Misticism
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Misticismul (din greaca veche μυστικός – mystikos, un inițiat în Misterele Eleusine; μυστήρια – mysteria însemnând "inițiere"[1]) este căutarea atingerii comuniunii, identității sau conștienței realității ultime, divinității, adevărului spiritual, sau a lui Dumnezeu, prin experiență directă, intuiție sau înțelegere pătrunzătoare. Tradițiile pot include credința în existența propriu-zisă a variate realități dincolo de percepția empirică, sau credința că adevărata percepție umană a lumii trece dincolo de rațiunea bazată pe logică sau cunoașterea intelectuală. O persoană care pătrunde în astfel de zone poate fi numită mistic.
Note [modificare]
- ^ Misterele Eleusine, sau religiile de mistere în general, nu implică neapărat misticism; sensul actual al termenului a apărut, mai curând, pe baza platonismului și neoplatonismului, care se refereau la inițierea eleusină ca metaforă pentru "inițierea" în adevăruri spirituale.
Legături externe [modificare]
Misticismul la români
- Saraci in texte, 16 octombrie 2006, Daniela Cârlea ȘOntică, Jurnalul Național
- Strigoii si alte duhuri, 16 octombrie 2006, Carmen Anghel, Jurnalul Național
- Retetele de dragoste, 16 octombrie 2006, Violeta Cristea, Jurnalul Național
- Magie si escroci, 16 octombrie 2006, Anca Scarlat, Jurnalul Național
- Alungati-l!, 16 octombrie 2006, Mihai Stirbu, Jurnalul Național
Misticismul în Dacia
- Atunci cand se zambea Mortii, 16 octombrie 2006, Loreta Popa, Jurnalul Național
Credințe despre natura divinului
| Acosmism - Agnosticism - Animism - Ateism - Deism - Dharmism - Discordianism - Dualism - Ezoterism - Gnosticism - Henoteism - Monism - Monoteism - Misticism - New Age - Nondualism - New Thought - Pandeism - Panteism - Politeism - Mișcarea Rastafari - Șamanism - Teism |
