Aşgabat
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Aşgabat (în rusă Aшхабад, pronunţat Aşhabad, în persană: عشق آباد, pronunţat Aşq-abat) este capitala Turkmenistanului şi cel mai mare oraş al ţării. Are 797.900 de locuitori (2005). Oraşul a fost fondat de ruşi în anul 1869, după anexarea regiunii munţilor Kopetdag de către Imperiul Rus.
Cuprins |
[modifică] Geografie
Oraşul Aşgabat este situat pe coordonatele geografice:
- 37°58’N,
- 58°20’E.
Se află într-o oază, la poalele munţilor Kopetdag.
[modifică] Climă
Şirul munţilor Kopetdag se află la circa 25 de kilometri spre sud, iar limita nordică a oraşului Aşgabat atinge deşertul Kara-Kum. De aceea, Aşgabat are un climat arid cu veri calde şi uscate şi ierni blânde şi scurte. Temperaturile verii pot uşor atinge 45°C (113°F), în timpul unor lungi perioade. Lunile, din iunie până în august, sunt calde, cu temperaturi nocturne care nu scad sub 30°C (86°F). De notat că toamna este mai puţin caldă, dar în timpul zilei, temperaturile pot încă atinge 35°C (95°F), în timp ce nopţile sunt plăcute, prin răcoarea lor. În mod normal, iarna începe în decembrie. Ninsorile sunt rare, dar plouă abundent. De obicei, temperaturile iernii se situează între 10° - 15°C (50° - 60°F), rar pot să scadă sub -10°C (14°F), în ianuarie. Cea mai joasă temperatură a fost înregistrată în ianuarie 1969: -28°C (-18°F). Datorită căldurii extreme din timpul verii, pot fi întâlnite frecvent, peste tot, aparate de aer condiţionat, iar oamenii evită să iasă până la apusul soarelui.
[modifică] Economie
În oraşul Aşgabat se află un aeroport. Este un centru industrial (industrie alimentară, construcţii de maşini, ciment, produse de bumbac, mătase, covoare, pielărie).
Din anul 1962, este alimentat cu apă din fluviul Amu-Daria, prin canalul Karakum, lung de 600 de kilometri, unul dintre cele mai lungi din lume.
[modifică] Transporturi
Oraşul Aşgabat este un important nod de comunicaţii, fiind străbătut de prelungirea drumului european E60, care ajunge până la graniţa cu China, precum şi de calea ferată Trans-Caspică.
[modifică] Demografie
Majoritatea populaţiei o formează turkmenii. Minorităţi etnice importante sunt ruşii, armenii şi azerii.
În ultimii 50 de ani, numărul locuitorilor oraşului Aşgabat a evoluat crescător:
- 1961 - 187.000 de locuitori,
- 1975 - 228.000 de locuitori,
- 1989 - 398.000 de locuitori,
- 2001 - 695.300 de locuitori,
- 2004 - 773.400 de locuitori,
- 2005 - 797.900 de locuitori.
[modifică] Religie
Marea majoritate a locuitorilor oraşului sunt musulmani sunniţi, dar există şi minorităţi creştine, îndeosebi ruşi şi armeni.
[modifică] Istorie
Aşgabat este un oraş relativ recent, apărut dintr-un sat, cu acelaşi nume, fondat în 1818. Este localizat nu departe de Nisa, veche capitală a Parţiei şi de ruinele de la Konjikala, cetate aflată pe drumul mătăsii, care a fost distrusă de mongoli, în secolul al XIII-lea.
În 1869, soldaţii ruşi au construit o fortăreaţă în apropierea satului. Acest lucru i-a atras rapid pe negustori. Oraşul Aşgabat s-a dezvoltat în jurul unei baze militare ruseşti care fusese construită în 1881, la răscrucea mai multor căi de caravană. Rusia ţarilor a anexat regiunea în 1884, şi a hotărât să dezvolte oraşul ca un centru comercial, aflat în apropierea Persiei (actualul Iran). A devenit un oraş plăcut, cu construcţii în stil european, cu magazine şi hoteluri.
Aici a fost construit primul templu Baha’i din lume, în 1909, dar puterea sovietică l-a transformat în galerie de artă, iar după cutremurul devastator din 1948, a fost demolat complet, în anul 1963.
Cu racordarea la calea ferată Trans-Caspică, cale ferată care leagă Kazahstanul şi Uzbekistanul de Marea Caspică, oraşul Aşgabat s-a extins, în mod continuu, începând din 1885.
Ca urmare a preluării puterii de către Soviete, în 1917, oraşul a fost numit de către aceştia Poltoraţk (rus. Полторацк), în onoarea lui Pavel Poltoraţki, un lider comunist din zonă. Numele de Aşhabad / Aşgabat a fost restabilit în 1927, în scopul întăririi poziţiei partidului comunist în Turkmenistan. De atunci, oraşul a cunoscut o creştere şi o industrializare importantă, întreruptă de un puternic cutremur de pământ, (7,3 pe scara Richter), care a zguduit regiunea, la 6 octombrie 1948. Se presupune că acest cutremur ar fi ucis peste 110.000 de persoane, adică 2/3 din populaţia localităţii. Însă numărul oficial al deceselor, anunţat de sovietici, a fost de doar 14.000. După cutremur, oraşul a trebuit să fie refăcut din temelii. În anul 1974, oraşul a suferit, ca urmare a unui nou cutremur de pământ (de 4,5 pe scara Richter). Au murit atunci circa 30.000 de persoane, iar alte peste 1000.000 de persoane au avut de suferit.
Ca urmare a declarării independenţei Turkmenistanului, la 27 octombrie 1991, oraşul Aşgabat a devenit capitală noului Stat suveran.
[modifică] Cultură
Aşgabat este un centru cultural. În oraş, funcţionează studiouri cinematografice, o academie de ştiinţe, o universitate, muzee, o grădină botanică.
[modifică] Oraşe înfrăţite
[modifică] Surse bibliografice
- Dicţionar enciclopedic romîn, vol.I (A - C), Editura Politică, Bucureşti, 1962;
- Mic dicţionar enciclopedic, Ediţia a II-a, revăzută şi adăugotă, Editura ştiinţifică şi enciclopedică, Bucureşti, 1978;
- Dicţionar enciclopedic, vol.I (A - C), Editura enciclopedică, Bucureşti, 1993;
- Anne Fénot et Cécile Gintrac, Achgabat, une capitale ostentatoire. Urbanisme et autocratie au Turkménistan, L'Harmattan, 2006 [1].
- Traducere şi adaptare a textului existent în franceză, Achgabat, pe Wikipédia, Encyclopédie Libre.
