Chițcani, Căușeni
| Chițcani | |
| — sat — | |
 Vedere a mănăstirii Chițcani și a localității în fundal. | |
  Chițcani Chițcani (Moldova) | |
| Coordonate: 46°47′8″N 29°36′29″E / 46.78556°N 29.60806°E | |
|---|---|
| Țară |  Republica Moldova |
| Raion | Căușeni |
| Comună | Chițcani |
| Atestare | 1367 |
| Altitudine | 4 m.d.m. |
| Populație (2004) | |
| - Total | 9.000 locuitori |
| Fus orar | EET (+2) |
| - Ora de vară (DST) | EEST (+3) |
| Cod poștal | MD-5714 |
| Prezență online | |
Modifică date / text  | |
Chițcani este un sat din raionul Căușeni, Republica Moldova – reședința comunei omonime. Este unul dintre cele mai vechi sate atestate documentar în Moldova. Istoria sa datează încă din anul 1367. Satul este cunoscut pentru Mănăstirea Noul Neamț, construită în 1864, una dintre cele mai bogate mănăstiri din Basarabia, închisă de autoritățile sovietice de-a lungul dominației sovietice a Republicii Moldova.
Conform recensământului din anul 1930, populația localității era de 4.744 locuitori, dintre care 2.456 (51.77%) români, 71 (1.49%) ucraineni si 2.146 (45.23%) ruși.
Conform recensământului din anul 2004, populația localității era de 9.266 locuitori, dintre care 3.153 (34.02%) moldoveni (români), 969 (10.45%) ucraineni si 4.921 (53.1%) ruși.[1]
Geografie[modificare | modificare sursă]
Se situează la sud de Tighina, pe partea opusă a Nistrului față de Tiraspol. În ciuda faptului că se situează în provincia istorică a Basarabiei, este controlată de autoritățile separatiste transnistrene.
Căi de acces[modificare | modificare sursă]
Satul este legat de Tiraspol printr-un pod[2] și printr-o trecere cu bacul peste Nistru.[3]
-
Debarcaderele bacului dintre Chițcani și Tiraspol. -
Perspectivă aeriană asupra podului dintre Chițcani și Tiraspol.
.jpg)
Istorie[modificare | modificare sursă]
Dicționarul Geografic al Basarabiei de Zamfir Arbore[modificare | modificare sursă]
Chițcani, sat, în jud. Bender, în valea Nistrului, pe râul Botna, la 20 km. de Căușenii-Noi. Face parte din volostea cu același nume. Acest sat a fost mai înainte construit pe locul unde astăzi se află Mănăstirea Noul-Neamț, numită și Mănăstirea Chițcani. Pentru a da loc mănăstirii, întemeiate de niște călugări rusofili, fugăriți din mănăstirea Neamțului, pe vremea secularizărei averii mănăstirești, satul a fost mutat de guvernul rus pe un loc nou, unde se află și acum. La 1827, satul Chițcani era locuit de 120 familii țărani români, trei familii de evrei și 3 familii de ruteni. Țăranii posedau pe atunci 296 cai, 1116 vite mari, 391 oi; prisăci; mori de vânt; grădini cu pomi și vii. Astăzi (începutul secolului al XX-lea) satul are o populație de 1920 suflete, care au sărăcit mult.[4]
Abuzuri[modificare | modificare sursă]
Conform Comitetului Helsinki pentru Drepturile Omului în Republica Moldova, satul a suferit abuzuri la adresa drepturilor omului din partea autorităților secesioniste transnistrene. Se estimează că între 1996-2000 aici au avut loc 20 de omucideri.[5][6] Pe de-o parte autoitățile moldovene declară că nu au acces la Chițcani iar pe de altă parte Transnistria nu a condus nicio investigație în acest sens.
Galerie de imagini[modificare | modificare sursă]
- Mănăstirea Chițcani
-
Vedere îndepărtată. -
-
Biserica Înălțarea Domnului -
-
Biserica Adormirea Maicii Domnului -
-
Biserica Sfântul Nicolae -
Sala de trapeză -
Clopotnița, cea mai înaltă din R. Moldova.
.jpg)
- Alte locuri
-
-
Biserica Sfântul Paisie -
Monument consacrat începutului operațiunii militare Iași–Chișinău -
Bustul lui Lenin în fața Casei de cultură -
Nistrul la Chițcani
.jpg){kind=spacer}
.jpg)
.jpg)
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ http://pop-stat.mashke.org/pmr-ethnic-loc2004.htm. Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ^ ***; Podul de peste Nistru, spre satul Chițcani, închis pentru reparație; ProTV Chișinău, 22 august 2013; accesat la 16 martie 2024
- ^ ***; Deplasarea cu feribotul care face legătura între Tiraspol și Chițcani, mai scumpă; stiri.md, 7 August 2023; accesat la 16 martie 2024
- ^ Dicționarul Geografic al Basarabiei
- ^ „Interviu despre Transnistria cu Stefan Uritu, reporter Sara Еngstrum, Suedia (în engleză)”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ Românii din Transnistria, uitați și de Chișinău, și de București, 16 decembrie 2006, Adevărul, accesat la 12 iulie 2012
Lectură suplimentară[modificare | modificare sursă]
- Țopa, Tudor, Chițcani : Falnică braniște pe Răut Chișinău : S.n., 1997, ISBN 9975-927-05-X
Legături externe[modificare | modificare sursă]
| |||||||||||||||||||||||||||||||
| |||||||||||||||||||||||||
_DSC_3492.jpg)