Partidul România Mare

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
(Redirecționat de la Partidul Popular România Mare)
Salt la: Navigare, căutare
Partidul România Mare
Sigla PRM
Președinte Corneliu Vadim Tudor
Fondat Iunie 1991
Membri {{{membri}}}
Sediu Str Georges Clemenceau, 10
București
Ideologie politică Naționalism, Protecționism, Conservatorism
Poziție politică Centru-stânga
Afiliație internațională nu are
Afiliație europeană nu are
Grup europarlamentar ''Identitate, Tradiție, Suveranitate''
Culori Galben și albastru
Site web www.prm.org.ro
Vezi și Politica României

Partide politice
Alegeri

Partidul România Mare (PRM - fost și Partidul Popular România Mare - PPRM) este un partid politic din România cu orientare naționalistă, fost membru al fostului grupului europarlamentar Identitate, Tradiție, Suveranitate.

Unii comentatori, analiști politici și politicieni precum Daniel Barbu - Republica Absentă, Cristian Preda - decanul Facultății de Științe Politice a Universității București, Dan Pavel, Adrian Năstase, Traian Băsescu consideră că PRM promovează atitudini democratice și transparente și că este un partid democratic (referirea folosită este "opoziție nedemocratică"). Președintele acestui partid este Corneliu Vadim Tudor. Secretar general al partidului este Gheorghe Funar.

PRM se autoplasează pe eșicherul politic ca o formațiune creștin-democrată. Cu toate acestea, mesajul excesiv justițiar ("În 48 de ore voi stârpi corupția" - Corneliu Vadim Tudor - TVR1), atitudinea naționalistă excesivă, precum și programul economic social-democrat contribuie la îndepărtarea efectivă față de această poziție conservatoare.

În 2004, PRM a depus o cerere pentru a deveni membru al Partidului Popular European, care i-a fost însă refuzată. Membrii partidului se intitulează "adevărata opoziție" considerându-se într-o "luptă continuă cu mafia și cu corupția", termeni folosiți într-un sens foarte larg și vag. Partidul mai afirmă și faptul că, în plus, este singurul partid major care nu s-a aflat la guvernare deloc până în 2004. Această afirmație nu este întru totul adevărată, întrucât partidul a avut atât secretari de stat cât și prefecți în guvernul Nicolae Văcăroiu în alianța guvernamentală care a fost numită Patrulaterul roșu. Partidul este acuzat de ceilalți membri ai scenei politice românești de lansări de zvonuri, acuzații și calomnii nedovedite, fie prin intermediul liderului, fie prin intermediul organului său de presă. Astfel, de-a lungul anilor, PRM este creditat cu acuze si afirmații nefondate de genul: "Vom împușca pe hoți cu mitraliere pe stadioane", "Bombonel (o poreclă dată politicianului Adrian Nastase) este homosexual", "Guvernul României este comandat de jidanul-ungur George Soros din SUA" (sursa, Revista România Mare, diverse ediții, 2003). De asemenea, PRM a negat existența holocaustului în România până la începutul anului 2004 când și-a schimbat brusc opinia. ONG-uri precum Asociația Pro Democrația au criticat atitudinea PRM în nenumărate rânduri.

Președintele PRM, Corneliu Vadim Tudor, și senatorul (2000–2004) PRM Gheorghe Buzatu au fost distinși în anul 2004, de către fostul președinte Ion Iliescu, cu ordinul Steaua României, pentru meritele culturale. Ca urmare, Elie Wiesel a returnat președintelui Iliescu distincția similară primită anterior, motivând că nu poate face parte dintr-un grup în care se mai găsește și Corneliu Vadim Tudor.

În perioada în care partidul avea titulatura PPRM, președinte a fost Corneliu Ciontu.

Există și o organizație de tineret, Organizația de tineret a Partidului România Mare (OTRM). Partidul editează săptămânalul Revista România Mare și ziarul Tricolorul. PRM a obținut la alegerile generale din 2004 11.5% din totalul voturilor exprimate. Candidatul PRM s-a clasat al treilea, cu 10.5% din totalul voturilor. La alegerile din 2008, PRM nu a reușit să obțină niciun mandat de parlamentar. La alegerile europarlamentare din 2009, PRM a revenit pe scena politică, cu un procent de 8,65%.

