Chițcani, Căușeni
| Chițcani | |
| — sat — | |
Vedere a mănăstirii Chițcani și a localității în fundal. | |
| Poziția geografică | |
| Coordonate: 46°47′8″N 29°36′29″E / 46.78556°N 29.60806°E | |
|---|---|
| Țară | |
| Raion | Căușeni |
| Comună | Chițcani |
| Atestare | 6 februarie 1431 |
| Altitudine | 4 m.d.m. |
| Populație (2004) | |
| - Total | 9.000 locuitori |
| Fus orar | EET (+2) |
| - Ora de vară (DST) | EEST (+3) |
| Cod poștal | MD-5714 |
| Prezență online | |
| GeoNames | |
| Modifică date / text | |
Chițcani este un sat din raionul Căușeni, Republica Moldova – reședința comunei omonime. Este controlat de autoritățile separatiste transnistrene, fiind inclus de facto în raionul Slobozia. Satul este cunoscut pentru Mănăstirea Noul Neamț, construită în 1864, una dintre cele mai bogate mănăstiri din Basarabia, închisă de autoritățile sovietice de-a lungul dominației sovietice a Republicii Moldova.
Conform recensământului din anul 1930, populația localității era de 4.744 locuitori, dintre care 2.456 (51.77%) români, 71 (1.49%) ucraineni si 2.146 (45.23%) ruși.
Conform recensământului din anul 2004, populația localității era de 9.266 locuitori, dintre care 3.153 (34.02%) moldoveni (români), 969 (10.45%) ucraineni si 4.921 (53.1%) ruși.[1]
Geografie
[modificare | modificare sursă]Se situează la sud de Tighina, pe partea opusă a Nistrului față de Tiraspol. În ciuda faptului că se situează în provincia istorică a Basarabiei, este controlată de autoritățile separatiste transnistrene.
Căi de acces
[modificare | modificare sursă]Satul este legat de Tiraspol printr-un pod[2] și printr-o trecere cu bacul peste Nistru.[3]
- Debarcaderele bacului dintre Chițcani și Tiraspol.
- Perspectivă aeriană asupra podului dintre Chițcani și Tiraspol.
Istorie
[modificare | modificare sursă]Localitatea a fost menționată în 1431, în calitate de prisacă la gura de vărsare a râului Botna:[4]
„Din mila lui Dumnezeu, eu, robul stăpânului meu Isus Hristos, Io Alexandru voievod și domn a toată Țara Moldovlahiei. A binevoit domnia mea cu bunăvoia mea cea bună și am făcut pentru pomenirea sfântrăposaților părinților noștri și pentru pomenirea și sănătatea domniei mele, și a doamnei domniei mele și a tuturor copiilor domniei mele și am adăugat mănăstirii Adormirea preacuratei născătoare de Dumnezeu, care este la Bistrița, unde este stareț chir Vasilie, ea vama de la Tazlău să se știe de vama Bacăului. Și încă am dat mănăstirea Sfântul Nicolae, unde a fost Huba, și cu satul, și cu moara, cu seliștea de pe Nichid, și cu hotarul vechi și patru prisăci: una este la Bohotin, pe Cozia, și alta este la obârșia Târnaucăi, și a treia pe Itchil și a patra la gura Botnei. Toate acestea să fie mănăstiri mai înainte zise uric, cu tot venitul, neclintit niciodată, în veci.
...
La Suceava, anul 6939 <1431> februarie 6.”
Dicționarul Geografic al Basarabiei de Zamfir Arbore: Chițcani, sat, în jud. Bender, în valea Nistrului, pe râul Botna, la 20 km. de Căușenii-Noi. Face parte din volostea cu același nume. Acest sat a fost mai înainte construit pe locul unde astăzi se află Mănăstirea Noul-Neamț, numită și Mănăstirea Chițcani. Pentru a da loc mănăstirii, întemeiate de niște călugări rusofili, fugăriți din mănăstirea Neamțului, pe vremea secularizării averii mănăstirești, satul a fost mutat de guvernul rus pe un loc nou, unde se află și acum. La 1827, satul Chițcani era locuit de 120 familii țărani români, trei familii de evrei și 3 familii de ruteni. Țăranii posedau pe atunci 296 cai, 1116 vite mari, 391 oi; prisăci; mori de vânt; grădini cu pomi și vii. Astăzi (începutul secolului al XX-lea) satul are o populație de 1920 suflete, care au sărăcit mult.[5]
Abuzuri
[modificare | modificare sursă]Conform Comitetului Helsinki pentru Drepturile Omului în Republica Moldova, satul a suferit abuzuri la adresa drepturilor omului din partea autorităților secesioniste transnistrene. Se estimează că între 1996-2000 aici au avut loc 20 de omucideri.[6][7] Pe de-o parte autoritățile moldovene declară că nu au acces la Chițcani iar pe de altă parte Transnistria nu a condus nicio investigație în acest sens.
Galerie de imagini
[modificare | modificare sursă]- Mănăstirea Chițcani
- Vedere îndepărtată.
- Biserica Înălțarea Domnului
- Biserica Adormirea Maicii Domnului
- Biserica Sfântul Nicolae
- Sala de trapeză
- Clopotnița, cea mai înaltă din R. Moldova.
- Alte locuri
- Biserica Sfântul Paisie
- Monument consacrat începutului operațiunii militare Iași–Chișinău
- Bustul lui Lenin în fața Casei de cultură
- Nistrul la Chițcani
Note
[modificare | modificare sursă]- ↑ https://web.archive.org/web/20130730110107/http://pop-stat.mashke.org/pmr-ethnic-loc2004.htm. Arhivat din original la . Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ↑
- Podul de peste Nistru, spre satul Chițcani, închis pentru reparație; ProTV Chișinău, 22 august 2013; accesat la 16 martie 2024
- ↑
- Deplasarea cu feribotul care face legătura între Tiraspol și Chițcani, mai scumpă; stiri.md, 7 August 2023; accesat la 16 martie 2024
- ↑ Documenta Romaniae Historica. A, Moldova. Volumul I (1384-1448). București: Editura Academiei Republicii Socialiste România, 1975, p. 150.
- ↑ Dicționarul Geografic al Basarabiei
- ↑ „Interviu despre Transnistria cu Stefan Uritu, reporter Sara Еngstrum, Suedia (în engleză)”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ↑ Românii din Transnistria, uitați și de Chișinău, și de București, 16 decembrie 2006, Adevărul, accesat la 12 iulie 2012
Lectură suplimentară
[modificare | modificare sursă]- Țopa, Tudor. Chițcani: Falnică braniște pe Răut. Chișinău: S.n., 1997, ISBN 9975-927-05-X
