Misticism
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Misticismul (din greaca veche μυστικός – mystikos, un iniţiat în Misterele Eleusine; μυστήρια – mysteria însemnând "iniţiere"[1]) este căutarea atingerii comuniunii, identităţii sau conştienţei realităţii ultime, divinităţii, adevărului spiritual, sau a lui Dumnezeu, prin experienţă directă, intuiţie sau înţelegere pătrunzătoare. Tradiţiile pot include credinţa în existenţa propriu-zisă a variate realităţi dincolo de percepţia empirică, sau credinţa că adevărata percepţie umană a lumii trece dincolo de raţiunea bazată pe logică sau cunoaşterea intelectuală. O persoană care pătrunde în astfel de zone poate fi numită mistic.
[modifică] Referinţe şi note de subsol
- ^ Misterele Eleusine, sau religiile de mistere în general, nu implică neapărat misticism; sensul actual al termenului a apărut, mai curând, pe baza platonismului şi neoplatonismului, care se refereau la iniţierea eleusină ca metaforă pentru "iniţierea" în adevăruri spirituale.
Credinţe despre natura divinului
| Acosmism | Agnosticism | Animism | Antiteism | Ateism | Binitarianism | Deism | Determinism | Duoteism | Esotericism | Euteism şi disteism | Fideism | Gnosticism | Henoteism | Humanism | Ignosticism | Katenoteism | Monism | Monoteism | Monolatrism | Misticism | New Age | Nondualism | Nonteism | Omniteism | Pandeism | Panendeism | Panenteism | Panteism | Polideism | Politeism | Spiritualism | Thism | Telema | Teopanism | Teozofie | Transcendentalism | Transteism | Trinitarianism | Unitarianism |
