din anul 6917 <1460> februarie 24.”

Dicționarul Geografic al Basarabiei de Zamfir Arbore, 1904:

Leonteva, rușii îi zic Leontievo, sat, în jud. Bender, așezat pe malul Nistrului, la hotarul jud. Bender și Acherman. Face parte din volostea Căușeni. împrejurul satului pădure, vii și grădini cu pomi. Satul aparținea altădată familiei Catargi, care 1-a vândut generalului rus Ponset. La 1827, generalul Ponset a adus aci și a colonizat satul cu emigranți din Austria, în număr de 25 familii, parte din aceștia s-a romanizat. Actualul sat (de la începutul secolului al XX-lea) se compune din 103 case, cu o populație de 1233 suflete. Loc. posedă 213 vite mari, 124 cai, 490 oi.[5]

Structura etnică

[modificare | modificare sursă]

Structura etnică a localității conform recensământului populației din 2004[6]:

Grup etnicPopulație% Procentaj
Ruși20843,33%
Băștinași declarați Moldoveni15632,50%
Ucraineni10922,71%
Bulgari30,63%
Găgăuzi10,21%
Alții30,63%
Total480
  1. Eremia, Anatol; Răileanu, Viorica. Localitățile Republicii Moldova. Ghid informativ documentar, istorico-geografic administrativ-teritorial, normativ-ortografic. Chișinău: „Litera AVN“ SRL, 2009, p. 110. ISBN 978-9975-74-064-7
  2. „Coduri poștale - Republica Moldova”. Poșta Moldovei. Arhivat din original la . Accesat în .
  3. „Legea nr. 1538 din 25.02.1998 privind fondul ariilor naturale protejate de stat”. Parlamentul Republicii Moldova. Monitorul Oficial. Arhivat din original la . Accesat în .
  4. Documenta Romaniae Historica. A, Moldova. Volumul I (1384-1448). București: Editura Academiei Republicii Socialiste România, 1975, p. 92.
  5. Dicționarul Geografic al Basarabiei
  6. Recensământul populației din 2004. Caracteristici demografice, naționale, lingvistice, culturale statistica.md