Cuprins

[modificare] Politica europeană

Odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, cei 5 euro-observatori ai PRM au devenit europarlamentari. Prin asocierea PRM cu o serie de partide extremiste sau radicale din Europa, s-a constituit grupul europarlamentar Identitate, Tradiție, Suveranitate considerat de către presa europeană și de către analiștii politici drept o grupare de extrema dreaptă. Din același grup parlamentar au mai făcut parte europarlamentarii Frontului Național din Franța (partid de extrema dreaptă cu o politică îndreaptată împotriva imigrărilor), Alessandra Mussolini (politician fascist, nepoată a lui Benito Mussolini) și o serie de alte partide din Belgia și Bulgaria. Grupul s-a dizolvat în toamna lui 2007 în urma retragerii PRM din acesta. După alegerile europarlamentare parțiale din România ce s-au ținut chiar în acea perioadă, PRM nu a mai obținut niciun mandat de parlamentar european, și astfel grupul nu a mai avut ocazia să se reînființeze. La alegerile europarlamentare din 2009, PRM a obținut 8,65% din voturi, câștigând astfel 3 mandate de europarlamentar, distribuite lui Corneliu Vadim Tudor, Gigi (George) Becali, și Dan Claudiu Tănăsescu.

[modificare] Platforma electorală a PRM

[modificare] Doctrina

Doctrina Națională - are în vedere, concomitent, studierea, cunoașterea și popularizarea marilor valori naționale românești, a poziției națiunii române în lume, identificarea relațiilor și interdependențelor în care este implicată.

[modificare] Valori

social-democrate și creștin-democrate.

[modificare] Obiective principale

  • 1. stoparea prăbușirii economice și sociale a țării și diminuarea coeficientului de risc de țară
  • 2. asigurarea condițiilor pentru o creștere economnică reală și durabilă
  • 3. stabilizarea și relansarea producției
  • 4. eliminarea treptată a blocajului financiar
  • 5. relansarea exporturilor
  • 6. realizarea unei protecții sociale reale

[modificare] Integrarea europeană

Guvernul va practica deschiderea față de toate națiunile lumii, cu care dorește să întrețină și să dezvolte relații de prietenie în folosul reciproc al parților.

[modificare] Reforma instituțională

Proprietate

Politica fiscală - Restructurarea sistemului de impozite și taxe pentru reprimarea evaziunii fiscale și vamale - Conditionarea salariului echipelor manageriale din societațile comerciale cu capital majoritar de stat de realizarea profiturilor planificate Dezvoltarea economică - Inființarea Agenției Naționale de Evaluare a Societaților Comerciale - Elaborarea unor programe speciale de restructurare și privatizare a marilor unitați industriale - Eliminarea situațiilor de monopol - Accentuarea rolului pe care statul trebuie sa îl aibă procesul de privatizare - Scutirea totală de impozit a profitului reinvestit și scutirea partiala de impozit pe profitul obținut din exportul de produse și servicii

Politica comercială - Recaștigarea piețelor tradiționale (CSI, Orient, Asia, Africa si America de Sud) - Renegocierea condițiilor de aderare a Romaniei la unele organizații economice internaționale (spre exemplu CEFTA) - Exercitarea de către stat a unui control riguros în ceea ce privește exportul unor materii prime deosebit de valoroase (lemn și cherestea, marmură, fier vechi etc.) - Relansarea exporturilor de tehnică militară - Instituirea unor contingente la import pentru acele marfuri care, fie sunt produse în țară, fie nu sunt de prima necesitate Protecție socială - Elaborarea unor programe de reconversie și integrare profesională pentru șomeri - Obligarea persoanelor care beneficiază de ajutoare sociale sau de șomaj sa presteze lunar un numar minim de ore în cadrul colectivitații in care locuiesc - Sprijinirea de către stat a tinerilor pentru dezvoltarea unor afaceri proprii - Subvenționarea cheltuielilor de transport pentru marfurile de prima necesitate - Reformarea sistemului de asigurări sociale și dezvoltarea fondurilor de pensii - Relansarea construcțiilor de locuințe prin utilizarea creditului ipotecar

Sănătate - Descentralizarea atribuțiilor Ministerului Sănătății și direcțiilor sanitare județene - Ființarea concomitentă a rețelei sanitare a MS și a rețelelor sanitare proprii ale MapN, MI, SRI, SPP etc. - Facilitarea înființării de cabinete și spitale private - Ierarhizarea unitaților spitalicești


[modificare] Rezultate electorale

Număr de parlamentari în Parlamentul României:[1]

Anul 2008 2004 2000 1996 1992
număr parlamentari 0 69 121 27 22


La alegerile europarlamentare din 2009, PRM a obținut 8,65% din voturi, câștigând astfel 3 mandate de europarlamentar, distribuite lui Corneliu Vadim Tudor, Gigi Becali, și Dan Claudiu Tănăsescu[1].

[modificare] Note

  1. ^  www.infopolitic.ro
  1. ^ a b Congres PRM cu China, Coreea și cântece patriotice, 30 oct 2010, adevarul.ro, accesat la 30 octombrie 2010

[modificare] Legături externe

Portal Portal Politică
Unelte personale
Spații de nume

Variante
Vizualizări
Acțiuni
Navigare
Participare
Tipărire/exportare
Trusa de unelte
În alte limbi